De-a lungul timpului foarte puţini români din SUA au fost remarcaţi de mass media pentru că au ales cariera militară, sau voluntariatul în Forţele de Rezervă. Despre majoritatea nu se ştie nimic, deşi vieţile lor au avut traiectorii inedite datorită acestei decizii. „Eroi sunt cei care şi-au păstrat raţionamentul şi umanitatea intacte în faţa suferinţelor groaznice. Eroi cunoscuţi sau anonimi,unii ştiuţi doar de Dumnezeu, spunea Silvia Cartwright. Am întâlnit asemenea eroi, iar astăzi vi-i prezint şi dumneavoastră:
Pentru Daniel Lovasz înrolarea în armata americană a fost momentul decisiv în viaţă. Nu numai că în 3 ani a obţinut cetăţenia atât de dorită, dar a reuşit să-şi construiască o carieră stralucită. S-a înscris la University of Baltimore pe banii armatei, şi-a luat licenţa şi master-ul în asistenţă medicală, apoi a devenit profesor la o universitate în Florida. Ulterior a lucrat în cercetare la un spital militar din Germania, alături de soţia lui, care era medic militar.
Căpitanul Daniel Lovasz a fost decorat în România, în martie 2009, pentru sprijinul deosebit acordat soldaţilor români în spitalul militar Landstuhl din Germania. Însemnele din partea Ministerului Apărării Naţionale şi ale Comandamentului Operaţional “Mareşal Alexandru Averescu”, i-au fost înmânate de generalul –locotenent Dan Ghica Radu.
Visul american al lui Daniel Lovasz a început în 1996, când a părasit vasul luxos de croazieră unde lucra ospătar. A coborât la Miami cu o viză de tranzit şi câteva sute de dolari în buzunar, şi a plecat în necunoscut. “Nu aveam bani, nu aveam nimic! Nu aveam un loc de muncă, nu aveam o casă, un acoperiş, am dormit în maşină. Cel mai greu moment a fost a doua săptămână după ce am fugit de pe vapor, pentru că îmi expira viza. Dormeam în maşină cu încă un baiat din Braşov, Costică Axinte. Eram la momentul de a alege dacă mergem acasă sau mai stăm”, îşi aminteşte Daniel. Şi a ales să stea! A analizat oportunităţile şi a hotărât că trebuie să obţină cetăţenia cât mai repede. “Cea mai uşoară modalitate a fost să intru în armată” a povestit Daniel pentru România Liberă. “Şi am intrat în armata Americană, iar acum după 15 ani sunt căpitan în rezervă”, spune Daniel, care locuieşte acum în Charleston, South Carolina.
Un caz special îl reprezintă o familie de emigranţi care are patru copii în armata SUA! În urmă cu cinci ani, familia Luca a emigrat în Statele Unite, iar cei patru copii ai lor s-au înrolat în US Army şi îşi servesc cu cinste şi onoare patria adoptivă. Angela Luca este din Oradea, iar soţul ei, Viorel, s-a născut la Braşov. Dintre cei patru copii: Patricia, Paul Roger, Filip şi Jane, primii trei sunt ofiţeri în US Navy. Jane este apprentice cadet în US Marine Corps. Din august 2010, Jane Luca se află în Camp Bastion, Afganistan.
Patricia Luca Jacobs (fata cea mai mare a soţilor Luca) are 27 de ani şi a ajuns în SUA cu o bursă de studii. A absolvit cursurile universităţii La Salle din Philadelphia şi pe cele ale Liberty University, specializarea Psychology Conseling. În 2006, când familia ei au sosit în Memphis, Tennessee cu un green card, Patricia lucra deja în US Navy şi era singura membră a familiei cu un viitor stabil în Statele Unite. După sosirea familiei Luca în SUA, Patricia a mai absolvit Naval Postgraduate School ASA, Section on Statistics in Defense and National Security.
Paul Roger Luca a fost al doilea dintre cei patru frati, care a ales cariera militara in patria adoptiva. Din 2009 el este medic în baza militară de la Yokoshua, Kanagawa, apartinand US Navy.
Filip Luca, a absolvit în 2011 Liberty University, specialitatea Stiinţe Sociale & Teologie şi este, de asemenea, ofiţer în US Navy.
