GEORGE FILIP
(22 martie 1939 -12 ianuarie 2024)
Vestea încetării din viață a Poetului parcă a surprins pe toți cei care îl cunoșteau, cu toate că la aproape 85 de ani, a realizat un record de longevitate, pentru cineva care a fost un bun prieten cu „paharul” aproape toată viața. Mare merit la această performanță are „Maria-Sa”, doamna Maria (soția), care l-a îngrijit cu devotament și l-a ținut din scurt, cât a putut. Toată stima, distinsă Doamnă!
Cu numai câteva zile înainte de trista „plecare”, am vorbit despre el cu poeta Carmen Stănescu Luca și i-am promis că voi relua legătura cu „Gică poezarul” (cum îi ziceam cu drag în „vremurile bune”), întreruptă în urmă cu aproape 3 ani. De ce, este o altă poveste – poate o voi relata cu altă ocazie! De mortuis nil nisi bonum (De morți, numai de bine). Realitatea este că îmi pare tare rău că nu am apucat să-l sun, să ne luăm… rămas bun. L-am condus pe ultimul drum joi, 25 ianuarie și am simțit că s-a bucurat să-i fiu aproape.
Cum aș putea să îl laud mai bine acum, post-mortem, pe prietenul meu „de o viață”, decât amintind cărțile de poezii publicate (tipărite) de George Filip, poetul „total” (cum îi plăcea să se „alinte”!) pe care le am, cu numai trei excepții, în bibliotecile mele (din Canada și România – cele publicate înainte de emigrare). Le prezint într-o ordine aleatorie, așa cum mi-au venit la îndemână :
- „DINCOLO” – editura Destine, Montreal, 2023-2024, cu o prefață scrisă de poeta Carmen Ileana Ionescu și „un cuvânt înainte”, justificativ, al autorului, cu celebra poezie a lui Nichifor Crainic – „Unde sunt cei care nu mai sunt?”. Această carte de 350 de pagini, este o colecție de poeme dedicate de George Filip, de-a lungul anilor, celor de „dincolo”, prieteni sau cunoștințe – personalități pe care le-a întâlnit în viață (sau le știa numai din auzite, precum pe Regele Mihai al României), plus părinților și fraților (chiar dacă era certat cu frații – știu bine). Nu lipsesc poemele dedicate mai multor actori de „dincolo”, precum Septimiu Sever, Stela Popescu, Draga Olteanu Matei, Radu Beligan și Nicu Constantin, inginerului prof. Dr. Manea Pompiliu, preotului Petre Popescu, lui Nicu Naum și la mulți alții. Cartea a ieșit de sub tipar la două zile după ce poetul a trecut „dincolo”, deci el nu a văzut-o tipărită. Premoniție?
- „DIN OGLINDĂ” – Editura Argonaut/Cluj-Napoca – 2005 (Lector regretatul scriitor Constantin Mustață). Conține o frumoasă dedicație holografică (de aproape o pagină) pentru subsemnatul.
- „101 POEME” – Editura Biodova, București 2011 (Copyright editura ”Antim Ivireanul”).
- „L’ERE DES POETES” (traducere Constantin Frosin) – Editura Destine, Montreal, 2011.
- „ERA POEȚILOR” – Editura Destine – Montreal 2012 (cu o prefață de prof. Marian Barbu).
- „POEME RAZLEȚE” (sic)-1994 – de George Filip – Liberty, în editura autorului -Montreal
- „ERA CONFUZIILOR” – de George Filip – Liberty, Editura Ghepardul – Craiova 1993 (cu o prefată de regretatul dr. Luchian Deaconu, cumnatul meu).
- „POEME DANSANTE” (Dancing Poems) – Editura Călăuza v.b. – Deva și Editura Destine – Montreal – 2016 (Ediție bilingvă – traducere Muguraș Maria Potrescu și David Paul Vnuck).
- „89 POEME ÎNDOLIATE” – Editura Antim Ivireanul 2002 (cu prefață de Alexandru Cetățeanu).
- „AEZII PRIVESC” – Editura Antim Ivireanul – Râmnicul Vâlcea 2005/2007 (cuvânt înainte de prof. Doru Moțoc și un „Testament” al poetului din 2007).
- „PUNCT CONCENTRIC” – poeme asimetrice – de george (sic) FILIP – Editura Destine 2007 (cu o „prefață deconectantă”) de Alex Cetățeanu.
- POÈMES SUR FEUILLES D’ÉRABLE”, Editura Diana, 1998, cu o prefată de Jean-Marie Marcil.
- „VĂD LUMINA” – Editura Antim Ivireanul 2003 (cu o prefață de Alex Cetățeanu)
- „ETERNA” – Editura Destine Literare a ASCR – Montreal, 2018 (cu o micro-prefață de Alex Cetățeanu).
- „ZEI FĂRĂ ARMURI” – Editura Roza Vânturilor, București -1996 (prefață de Nicolae Ștefănescu).
- „MAREA MARIEI” – Editura Destine, Montreal 2017 (Această „Maria” este strănepoata poetului – NA).
- „SOMNUL RAȚIUNII” – Editura Destine, Montreal 2017 (cu o prefață de Mihaela Donciulescu – Toronto).
