Mă însurasem cu Dana dintr-o dragoste „la prima vedere” de 6 ani. Eram un soţ fericit mă înţelegeam de minune cu Dana, o mai ajutam la bucătărie, că mie îmi place să gătesc, şi când eram mai săraci îi ajutam şi la curăţenie. Apoi am avut o femeie, Matilda, o unguroaică din Ardeal, complect românizată, măritată cu un român cu care şi ea se înţelegea bine. Nici noi nici ea nu aveam copii, noi ne-am hotârât ca la prima sarcină a lui Dana să lăsăm copilul… până acum făcuse două raclaje „că eram prea săraci ca să avem un copil”. Acum eu din şef de proiect la IPROCHIM, ajusesem desigur prin „pile”, şeful departamentului „Vest Unu” în MCE (Ministerul de Comerţ Exterior), o poziţie foarte importantă, mai ales datorită foarte-deselor delegaţii pe care le aveam în ţările capitaliste. Mă ajuta faptul că franceza o ştiam binişor şi engleza „o rupeam onorabil”. Nici Dana nu a stat pe loc, şi ea a ajuns şef de proiect la IPROCHIM, unde fuseserăm amândoi colegi. Am uitat să spun că amândoi eram ingineri chimişti.
Dana nu era o femeie frumoasă, era o femeie foarte frumoasă, toţi bărbaţii se uitau cu jind la ea şi eu mă umflam în pene, că EU eram bărbatul ei, şi ea îi respingea pe toţi cu mult tact. Femeile o invidiau şi unele cleveteau spunând pe la ureche că ar fi avut „un trecut glorios”. Eu ştiam, că Dana a fost sinceră şi mi-a spus de la bun început că nu e fecioară şi a avut o aventură care însă este de domeniul trecutului. Nu prea mi-a picat bine, dar nu-i poţi pretinde unei fete ca la 29 de ani să fie fată mare „şi să te aştepte pe tine ca tu să vii călare pe un cal alb şi să-i ceri mâna”. Eu eram cu patru ani mai în vârstă decât ea, nici eu nu eram „băiat mare”, ba şi mai rău, fusesem însurat şi aveam şi un îngeraş de fetiţă de 3 anişori care rămăsese la fosta mea nevastă de care divorţasem recent, deci mai plăteam şi o pensie alimentară de 400 de lei pe lună cât îmi stbilise judecătoarea la procesul de divorţ. Dana ştia toată poveste, o ştia şi pe fetiţă cu care se înţelegea bine, deci asta era situaţia când „mi s-au aprins călcâiele” după Dana. Dana a acceptat situaţia şi a fost de accord să ne căsătorim cât de curând.
La începutul mariajului meu cu Dana, nu prea ne ajungeam cu banii, că eu trebuia să dau lunar cei 400 de lei, penmsie alimentară pentru copil, care era atunci destul de mult că eu aveam 1000 de lei pe luna şi Dana cam tot atât. Eu însă eram oarecum într-o situaţie umilitoare că eu ca bărbat avem un venit lunar mai mic decât nevastă-mea. Mie însă leafa mi-a crescut rapid şi când am ajuns director în minister aveam 3600 de lei pe lună şi pe atunci se mai dădea câte 10% faţă de salariu pentru fiecare limbă străină ştiută şi eu luam 20% în plus pe lângă salariu. În fiecare duminică mă duceam şi-mi aduceam fetiţa care se înţelegea bine cu Dana, şi vara în concediu luam fetiţa cu noi la Mamaia sau la Vasile Roaită, fost Carmen Silva.
Nu pot să mă plâng, mariajul meu cu Dana putea fi dat ca exemplu, ea era atentă cu mine şi cred că mă iubea, eu nu am jignit-o niciodată şi între noi era un accord tacit, nu pomeneam nimic despre trecutul nostru. Este adevărat că pe mine câteodată mă „ronţăia” un spiriduş care-mi sufla la ureche, „cine o fi fost iubitul lui Dana şi cât timp s-or fi iubit”. Dar ea nu-mi dădea nici un motiv să fiu gelos cu toate că şi o gelozie retroactivă te seacă la inimă. Datorită profesiei ei făcea şi ea dese delegaţii la uzinele pe care le proiectase, atât în ţară cât şi în străinătate. Odată am stat în Algeria două luni. Am mai stat odată şi în Egipt o lună, îsă eu aveam o încredere oarbă în ea, aşi fi băgat mâna în foc pentru ea. Ea era foarte mulţumită că eu îi apreciam înaltele ei calităţi de soţie iubitoare. Nici eu nu o înşelam, cu toate că atât cu fizicul cu care mă înzestrase mama cât poate şi din cauza poziţiei mele de director într-un minister de prima mână, multe cocoane mă lăsa să înţeleg că nu le-ar displace o aventură cu mine. Ele chiar se mirau cum eu sunt ca „o stană de piatră”, pe când alţii erau proverbiali şi „nu iertau nimic”.
