În urma evenimentelor de la Chişinău, românii şi moldovenii de pretutindeni nu au rămas indiferenţi. Astfel au fost anunţate mai multe acţiuni de protest în diaspora. Alături de românii din Europa, membrii comunităţilor româneşti din Statele Unite au organizat, cu ajutorul internetului, mitinguri de sensibilizare a opiniei publice internaţionale faţă de abuzurile electorale ale regimului comunist de la Chişinău. Mitingul organizat în Boston, MA s-a dovedit a fi cea mai amplă manifestare a românilor şi moldovenilor din Statele Unite ale Americii. Evenimentul a avut loc pe 10 aprile de la ora 4, în Harvard Square la iniţiativa Organizaţiilor studenţilor români de la Harvard şi MIT, unde peste 100 de simpatizanţi au demonstrat pentru o Moldovă liberă şi democrată.
Radio Diaspora Online a fost prezent la manifestare prin trimisul special Radu Tărău care a surprins starea de spirit din ziua evenimentului. Emanuel Stoica şi Rareş Pamfil, liderii asociaţiilor româneşti de la Harvard şi MIT au avut amabilitatea să răspundă întrebărilor reporterului:
Rep: Care este scopul acestei acţiuni?
E. S. Scopul manifestaţiei este să susţinem protestatarii din Chişinau şi din alte oraşe din Moldova, pentru alegeri libere, pentru liberatatea presei care a suferit foarte mult în ultima vreme. Chiar dacă forţele democratice încearcă să renumere voturile în Moldova, acest lucru nu va schimba foarte mult situaţia. Este nevoie de acces la presa independentă şi la cea naţională a opoziţiei, care este cu totul controlată de către putere. În cele mai îndepărtate colţuri ale Moldovei mesajele opoziţiei nu ajung.
R.P. Pe lângă faptul că vrem să adunăm românii din zonă, vrem să facem conştienţi pe cât mai mulţi americani de aceste ameninţări politice şi să încurajăm pe cât mai mulţi să ia în serios ceea ce se întâmplă. Am vorbit şi cu studenţi din New York şi Washington. În Washington are loc chiar acum un eveniment similar. Sincronizându-ne încercăm să avem o voce mai puternică şi să spunem nu numai celor din Moldova că suntem alături de ei, dar şi să reuşim să atingem câteva canale media din Occident; să le spunem că nu este ceva de trecut cu vederea.
Rep: Soluţia ar fi organizarea unor noi alegeri, nu renumerarea voturilor…
E.S. Renumerarea voturilor nu este o soluţie, este o parte din procesul de verificare a corectitudinii alegerilor, o etapă, nu cred că va rezolva mare lucru. Frauda nu s-a făcut la numărare, s-a facut la vot. Bineînţeles că nu se va putea dovedi pentru cine au votat cei care au fraudat. Verificând listele electorale şi adunând cazurile de fraude cel mult poţi arată că alegerile au fost fraudate. Nu poţi să corectezi rezultatele. Conform studiilor sociologice cele mai importante canale de informare în Moldova, şi aici nu mă refer la Chişinau unde este o varietate de presă, sunt postul naţional Moldova 1 şi un post rusesc. Postul de televiziune Moldova 1 este cu totul controlat de partidul de guvernământ. Toate ştirile îţi induc o anumită imagine negativă despre opoziţie. Este foarte greu să ai o imagine corectă urmărind Moldova 1.
R.P. Renumărarea voturilor ar putea să confirme victoria comuniştilor în alegeri. Pe termen lung cu toţii ne dorim să existe o victorie a liberalilor, a partidelor din opoziţie. Nu ştiu dacă este fezabil în prezent să se facă alegeri, atâta vreme cât Occidentul, OSCE-ul sau alte organizaţii care au un cuvânt de spus pe această temă nu fac presiuni în sensul acesta.
Rep: Rezultatele sunt absolute diferite faţă de aşteptările electoratului…
E.S. De aici provin manifestările până la urmă. Oamenii au simţit că se produce o schimbare în societatea moldoveană, că electoratul nu mai votează în număr mare cu partidul comunist. Când au văzut rezultatele au fost şocaţi.
Rep: Pentru mine a fost dezamăgitoare reacţia SUA şi reacţia Europei în general care se aliniază la poziţia Rusiei…
E.S. Într-adevăr reacţia occidentală a fost destul de palidă. Au fost câţiva parlamentari europeni care au comentat destul de dur situaţia din Moldova, şi foarte bine au făcut. Totuşi evenimentele din Moldova au reuşit să capteze atenţia marilor cotidiene americane. Au fost articole repetate în New York Times sau The Economist referitoare la situaţia din Moldova. După mai bine de 10 ani Republica Moldova este din nou în centrul mass-mediei internaţionale.
