Muzeul Băncii Naționale a României a găzduit, până la sfârșitul lunii mai 2022, la parterul frumoasei clădiri moderne cu elemente de Renaștere târzie a Palatului BNR, operă a arhitecților francezi Cassien Bernard și Albert Galleron din perioada 1884-1890, o serie de manifestări expoziționale emblematice pentru istoria națională. Astfel, în Palatul Nou (intim legat, din punct de vedere constructiv, de clădirea concepută de arhitecții Bernard și Galleron, la sfârșit de veac XIX), a avut loc expoziția temporară ”ECATERINA TEODOROIU – EROINA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL”, realizată de către Banca Națională în parteneriat cu Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I” și Muzeul Național de Istorie a României. Evenimentul a fost prilejuit de lansarea în circulație, la data de 1 decembrie 2021, a primei bancnote cu efigie feminină și valoare nominală de 20 lei din țară, având imprimat pe ea chipul Eroinei de la Jiu. Apariția acestui însemn monetar reprezintă succesul deplin al campaniei naționale ”Femei pe bancnote”, care a militat pentru recunoașterea valorii incontestabile a Femeii românce și a rolului său de deschizătoare de drum în majoritatea domeniilor profesionale, atât pe plan intern, cât și la nivel global. ”Aceasta este prima bancnotă românească de circulație, ce redă portretul unei personalități feminine. (…) Pe reversul bancnotei este ilustrat Mausoleul de la Mărășești, un monument comemorativ impresionant, care constituie și astăzi una dintre cele mai importante mărturii ale luptei pentru Reîntregirea României”, spun specialiștii BNR.
În cadrul expoziției, întâlnim un univers restrâns al obiectelor ce au definit scurtul parcurs biografic, de numai 23 de ani, al sublocotenentului-erou de Primă Conflagrație Mondială a secolului XX – Ecaterina Teodoroiu -, prima femeie-ofițer a Armatei Române, univers construit în cheia simbolisticii dominante a războiului atroce, a patronajului direct al regalității și a însemnelor militare aferente, pe care l-a propus publicului, ca modalitate de a desluși traiectul unui destin meteoric, Muzeul Băncii Naționale a României. Figura centrală a expoziției, ostașul Ecaterina Teodoroiu – care făcuse parte, inițial, în 1914, din prima unitate de cercetașe din București, cohorta ”Păstorul Bucur”, sub comanda Arethiei Piteșteanu, dar și din cohorta ”Domnul Tudor” din Târgu Jiu -, alături de cea e Reginei Maria, prezentă prin intermediul uniformei de infirmieră de front a Crucii Roșii, umple un spațiu simplu, dar intim, creat, special, pentru tânăra din Vădenii Gorjului.
Portretul clasic al eroinei, în uniforma Regimentului 43 Infanterie, se regăsește atât în fotografia veche expusă de instituția muzeală, cât și în structura imagologică a bancnotei poziționate tutelar, la o dimensiune apreciabilă, pe un suport adecvat, în mijlocul sălii discret luminate.
Ecaterina Teodoroiu solicită încorporarea sa ca soldat-voluntar în Armata Română și luptă, din 7 octombrie 1916, în tranșee, alături de militarii Regimentului 18 Gorj, devenind, așa cum specificam anterior, prima femeie din armată care a luptat ca militar înrolat în linia întâi. Pentru vitejia şi devotamentul arătate pe câmpul de luptă, Teodoroiu a fost distinsă cu Ordinul ”Virtutea cercetășească” de aur, dar și cu Ordinul ”Virtutea Militară” de război, clasa a II-a”, de către însuși Regele Ferdinand I, la data de 17 martie 1917, acordându-i-se, de asemenea, gradul de sublocotenent onorific în Regimentul 43/59 Infanterie, unde era ataşată plutonului comandat de sublocotenentul Mănoiu în Compania a 7-a, pluton la care rămânea comandant, când acesta prelua comanda companiei.
O serie de piese din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, care sunt clasate în categoria Tezaur, au alcătuit nucelul central și, deopotrivă, emotionant al expoziţiei, venind să marcheze, prin semnificația lor deosebit de profundă, cei 105 ani, care se împlinesc, în 2022, de la sfârșitul eroic al tinerei combatante: ochelarii din fotografiile cunoscute ale Ecaterinei Teodoroiu, cu lentile ovale, prinse între ele cu o punte de susţinere din metal galben, tunica de cercetaş, din postav de culoare maron, cambrată pe talie, având două buzunare aplicate, cu clape, ce se închid cu un singur nasture din metal, de asemenea, casca de campanie de tip Adrian, confecționată din piele şi oţel, cu urme vizibile de lovituri şi gloanţe, bidonul de campanie, servetul, ranița în care ținea cartuțele, costumul popular, format din două piese distincte (ie și poale), alături de tabloul pe care pictorul Camil Ressu i l-a dedicat în anul 1917, rochia de soră de caritate a Reginei Maria și câteva fotografii de epocă.
