Fotbalul românesc, în era extremelor

0
4
Fotbalul românesc

Fotbalul românescDouă lecții: 0-5 cu Serbia, 4-1 cu Glasgow

Fotbalul românesc parcurge o perioadă contrariantă: a făcut cea mai proastă campanie de calificare din istorie la nivel de națională – terminând în clasament pe locul 5, în vecinătatea Insulelor Faroe -, pe de altă parte impresionează, prin Unirea Urziceni, în Champions League – într-o grupă, totuși, destul de accesibilă.

Are câțiva jucători cu palmares personal la nivel de club peste cel al băieților din Generația de Aur – Chivu, de două ori campion al Italiei cu Inter, Mutu și Marica, prezențe constante în Champions League cu Fiorentina și Stuttgart, Raț, câștigător al Cupei UEFA cu Șahtior -, dar nu se poate lăuda decât cu un singur turneu final bifat într-un deceniu.
Retragerea Generației de Aur părea să fi înghețat definitiv palmaresul echipelor românești. O calificare a Stelei lui Rădoi în semifinalele Cupei UEFA și accederea Naționalei lui Chivu și Mutu la EURO 2008 au fost singurele evenimente notabile de la aventura încheiată de Hagi și ai lui la Europenele lui 2000. În rest, părea să se meargă din rău în mai rău. Deși avantajate de coeficienții UEFA ulteriori traseului bun reușit de Steaua și Rapid în sezonul 2005-2006, echipele de club au capotat pe linie, de fiecare dată, în până în pauza competițională de iarnă. Dacă CFR Cluj a reușit anul trecut un debut onorabil în UCL, Steaua a bifat trei încercări nereușite în grupele celei mai importante competiții intercluburi fără să se remarce prin vreo performanță remarcabilă, indiferent de adversarii pe care i-a avut în față.
În aceste condiții, la câteva zile după cea mai mare rușine la nivel de echipă națională în ultimele decenii, 0-5 la Belgrad în fața Serbiei, victoria cu 4-1 a Unirii Urziceni în deplasarea cu Glasgow Rangers pare un miracol. Apostol, Galamaz și Pădurețu au reușit ceea ce suporterii așteptau de la Chivu, Rădoi și Mutu – să joace curajos și pozitiv, de la egal la egal, cu o echipă de talie europeană. Mai mult decât reușita în sine, atitudinea celor de la Unirea a frapat. Ambiția și determinarea elevilor lui Dan Petrescu a contrastat puternic cu comoditatea afișată de Adi Mutu în Serbia.
Două lecții
„A fost o înfrângere umilitoare, dar o lecție de care aveam nevoie”, avea să declare Răzvan Lucescu după ce 0-5-ul de la Belgrad ne-a condamnat la cea mai slabă clasare în preliminarii din istoria Naționalei. „Am văzut pe cine ne putem baza și pe cine nu, cine are valoare și motivație pentru a veni la echipă și cine nu”, a mai spus Lucescu jr., cu tri­mitere expresă la Adrian Mutu. Vedeta „tricoloră” a fost surprinsă de paparazzi în cluburi de noapte la ore mici și înainte și imediat după dezastrul din Serbia.
Aventurile extrasportive din timpul cantonamentului echipei României l-ar putea costa pe Mutu neselecționarea pe viitor, mai multe personaje importante din federație sprijinindu-l pe Lucescu jr. într-o eventuală decizie de acest gen.
A doua lecție esențială pentru fotbalul românesc o reprezintă evoluția Unirii la Glasgow. Condus din primul sfert de oră, Dan Petrescu a mutat tactic, introducând un vârf în locul unui mijlocaș defensiv. O atitudine de care a fost premiată de tabela de marcaj, pe fondul unei evoluții luminoase a campionilor români, mult diferită de încrâncenarea sterilă de care Naționala lui Pițurcă, dar și cea a lui Lucescu, au dat dovadă în meciurile cu miză din ultimul an.
O singură „floare” pentru primăvară
Cu o victorie, un egal și o înfrângere, Unirea se află pe po­ziția secundă în grupa sa și păstrează șanse de calificare în primăvara europeană, lucru care ar fi o premieră pentru fotbalul românesc. Unirea a strâns deja maximul de puncte obținut până acum de o echipă românească în grupele Ligii Campionilor, 4, și are șanse să depășească acest record mediocru cu care până acum se mândreau Steaua și CFR Cluj.
Ultimele reprezentante ale României în Champions League, Steaua și CFR au evoluții dezamăgitoare în grupele Europa League, cu 2, respectiv 3 puncte obținute după trei etape. Nici Dinamo și Poli Timișoara nu stau mai bine, cu 3, respectiv 2 puncte în grupele lor.

România, cea mai slabă clasare în clasamentul FIFA – locul 36

Naţionala României ocupă cel mai slab loc al său, 36, în istoria clasamentului Federaţiei Internaţionale de Fotbal (FIFA), de la înfiin­ţarea acestuia, în 1993, cu prilejul anunţării ierarhiei pe luna octombrie. România, cu 752 puncte, a căzut 10 locuri, după eşecul cu 1-5 în faţa Serbiei şi în ciuda victoriei cu 3-1 în faţa selecţionatei Insulelor Feroe.
Cea mai slabă poziţie a României în clasamentul FIFA fusese în august 2004, când tricolorii se aflau pe locul 35. Acul acesta, cea mai bună clasare a fost locul 17, în luna februarie. În septembrie 1997, România a ocupat cel mai bun loc al său în istoria clasamentului FIFA – 3.
În clasamentul pe luna octombrie, România este devansată de Bulgaria, Israel, Egipt, Algeria, Irlanda de Nord sau Honduras. Pe primul loc al clasamentului se menţine Brazilia, cu 1632 puncte, urmată de Spania, 1629 puncte, şi Olanda, 1340 puncte. Următoarea ierarhie va fi anunţată pe 20 noiembrie, după ultimele meciuri de baraj pentru CM 2010.
Clasament:
1 (1). Brazilia 1632 puncte 2 (2). Spania 1629 3 (3). Olanda 1340 4 (4). Italia 1215 5 (4). Germania 1161 6 (8). Argentina 1103 7 (7). Anglia 1101 8 (9). Croaţia 1087 9 (10). Franţa 1049 10 (17). Portugalia 1042 11 (11). SUA 1025 12 (6). Rusia 982 13 (15). Elveţia 961 14 (29). Camerun 949 15 (18). Cehia 928 16 (12). Grecia 921 17 (21). Chile 909 18 (24). Mexic 904 19 (20). Côte d’Ivoire 903 20. (13). Serbia 892 21 (23). Paraguay 879 22 (25). Ucraina 857 23 (19). Bulgaria 854 24 (14). Australia 848 25 (28). Uruguay 838 26 (22). Israel 837 27 (16). Danemarca 830 28 (32). Egipt 798 29 (44). Algeria 781 30 (48). Columbia 775 30 (31). Irlanda de Nord 775 32 (34). Nigeria 763 33 (45). Slovacia 758 34 (38). Irlanda 755 35 (42). Honduras 754 36 (26). România 752