Sechseläuten este un festival tradiţional din oraşul elveţian Zurich. Este sărbătorit în forma sa actuală din 1904. Festivalul are loc în a treia zi de luni din aprilie şi include mai multe evenimente. Se termină la ora şase seara (de aici şi numele Sechseläuten) prin incinerarea Böögg-ului, acesta fiind cel mai important moment al festivalului. Pe rug este incinerată o efigie cu pocnitori a unui om de zăpadă din vată numit Böögg. Arderea păpuşilor care intruchipează imaginea iernii datează dinaintea sărbătorii Sechseläuten.
Prin două reforme de organizare municipală din cantonul Zurich în 1838 şi 1866, breslele au fost private de toate funcţiile lor politice deţinute din 1336 până în 1798 şi recăpătate parţial după 1815. Sărbătoarea Sechseläuten este într-un fel o reminiscenţă a aşa-ziselor „vremuri bune”. Din secolul al XVI-lea clopotele bisericilor anunţau începerea şi terminarea orelor de muncă. Iarna lucrul se sfârşea la ora 17, atât cât ţinea lumina zilei, iar vara se prelungea până la ora 18.
In funcţie de timpul care se scurge dintre aprinderea focului şi declanşarea exploziilor petardelor se prezice vremea din timpul verii. Dacă acestea explodează rapid, vara va începe devreme şi va fi însorită. Cel mai scurt timp a fost de 5 minute şi 7 secunde (1974), cel mai lung de 26 minute şi 23 secunde (în 2001).
Primăvara îşi intră oficial în drepturi în Zurich odată cu această sărbătoare. Festivităţile includ procesiuni pline de culoare. Festivalul ne duce înapoi până în anul 1818, atunci când una dintre vestitele bresle ale oraşului a organizat o paradă pe timp de noapte, cu muzicieni şi călăreţi. Ideea a prins, au urmat alte bresle, iar în 1839 a avut loc prima paradă Sechseläuten a tuturor breslelor. Festivităţile încep duminică, cu o paradă de copii, majoritatea îmbrăcaţi în costume istorice. Aceasta este urmată de o a doua zi de paradă a breslelor (din care, până de curând, făceau parte doar bărbaţii), astfel încât ziua de luni este o zi de odihnă pentru locuitorii din Zurich. Astăzi iau parte la marş aproximativ 3000 de membri ai breslelor, 350 de călăreţi şi 50 de trăsuri. Aproximativ 30 de fanfare interpretează marşuri militare tradiţionale.
Mii de oameni se adună în centrul oraşului pentru a viziona ritualul de „ardere a iernii”.
Clopotele de la bisericile din oraş încep să bată la ora 18, semn că ziua se lungeşte, iar bărbaţii vor trebui să muncească cu o oră mai mult. Petrecerea se prelungeşte până după miezul nopţii, participanţii săi bucurându-se de începerea sezonului cald.
