Doi ani de război în Europa – lupă țărănească

0
78

Gruia COJOCARU

Țăranul, care de dimineață mă cam tracasa cu probleme care nu-mi mai încărcau agenda zilei ca odinioară, mă interogă după miezul nopții. Era una din cele albe, care se cam adunaseră în tolba timpului meu și în care abia mă dezlipeam de pereți pentru o carte bună.

–  Știi, mă tot gândesc la recolta de cereale de anu’ ăsta…

–  Așa, și?! l-am întrebat nedumerit.

–  Sunt semne că vom avea pâine din belșug, da’ vom sărăci mai mult ca anu’ trecut!

–  Ce-ți veni să-mi zici asta la miezul nopții? Și-apoi cum să sărăcim, dacă recolta va fi una mai bună?!

–  O să ne mănânce ucrainenii cu fulgi cu tot! îmi zise țăranul, ignorându-mi prima întrebare.

–  Dezvoltă! i-am cerut, cam fără chef.

–  Presupun că ești la curent cu protestele fermierilor din Uniunea Europeană, își începu el logosul. Toată treaba-i legată de furia generată de facilitățile Bruxelles-lui pentru fermierii ucraineni, care ne-au invadat piața și așa excedentară. Se știe că fermierul din UE trebuie să respecte o sumedenie de norme privind siguranța alimentară, biodiversitatea și peisajul, utilizarea produselor fitosanitare, care nu se aplică în Ucraina, iar din acest motiv vecinii slavi pot produce hrană la prețuri care bat orice concurență.

–  Măi, omule, și-așa-s bătuți de soartă! adăuga-i eu pentru echilibrarea balanței.

Țăranul nu mă slăbi:

–  Ai văzut ce pancartă au afișat fermierii polonezi la protestul împotriva importurilor de cereale ucrainene?

Am ridicat din umeri, așa că a continuat:

–  ”Putin, fă ordine în Ucraina, la Bruxelles și în guvernul nostru!”

–  Dacă bannerul ar fi fost afișat acu’ doi ani, fermierul care l-a afișat ar fi fost linșat de ai lui, acu’ însă s-a procopsit cu un dosar penal și vreo câțiva anișori de răcoare.

–  Nu cred, doar dacă justiția ascultă de comenzi politice, altfel orice avocat demonstrează că respectivului fermier i-a ajuns cuțitul la os mulțumită înlesnirilor comerciale, pe care Varșovia le-a făcut Kievului, în detrimentul agricultorilor polonezi!

–  Totuși, să ceri soluția salvatoare de la Țarul Moscovei, inamicul suprem al poporului tău – cel care prin înaintașii săi a zdrobit gloria Poloniei în Evul Mediu, ,,jumulind” mai alaltăieri, împreună cu Fuhrerul de la Berlin, ce mai rămăsese din țară –  e o lovitură de imagine, care probabil rulează zilnic în mass-media rusă!

–  Norodul are dreptate, susținerea Ucrainei a fost o greșeală de la bun început!

–  Bine, da’ e vorba de drept internațional, nu poți modifica frontierele unei țări prin legea pumnului…

–  Lasă gargara pentru cei care-și iau tainul din asta, ori te-ai contaminat de politica visător-falimentară a celor de la Bruxelles?! râse el.

– Bine, am renunțat eu, dar cum vezi bătaia dintre fermierii francezi și jandarmii care-l protejau pe Emmanuel Macron la Târgul Agricol de la Paris? 

– E din același film, cu importurile ieftine din Ucraina și taxele suplimentare pe carburanți, care-au crescut datorită războiului din răsăritul Europei. Mai gravă e însă ruptura între cei care conduc destinele Uniunii Europene și oamenii de rând, care-au obosit să sprijine steril o cauză care nu-i a lor.

–  Și unde vom ajunge?

–  De unde-am plecat, adică victoria Rusiei și înfrângerea Ucrainei, unde americanii vor îndulci dezastrul prin negocieri.

– Vorbim de cea mai importantă armată a lumii, e nefiresc ca Unchiul Sam să negocieze cu rușii o pace nefavorabilă pentru amicii de la Kiev!

– Știi bine că Washington-ul are ca obiectiv esențial limitarea ascensiunii Chinei, iar spațiul european din aria de interes a Rusiei încetează să mai fie o prioritate când Dragonul Roșu se pregătește să înghită Taiwanul.

– Asta explică blocarea ajutorului financiar pentru Ucraina de către republicanii lui Donald Trump?

– Firesc, nu? Încetarea sprijinului american pentru Ucraina resuscitează fluxul economic ruso – occidental, scoate Rusia din postura de vasal economic al Chinei, creând o fisură în alianța sino – rusă și din perspectiva coordonării resurselor militare.

– Dar poate umple Franța golul american, mai ales că președintele Macron și premierul

Gabriel Attal au anunțat că Franța ar fi dispusă să trimită trupe în Ucraina?

– Franța nu scapă nici un prilej major de a se face de râs. De fapt e o constantă la ei de mai bine de 200 de ani, și tot cu rușii s-au fript atunci. Bine că aliații lor din NATO aveau pe masă ceai și cafea, fără vin de Bordeaux când au ignorat astfel de giumbușlucuri…

– Asemenea atitudini justifică din plin acțiunile Moscovei în Ucraina, ca necesitate de a se proteja împotriva ostilității Occidentului. Dar, am văzut că ai pomenit de norodul din aria Vestului, ce vrea el de fapt?

– Să înceteze manipularea și poveștile lacrimogene despre ucraineni, în timp ce palestinienii masacrați în Gaza sunt priviți că niște gângănii de care lumea așa-zis civilizată trebuie să se descotorosească!

– Care-i finalitatea?

– Nu-s profet, însă cred că socotelile occidentalilor dau rateuri pentru că, din neglijență și infatuare, s-au îmbarcat pe un nou pe Titanic și doar o soluție pragmatică, model Trump, poate salva corabia.