Eram îngrijoraţi că Dana nu mai rămâne gravidă că acum venitul nostru ne-ar fi permis să mai avem un copil al nostru, afară de fetiţa mea din prima căsătorie. Dana obişnuia să se ducă singură în oraş unde de multe ori se întâlnea cu colege de birou sau cu prietene, cu care se duceau la cofetăria „de la Capşa” (atunci Bucureşti), să mănânce o prîjitură bună şi să bea o cafea veritabilă şi nu „nechezol”, cum se dădea la toate cofetăriile din oraş. Nu ne interesa situaţia politică, noi ne vedeam de ale noastre. Ea nu era membră de partid, dare eu nu am avut încotro şi când m-a numit director în minister, în mod automat m-a înscris şi în partid.
Fosta mea nevastă se recăsătărise, cu un domn distins, profesor universitar, deci mi se luase o piatră de pe inimă, că oricum, mă mustra conştiinţa că părasisem o fiinţă care nu-mi pricinuise nici un rău, nu mai vorbesc de fetiţă, Ruxandra, pe care o iubeam cu pasiune.
Era o primăvară frumoasă, totul de îmbia la iubit şi hoinărit, dare eu trebuia să mă duc la birou, câteodată şi duminica, căci aveam foarte mult de lucru, însă munca îmi plăcea şi aveam şi satisfacţii, o leafă bună pentru standardul de pe atunci, şi desele delegaţii în străinătate care-mi rotunjeau substanţial venitul. Era într-o duminică când eu stăteam acasă şi aş fi vrut să stau cu Dana, însă ea mi-a spus că le-a promis unor prietene să se înâlnească să mai bârfească şi eventual să se ducă la o cafea veritabilă. Nu am avut încotro şi am lăsat-o să plece, dar când ieşea pe uşă am văzut ca îi fugise un ochi la ciorapul din stângul, nu am mai avut timp să-i spun, că ea deja plecase. Mi-am făcut de lucru, că imi adusesem nişte hârţoage de la minister şi nici nu am abservat că trecuseră aproape cinci ore de când plecase Dana. S-a întors radioasă a venit să mă sărute cum făcea deobicei, dar fără să vreau mi-au fugit ochii la picioarele ei şi cu uimire am constatat ca ochiul fugit de la ciorap era acum la dreptul. Un cuţit mi-a străpuns inima, dar fără să mă trădez o întreb ce a făcut cât a fost plecată. A ciripit voioasă o poveste că se întâlnise cu două prietene pe care nu le mai vazuse de mult, şi ca deobicei s-au dus la o cafea veritabilă la Capşa.
– Tu eşti convinsă că te-ai dus cu două prietene le Capşa?
– Da desigur, şi m-am simţit excelent.
Atunci m-am gândit să o prind cu minciuna şi să inventez o poveste care mi-a venit rapid în minte. Deci Dana a fost undeva unde s-a dezbrăcat la pielea goală că altfel nu şi-ar fi scos şi ciorapii, care apoi când s-a îmbrăcat nu a observat ochiul de la ciorap şi a schimbat ciorapii între ei cum probabil făcea în mod curent involuntar. Deci Dacă Dana s-a dezbrăcat la pielea goală, de ce a făcut aceasta? era evident că Dana mă înşală şi cine ştie de când.
– Dana, de mai multă vreme eu am avut impresia că contrar comportamentului tău aş putea spune ireproşabil, tu îmi ascunzi ceva şi bănuiala asta m-a făcut să sufăr enorm, fiindcă eu te iubesc în mod sincer, nu te-am înşelat niciodată şi aş fi dorit ca şi tu să fii la fel. Ca să-mi scot ghimpele ăsta din suflet trebuia să ştiu adevărul şi atunci am angajat un detectiv particular care te-a urmărit pas cu pas, deci ştiu totul. Dana a rămas buimăcită, schema mea s-a dovedit foarte eficientă. S-a aşezat zdrobită pe un scaun, a început să plângă în hohote, şi după ce s-a mai potolit a început.