R.P. Nu sunt sigur dacă SUA şi UE s-au aliniat la poziţia Moscovei, dar nu au luat o atitudine suficient de fermă împotriva problemelor pe care le adresau protestatarii din Moldova. Cred că faptul că protestul a început aşa de violent a fost un factor care a făcut posibilă o reacţie ambivalentă din partea Occidentului, din partea presei, din partea politicienilor de la Bruxelles. Poate dacă în zilele următoare lucrurile se desfăşoară mai paşnic vor participa mai mulţi oameni şi va fi mai clară ideea protestelor.
Rep: Văd că sunt prezenţi la manifestare participanţi şi de altă naţionalitate…
E.S. Sunt persoane care au aflat despre situaţia din Moldova citind publicaţii ca NewYork Times; au venit să ne sprijine şi foarte bine au făcut.
Rep: Există un anumit curent de opinie printre români potrivit căruia motivaţia tinerilor moldoveni de a ieşi în stradă ar fi faptul că România este deja membră UE şi că soluţionarea problemelor lor ar fi o eventuală unire cu România…
E.S. În Chişinău şi în general în Moldova, tineretul priveşte către România şi există aşteptări destul de mari pentru cetăţenie de exemplu şi sper ca România să facă nişte paşi importanţi în acest sens. Sunt semnale că vor schimba situaţia radical şi nu o vor cosmetiza cum au făcut-o până acum. E natural să se unească cu România. Poate nu e cel mai potrivit să spunem că toată lumea vrea unire în România sau Moldova; nu cred că ar fi adevarat. Este un ideal pe care trebuie să-l luăm în seamă şi trebuie făcut cu cap şi atenţie. Ceea ce este stringent acum este cu totul altceva. Guvernarea încearcă să acuze opoziţia exact de acest lucru: noi avem aici un stat pe care încercăm să-l consolidăm şi nişte tineri manipulaţi vin din afară încercând să strice situaţia.
Rep: Care crezi că este finalitatea evenimentelor de la Chişinău?
E.S. Eu sper să se repete alegerile şi opoziţia să aiba acces la principalele canale media din Moldova. Acestea sunt două lucruri pragmatice pe care le dorim înfăptuite. Cred că România va trebui să acţioneze cu tact şi inteligenţă pentru că e neclar dacă există o strategie a României în acest sens.
Rep: Cum se face că eşti prezent aici pentru a sprijini o cauză care nu este a ţării tale?
E.S. Cred că este şi cauza mea deoarece împărtăşesc aceleaşi valori cu tinerii moldoveni care au avut curajul să protesteze pentru libertate şi democraţie în ţara lor. Ca şi celelalte state libere ale lumii, ţările noastre (n.r. Azerbadjan şi Moldova), ţări ale fostului spaţiu sovietic merită să aibă acces la democraţie, alegeri libere şi libertate a presei. Am fost foarte surprins când am aflat despre organizarea acestui eveniment şi m-am decis să mă alătur manifestanţilor în demersul lor pentru apărarea democraţiei şi a valorilor democratice.
Rep: Te-a surprins amploarea manifestării?
B.H. Am fost surprins de numărul mare al participanţilor la mitingurile atât din Chişinău, cât şi din Boston. Am vizitat Moldova acum 3 ani şi una dintre primele mele impresii a fost că Moldova va fi ultima ţară ex-sovietică care va lupta pentru democraţie. Faptul că tinerii moldoveni s-au răsculat împotriva regimului comunist înaintea altor state a fost o surpriză plăcută pentru mine.
Rep: Ai crede că ideologia comunistă este deja învechită. Cum se face că este încă prezentă în ţări ca Moldova?
B.H. Cred că face parte din jocul geopolitic dar mai devreme sau mai târziu ţări precum Moldova îşi vor exercita dreptul la democraţie.
Rep: Romania şi Moldova. Două ţări cu aceeaşi limbă şi acelaşi steag. Crezi că la un moment dat se va întâmpla acelaşi lucru care s-a petrecut cu cele două Germanii?
B.H. Când am vizitat Moldova acum 3 ani, l-am întâlnit pe preşedintele moldovean, Vladimir Voronin şi impresia mea a fost una relativ pozitivă.
În momentul în care am discutat cu studenţi moldoveni, poziţia lor a fost că ar trebui ca cele două ţări să fie unite. După ultimele evenimente din Republica Moldova am luat legătura cu prietenii mei de acolo pentru a mă asigura că sunt teferi şi nevătămaţi. Printre altele ei au afirmat următorul lucru: “Noi moldovenii suntem români sub ocupaţie rusească.” Este la latitudinea moldovenilor şi a românilor dacă vor să realizeze această unire. Un lucru rămâne esenţial: “Dreptul la liberă alegere”