Fără ca să urmeze o școală militară – cu excepția Școlii Normale ”Elena Doamna” din București, din dorința de a deveni învățătoare -, datorită curajului și eroismului pe care le-a dovedit, Ecaterina Teodoroiu și-a condus ostașii pe câmpul de luptă, cu o dârzenie legendară. A îngrijit soldați răniți în Spitalul din Târu Jiu, a fost luată prizonieră de nemți, pe 18 octombrie 1916, din mâinile cărora a evadat imediat, alături de alți militari români, împușcând de una singură santinela germană cu un revolver, și a fost rănită ușor la piciorul drept, iar, ulterior, la ambele picioare, de un obuz, către finele anului, pe 6 noiembrie 1916.
Căpitanul Liviu Teiuşanu, comandant al Companiei a 2-a Elevi, din cadrul Şcolii Militare de Infanterie Iaşi, îi prezenta, în raportul nr. 11, din 16 februarie 1917, şefului Biroului 7 Decoraţii din Marele Cartier General – locotenent-colonelul Traian Stârcea, aghiotant regal, printre altele, următoarele despre cercetașa Ecaterina Teodoroiu: ”Nerămânându-i pe lume, după cum declară domnia-sa, decât singurul frate din Compania a 8-a Regimentul 18 Gorj, se hotărî să lupte ca soldat lângă dânsul, spre a îmbărbăta pe soldaţi să-şi elibereze pe mama sa. Într-adevăr, în ziua de 16 octombrie 1916 dimineaţa, tocmai pe timpul loviturii furioase ce am dat cu Divizia noastră, distrugând Divizia 11 Bavareză, trecând să observ mersul luptei a Secţiei a II-a de Mitraliere a Regimentului 18 Gorj din compania ce comandam, am întâlnit în drum pe domnişoara Teodoriu Ecaterina cu fratele ei, care tocmai îi arăta cum se încarcă arma, ochirea şi punerea baionetei. Întrebând-o ce voieşte cu aceasta, mi-a răspuns că se duce la Schela să-şi s cape pe mama sa. De aici înainte cercetaşa Teodoriu Ecaterina a luptat cu arma în mână lângă fratele său, constituind un adevărat exemplu eroic pentru soldaţi, cu care a îndurat toate greutăţile şi de care nu s-a despărţit nici un moment, chiar când compania pornea la asaltul cu baioneta, după cum mi-au istorisit mulţi dintre oamenii companiei mele, în special sergentul Safta Pavel din Compania de Mitraliere, comandantul Secţiei a IV-a care a luptat mai ales în timpul retragerii din Oltenia, împreună cu Regimentul 18 Gorj.”
Ecaterina Teodoroiu s-a născut pe 14 ianuarie 1894, la Vădeni, lângă Târgu Jiu, în județul Gorj, și a murit, pe câmpul de bătălie din Moldova, la data de 22 august 1917, în timpul Primului Război Mondial, la doar 23 de ani, îmbărbătându-și, pentru ultima dată plutonul, pe Dealul Secului-Muncel: ”Înainte, băieți, nu vă lăsați, sunteți cu mine! Înainte! Răzbunați-mă!”… Curajul manifestat pe front de tânăra combatantă din Gorj, într-un moment de mare cumpănă pentru țară, a adus beneficii României sub toate raporturile. Faptul că Eroina de la Jiu, cum a fost denumită, a ales să-și sacrifice viața pentru patria sa, în luptele pentru apărarea Muncelului și a Varniței, în anul 1917, a constituit și va constitui unul dintre cele mai autentice modele de vitejie pentru poporul român. ”(…) sunt sublocotenent, spunea ea, şi plec din nou să caut glonţul pe care va scrie glorie sau… moarte pentru ţară.”
Templu unic în perimetrul Capitalei României, Muzeul Băncii Naționale a României a realizat, astfel, una dintre cele mai pline de emoție expoziții, care au putut fi concepute vreodată în memoria Eroinei de Prim Război Mondial – Ecaterina Teodoroiu -, ce a premers cei 105 ani, care se vor împlini la sfârșit de august 2022, de la sacrificiul ei suprem, pe câmpul de luptă, pentru Marea Unire, și a succedat un act istoric deosebit de important semnat de Guvernatorul Mugur Isărescu, anume, punerea în circulație, la data de 1 decembrie 2021 (în urma campaniei ”Femei pe bancnote”), a primei bancnote cu efigie feminină din istoria BNR și a țării noastre.
Dr. Magdalena ALBU