Mezina familiei, Jane Luca, s-a înrolat în US Marine Corps imediat după absolvirea liceului (în vara lui 2009). După primul an de facultate si de pregătire intensă în Arnold Air Force Base din Tennessee şi Naval Air Facility El Centro din California, Jane a fost relocată în Camp Bastion, cel mai mare oraş militar din lume. Bastionul este o bază logistică britanică, situată în nord-vestul Afganistanului şi deservită de 21.000 de soldaţi americani, englezi şi danezi. Este baza militară vizitată de premierul Tony Blair în 2006, de Prinţul William în 2010, şi locul în care Prinţul Harry al Marii Britanii a participat la traning şi misiuni de luptă. În această unitate militară de elită, Jane Luca are şansa si ambiţia să-şi construiască o carieră stralucită.
Ofiţer de carieră în România, Tudorel Caliga a emigrat în SUA şi a ales tot cariera militară. Absolvent al Universităţii Navale “Mircea cel Bătrân” din Constanţa, Tudorel Caliga era déjà ofiţer şi inginer electromecanic, atunci când a ajuns în SUA şi s-a angajat în US Navy. Astăzi noua lui Mecca este Washington National Harbor, iar pasiunea pentru vapoare, ocean şi cariera militară au rămas neschimbate.
Ianoş Gyulai, un român din Lugoj, şi fiul său, Ares, au devenit voluntari în Forţele de Rezervă, scrie publicaţia Gresham Outlook. Cei doi au emigrat din România în 2009 şi s-au alăturat rezerviştilor armatei americane la 10 august 2010. Au aflat despre Forţele în Rezervă navigând pe Internet în căutarea unui liceu pentru Ares. În calitate de rezervişti, românii trebuie să se antreneze un weekend pe lună şi două săptămâni consecutive în fiecare an. Au depus jurământul la Centrul pentru Procesarea Înrolărilor în Armată din Portland, Oregon, în prezenţa locotenent-colonelului Thomas Crowson, comandant al Batalionului de Recrutare Portland.
Ianoş, în vârstă de 41 de ani, a făcut armata în România între 1988 şi 1990 şi îşi aminteşte în detaliu evenimentele din 1989: “Am stat în cazarmă aşteptând ordine. Nicio persoană din cazarma mea nu a avut dorinţa de a-i apăra pe dictator şi pe soţia sa, care s-au folosit de Securitate pentru a zdrobi opoziţia. Armata română a fost de partea oamenilor, nu şi Securitatea!”, a declara Ianoş pentru România Liberă, amintindu-şi zilele tensionate ale revoluţiei române.
Prin înrolarea armată el speră să poata studia pentru a-şi îmbunătăţi viaţa în Statele Unite şi a obţine mai rapid cetăţenia americană decât civilii. Întrebaţi dacă nu sunt îngrijoraţi de o detaşare în Irak sau Afganistan, Ares a răspuns că deşi nu vor să fie detaşaţi în acele ţări, dacă se va întâmpla acest lucru vor fi pregătiţi.
“Dacă un imigrant civil poate aştepta mulţi ani înainte de a deveni cetăţean american, pentru un imigrant din armata Statelor Unite, cetăţenia se poate obţine în mai puţin de un an, deoarece acesta primeşte autorizaţiile de securitate (security clearance) mult mai rapid”, spune Kyle Morris, recrutorul celor doi români. Kyle Morris s-a declarat impresionat de decizia lor de a servi ţara de adopţie. “Au fost motivaţi. Au vrut să facă acest lucru. Este frumos să avem oameni aşa de angajaţi cum sunt ei”, a precizat recrutorul.
În SUA a început sezonul sărbătorilor: pe 11 noiembrie a fost Veteran’s Day şi m-am gândit la românii din armata SUA. De Thanksgiving Day vreau să le mulţumesc în mod special acestor oameni, mândrii de originile lor tricolore, pentru că au ales să-şi reprezinte cu cinste şi onoare ambele patrii. Atunci cand le este greu m-as bucura sa-si aminteasca vorbele lui Napoleon: “Adevaratul eroism constă în a fi superior faţă de problemele vieţii, în orice formă ne-ar provoca la luptă. ” Iar de Crăciun, soldaţilor români de pretutindeni, acestor eroi modeşti şi necunoscuţi, le doresc sănatate şi să aibă parte de cel mai preţios cadou: un moment fericit în mijlocul familiei. Happy Holidays!
