Preşedintele interimar al PD, Emil Boc, a anunţat că va candida la şefia partidului, urmând ca pe 25 iunie, la Convenţia Naţională Extraordinară a PD, să prezinte o moţiune politică populară. Emil Boc şi-a justificat noua opţiune şi abandonarea liniei social-democrate prin aceea că PD nu mai are nimic în comun cu PSD, ceea ce îl obligă la o schimbare de direcţie. “Eu cred că Partidul Democrat nu are nici un drum comun cu PSD nici în plan intern, nici în plan extern. Am decis să-mi exprim această opţiune pentru a pune definitiv în acord practica politică a PD din ultimii ani cu orientarea sa doctrinară. Practic, Partidul Democrat se defineşte în acest moment, din perspectiva poziţionării politice, pe centrul scenei politice”, a explicat Emil Boc. Picătura care a umplut paharul şi a decis ndepărtarea
PD de social-democraţie pare a fi refuzul socialiştilor europeni de a admite PD cu drepturi depline în PSE, primind, în schimb, PSD. Iniţial, vicepreşedintele PD, Sorin Frunzăverde, se declara promotorul unei moţiuni populare, dar acesta a acceptat să se retragă în favoarea lui Emil Boc, care ar avea mai multe şanse de a câştiga şefia partidului.
Lupta pentru fotoliul de lider al PD se anunţă strînsă, în condiţiile în care şi-a anunţat candidatura, tot cu o moţiune populară, şi ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. Pe Boc nu-l deranjează acest lucru, declarând că în partid competiţia este “benefică”. Important este ca, în cele din urmă, cei 4000 de delegaţi să îmbrăţişeze doctrina populară, pe care, susţin surse din PD, a impus-o fostul lider al partdului, Traian Băsescu.
Emil Boc a şi recunoscut că moţiunea pe care o va prezenta va prelua 80Î din moţiunea cu care Băsescu câştigase preşedinţia PD, document care va cuprinde şi elemente populare, de centru – dreapta. (V.M.)
Mirajul PPE
Dacă Partidul Popular European (PPE) nu ar fi cel mai mare şi cel mai puternic din Parlamentul European, cu siguranţă că nu ar fi curtat de atâtea partide din România, care sunt în stare să îşi sacrifice doctrina şi ideologia din interese politice. Până acum, UDMR şi Partidul Popular Creştin-Democrat (PPCD), fost PNţCD, sint singurele formaţiuni politice membre ale PPE. Dar, apropierea integrării în UE, a lansat o adevărată isterie populară.
După PNţCD, partid neparlamentar, care speră într-o revigorarea datorită apropierii de PPE, şi alte partide bat la uşa PPE, trecându-şi cuvîntul “popular” în dreptul numelui. PRM s-a transformat în Partidul Popular România Mare (PPRM), iar fostul lider Corneliu Vadim Tudor a cedat conducerea lui Corneliu Ciontu. Partidul Umanist din România (PUR) şi-a luat denumirea de Partidul Conservator, revendicându-şi doctrina populară. Urmează PD, partid care pe 25 iunie ar putea să devină, la rândul său, partid popular. Grupul PPE este alcătuit din 268 de membri ai Parlamentului European, din toate cele 25 de state membre.
