Doctorand român la MIT: Care este elementul central al sistemului american de învățământ

0
5
image-2011-12-12-10920163-41-andreea-bodnari_copy

image-2011-12-12-10920163-41-andreea-bodnari_copyAndreea Bodnari este doctorandă la MIT și a absolvit cu Bachelors of Science de la Worcester Polytechnic Institute. În România, a absolvit liceul “Ștefan cel Mare” din Suceava, profilul matematică-informatică, intensiv engleză. Elementul central al sistemului american de învățământ este “Onestitatea. În facultatea americană este de neconceput să îți asumi muncă altcuiva, să copiezi o temă, să cauți pe internet eseul de care ai nevoie”, a povestit pentru HotNews.ro Andreea Bodnari, într-o relatare despre condițiile de studiu din SUA.

Citește scrisoarea integrală a Andreei Bodnari, doctorandă la MIT:

“De ce am plecat. M-am decis la sfârșitul clasei a XI-a că ar fi bine să îmi dau examenele necesare admiterii la o facultate din UȘĂ (examenele acestea fiind SAT 1 și 2, și TOEFL). Nu eram încă 100% decisă că vreau să plec atât de departe de România, însă modul mizerabil în care s-a desfășurat BAC-ul a pus pecete decizie mele. Îmi doream să studiez într-un sistem mai corect, în care nu contau banii din contul părinților și în care aveam șansa de a îmi face o carieră prin muncă proprie. Am absolvit liceul “Ștefan cel Mare” din Suceava, profilul matematică-informatică, intensiv engleză. Aici, în SUA, am absolvit cu Bachelors of Science de la Worcester Polytechnic Institute. Sunt în prezent doctorandă la MIT (Massachusetts Institute of Technology).
În America sunt numeroase facultăți de prestigiu, atât pe domeniu real, cât și pe domeniu uman. Este mult mai greu să intri la o facultate de elită, însă dacă obții rezultate foarte bune în cercetare pe timpul facultății, indiferent de facultatea la care mergi, ai șanse mărite de a te transfera sau de a intră la un master sau doctorat la o școală de elită. Am spus că este mult mai greu să ajungi la o facultate de elită din prima, însă nu este imposibil. Mulți olimpici români sunt aici în America la studii și au fost acceptați cu bursă la facultățile dorite de ei.
Taxele de școlarizare diferă în funcție de facultate. Costurile de cazare diferă în funcție de locul unde este situată facultatea – este mult mai scump să trăiești în Boston decât în alte zone ale Massachusetts-ului. Însă partea frumoasă este că facultățile încearcă să te ajute să îți permiți studiile. Sunt multe burse oferite de facultăți sau de alte organizații și mulți dintre românii care ajung în America au obținut asemenea burse. Website-urile facultăților prezintă informații folositoare pentru cei care sunt interesați să aplice.

Despre cursuri și modalități de predare

Cred că întreg sistemul educațional din America e diferit față de cel românesc. În primul rând se pune mare accent pe lucrurile practice, pe demonstrații. Profesorul încearcă să își convingă studenții că acele lucruri teoretice pe care le-a predat chiar sunt folositoare și în care domenii sunt folosite. Studenții din America nu primesc necesar o educație mai profundă în timpul liceului, însă ei sunt mult mai civilizați, au mai bune abilități de comunicare, știu cum să gândească o problemă.
Legătură dintre profesor și studenți este destul de strânsă; la sfârșitul fiecărui curs, profesorul le cere studenților să evalueze în mod anonim cursul respectiv. Feedback-ul dat de studenți este încorporat în design-ul cursului, pentru că în anul viitor acel curs să fie o experiență mai bună pentru studenți.
Tehnologia folosită în America este mult mai înaintată față de cea folosită în România. În America, sistemul universitar primește mult mai multă susținere (financiară) de la guvern. Fiecare american se străduiește din răsputeri să își trimită copilul la o facultate bună, iar absolvirea de la facultate este o adevărată sărbătoare pentru întreagă familie. Sunt multe lucruri care diferă între cele două sisteme universitare, poate chiar prea multe să le putem discută într-un interviu.
În timpul facultății, viață ta este școală. Nu prea ai timp să respiri, dacă într-adevăr vrei să ajungi departe și să nu îți petreci toată viață că student. La doctorat ai mai multă libertate în program, însă marea majoritate a timpului tău merge în cercetare.
Termenul de sesiune diferă puțin. La o facultate americană, profesorul decide cum vrea să își evalueze studenții și cât de des. Aici cursurile au teme cam în fiecare săptămâna, iar numărul de examene variază în funcție de nivelul cursului (cursurile avansate au mai puține examene, dar teme mult mai aprofundate). Cam toate cursurile însă îți cer să realizezi un proiect final, de obicei axat pe cercetare.
Colegii mei sunt din jurul globului. Țările nord-europene sunt mai puțin reprezentate, însă în rest cred că am câte un coleg din fiecare țara de pe glob. Integrarea e normală, e chiar un proces drăguț în care ești fascinat să descoperi cultură fiecărei țări prin intermediul unui reprezentant.
Odată ajuns în America vei primi o educație bună oriunde ai fi.
Am întâlnit români, desigur, chiar avem o asociație de români aici la MIT. Nu sunt eu în măsură însă să mă pronunț legat de nivelul lor de pregătire. E mult mai relevant să ne uităm la rezultatele lor profesionale și academice – care sunt impresionante.
Elementul central al sistemului american de învățământ este Onestitatea. În facultatea americană este de neconceput să îți asumi muncă altcuiva, să copiezi o temă, să cauți pe internet eseul de care ai nevoie. Și cred că mentalitatea această este elementul esențial în formarea unor caractere și a unor oameni foarte bine pregătiți profesional.
În prezent sunt doctorandă la MIT și nu mi-am făcut prea multe planuri de viitor”