– Recunosc, am fost necinstită cu tine care te-ai purtat cum nu cred că s-a mai purtat vreodată un soţ cu soţia lui. Şi eu, cu toate că te-am iubit şi te mai iubesc, te-am înşelat continuu. Am crezut atunci când tu te-ai îndrăgostit de mine şi m-ai luat şi de nevastă, că voi putea rupe cu trecutul meu. Doream din toată inima să uit trecutul să-l uit pe Sergiu, care a fost primul meu bărbat şi sngurul bărbat din viaţa mea în afară de tine.
Sergiu era însurat şi avea doi băieţi gemeni, acum au 8 ani. Când a început idila dintre noi băieţii aveau doi ani. Sergiu nu a putut să divorţeze, soţia lui este foarte acaparatoare şi i-ar fi făcut zile fripte. Nu i-ar fi mai permis să vadă băieţii şi cine ştie ce i-ar fi trecut prin cap. Poate din cauză că a fost primul meu bărbat cu care „trăisem” până ai apărut tu circa doi ani, se consolidase între noi o afecţiune aşi putea spune erotică extrem de puternică care nu am putut să o uit nici eu nici el. Acum fiindcă ştii totul, pe tine te minţeam când făceam amor împreună căci simulam… (…!) Făceam asta ca să-ţi fac ţie placere şi fiindcă te apreciam şi chiar te iubeam. Cu Sergiu vibram exact pe aceiaşi lungime de undă amândoi. Deci legatura mea cu Sergiu era pur de natură erotică. Nu am mai avut nici o legătură cu nici un alt bărbat.
Dana era devastată, eu rămăsesem mut, şi pe mine mă dstrusese mărturisirea ei. Deci 6 ani eu am trăit în minciună, eu am crezut că am cea mai credincioasă soţie şi ea mă înşela continuu. Dacă nu era poveste cu firul dus de la ciorapul din stângul poate niciodată nu aşi fi ştiut că soţia mea joacă teatru. Desigur că acum totul era clar, trebuia să divorţez cât mai urgent. Până la despărţire adică separare, nu m-am mai culcat cu ea în acelaş pat şi am înaintat cererea de divorţ fără însă să spun motivul real ci un motiv inofensiv „cu acordul ambelor părţi”. Eu de fapt îl ştiam pe Sergiu, era un coleg de al nostru, şef de proiect şi el la IPROCHIM. Era un băiat liniştit şi manierat, foarte bun profesional.
Probabil că Dana într-adevăr mă iubea, dar îl iubea arzător şi pe Sergiu. Procesul de divorţ a fost simplu şi s-a dat sentinţa dintr-o singură şedinţă. Colegii, prietenii şi toată lumea care ne cunoştea au rămas uimiţi. Noi nu ne-am certat, nu ne-am spus cuvinte urâte cum se obişnuieşte în asemenea ocazii. Prima mea nevastă a jubilant şi poate dacă nu era recăsătorită de dragul fetiţei m-aş fi întors la ea.
Dana s-a dus la o mătuşă bogată care-i lăsa casa şi toată averea ei şi care o iubea de când era mică. Mătuşa nu avea alţi urmaşi. Eu am rămas în apartamentul nostru, Dana nu a avut pretenţie să-şi ia decât lucrurile de uz personal, mătuşa ei avea o casă mare boierească şi Dana nu avea nevoie de nimic.
După câţiva ani am aflat că Sergiu a reuşit să divorţeze, a lăsat băieţii la fosta nevastă care i-a permis să-i viziteze şi chiar să-i ia de câte ori doreşte. Secretul era că şi ea îşi găsise un partener, care dorea de mult să se căsătorească cu ea, lucru care s-a şi întâmplat. Dana s-a măritat cu Sergiu, însă din păcate nu se înţelegea cu el nici în ruptul capului. Era pisălog şi gelos la culme şi-i făcea scene chiar şi în public. Eu stau şi mai reflectez, că vorba românului, „cin-s-a fript cu ciorbă suflă şi-n iaurt”. Şi când te gândeşti că toată povestea asta lungă şi întortocheată s-a întâmplat numai din cauza unui fir dus de la un ciorap al nevestei mele.