“Evanghelis Zappas a fost o persoană care s-a născut pe teritoriul Albaniei de azi, nu departe de graniţa Greciei cu Albania de azi”, ne spune excelenţa sa Georgios Poukamisas, ambasadorul Greciei la Bucureşti. “A participat în războiul de independenţă al Greciei, dar după moartea îndrumătorului său, s-a decis să vină şi să se stabilească pe teritoriul Valahiei la acel moment, în satul Broşteni, judeţul Ialomiţa de azi, în 1830. Se pare că nu a avut copii şi s-a hotarât să-şi cheme toata familia din sudul Albaniei de azi şi sa se stabilească cu ei în România. Trăia în spiritul scrierilor greceşti, era foarte patriot şi foarte influenţat de Jocurile Olimpice antice. Se ştie că a făcut multe donaţii statului roman şi grec şi cel mai surprinzător a fost faptul că a visat tot timpul la renaşterea Jocurilor Olimpice. Nu cred că cineva ştie ce l-a determinat şi cum a ajuns la ideea de a renaşte Jocurile Olimpice, fiind astfel un premergător al baronului Pierre de Coubertin, fondatorul Comitetului Olimpic Interanţional în 1890. A comandat o clădire, un edificiu neoclasic în Atena, care este o structură impozantă până în ziua de azi, situată lângă clădirea parlamentului Greciei, în vecinătatea grădinii botanice, denumita Zappion, botezând-o la momentul respectiv drept clădirea expoziţiei şi sediul central al mişcării de renaştere a jocurilor olimpice. A pus bazele Fundaţiei Olimpienilor. A murit în jurul anului 1865. Aşadar când Cuza a devenit domnitor, el era încă în viaţă. Aici în Romănia, şi-a marcat prezenţa prin investiţii si donaţii. Se pare că este finaţatorul primului dicţionar în limba română. Clădirea Academiei Române din Bucureşti, de exemplu, s-a ridicat imediat după moartea lui, însă el a fost prezent în munca preparatorie, nu ca academician, el nu era academician, el era om de afaceri! A fost prezent ca investitor, ca păstrător al banilor. Cred că, şi din câte ştiu, acesta a fost rolul său în România şi a fost categoric de foarte mare ajutor oamenilor de afaceri din zona în care a locuit.”
Pe lângă construirea clădirii Zappion din Atena, Zappas este recunoscut şi pentru prima organizaţie dedicată Jocurilor Olimpice Moderne şi practic pentru primele Olimpiade din epoca Modernă. În 1856 Zappas îi scrie regelui Otto al Greciei oferindu-se să finanţeze reorganizarea Jocurilor Olimpice. Astfel în 1858 Zappas finanţează Jocurile Olimpice ţinute în piaţa oraşului Atena, la care au participat atleţi din Grecia şi Imperiul Otoman. Tot Zappas a finanţat restaurarea stadionului antic Panathinaikos din Atena, cu intenţia de a fi folosit la jocurile viitoare! Zappas şi vărul lui Konstantinos Zappas, au lasat guvernului Greciei un fond care să finanţeze viitoare Jocuri Olimpice. Din aceste fonduri au fost organizate Jocurile Olimpice din 1896, primele jocuri ţinute sub auspiciile Comitetului Internaţional Olimpic, care au avut loc pe stationul Panathinaikos din Atena, stadionul restaurat de Zappas.
Nu s-a reântors niciodată în Grecia. Trupul său este îngropat în satul Broşteni, judeţul Ialomita, alături de nepoţii şi strănepoţii săi, sat unde încă mai există o şcoala şi o biserică pe care Zappas le-a construit în timpul vietţi, precum şi ruinele conacului familiei Zappas.
“Actele de caritate ale lui Evanghelie Zappa au continuat şi după moartea sa, prin donarea, conform testamentului său, de fonduri băneşti importante pentru şcoli, orfelinate, spitale, biserici şi prin ajutoarele oferite celor săraci. La 200 de ani de la naşterea sa (în anul 2000), Evanghelie Zappa a fost omagiat de Academia Română printr-o sesiune ştiinţifică. Ansamblul monumental ridicat de el la Broşteni (Ialomiţa), a început să fie restaurat şi repus în valoare, iar numele său reconsiderat şi amintit în numeroase lucrări ştiinţifice, manifestări omagiale, simpozioane, atât în România, cât şi în Grecia.” spun documentele istorice Ialomiţene.