- „VENIȚI ȘI VEDEȚI” – Editura Destine – Montreal 2017 (cu o prefață de Mihaela Donciulescu – Toronto).
- „ȚARA DIN LACRIMĂ” – Editura Antim Ivireanul 2006 – cu un „Cuvânt al editorului” din 19 ianuarie 2006 (de ziua „Curierului de Vâlcea” și o prefață de subsemnatul Alex Cetățeanu (scrisă din Denver- Colorado). Pe prima pagină în cartea ce o dețin, G.F. a scris de mână o scrisoare „Căpitanului Băsescu”, care nu i-a parvenit președintelui României.
- „DIN TAINE” – (cu un „Cuvânt însoțitor” de Iulian Boldea) Editura Ardealul, 1999.
- „METAFORE RISIPITE” – Editura Junimea-Iași, 2006 (cu un scurt mesaj de la regretatul poet Cezar Ivănescu).
- „VISE COLORATE” – versuri pentru copii, Editura Junimea-Iași, 2006.
- „DIANA” – Editura Antim Ivireanul, 2002 (cu prefețe de Ioan Barbu și Alex Cetățeanu).
- „DRAGĂ MARIA” – versuri de dragoste – Editura Destine-Montreal, 2014.
- „ELIPTICA” – Editura Destine, 2007 (cu mulțumiri „minunaților mei protectori, doamna Striana și domnul Heerman Victorov din Windsor-Canada). (Regretatul om de afaceri, inginer – scriitor Herman Victorov, a sponsorizat o mare parte a cărților lui George Filip) (na).
- „ȘI TOAMNA VINE…” – Editura DESTINE – Montreal și SITECH, Craiova, 2010 (Cu multumiri pentru sponzorii Striana si HERMAN VICTOROV).
- „OCHII RĂSTURNAȚI” – Editura Destine, Montreal, 2017 prefață Mihaela Donciulescu, poet – Toronto.
- „LA PLANETE PLAT”, editura Antin Ivireanul, 2004 – stilizatione par Daniel Manolesco et Relecture par Jean-Yves Conrad.
- „SCRISORI DIN CER” (39 elegii pentru Mihail Eminescu), editura Antin Ivireanul, Râmnicu Vâlcea, 2016. Prefață de Ioan Barbu la această cea de-a „36-a carte a „poetului unic în felul său”, respectiv george Filip. Îi plăcea să scrie „george” în loc de George!
- „EU DIN EDEN HULIT” – Editura Destine, Montreal 2018, cu un „Prolog… Dăncușian” de Ștefan Doru Dăncuș.
- „REGALA” – poeme siameze – de Ana Maria Gibu (elevă cu talent, descoperită de G.F:) și George Filip, editura Destine – Montreal, 2012.
- „CUIBUL CU DRAGOSTE” – Editura Destine, Montreal, 2021. Prefață de Maria-Sa Filip, în care sunt citat drept „…renegatul A.C.” . Este adevărat că am scris într-o prefață aproximativ așa: „Voi… oameni… cândva vă veți mândri că ați trăit pe vremea lui george FILIP”.
Nu găsesc în biblioteca mea de la „țară” (pe țărmul fluviului Sfântul Laurențiu – unde mă aflu în prezent – 6 februarie 2024) cărțile „OAZA CU IUBIRE” – mic volum antologic (la 80 de ani) – Editura Destine, Montreal 1919, „ZEI FĂRĂ ARMURI”, scoasă la editura Roza Vânturilor din București în 1994 și cartea „ZILELE SĂPTĂMÂNII”, scoasă la Montreal în 1999.
Cât despre cărțile de succes publicate de George Filip în RSR înainte de a emigra „în lumea largă”- le am fie la București, fie la Amărăști (comuna mea natală, unde George a fost de mai multe ori). Acestea sunt:
- „ANOTIMPUL LEGENDELOR” – editura Ion Creangă – 1974)
- „MATEMATICA PE DEGETE” și „AVENTURI PRIN ALFABET” – editura Ion Creangă – 1975 – (scoasă în 65.000 de exemplare!)
- „DESANT SATIRIC” – fabule (scoasă la Editura Militară în 1975)
- „DRUMURI DE BALADĂ” – editura Casa de Creație, București, 1977.
Cred că am enumerat toate cărțile scrise de George Filip (39 în total!), despre care s-ar putea scrie multe alte cărți. Vom trăi și vom vedea! Mă întreb și vă întreb: oare a fost fericit „poetul total” în Canada, departe de „acasă”?
Acasă, cand rostim acasă
Visăm o casă din Carpați
Făcută din chirpici și lacrimi
Ce nu ne-a vrut înstrăinați…
(Poezia „Acasă” din volumul 101 poeme).
Sau, din același volum, o strofă din poezia „Fericirea”:
Când a fost să plec în lumea largă
Și destinu-n cârcă să mi-l port
Fericirea mi-a rămas acasă,
Fericirea n-are pașaport…
Ultimul poem, înainte de a pleca DINCOLO:
George FILIP – „A FOST ODATĂ UN POET”
(Scrisoare către Maria):
Încep să-mbătrînesc – Maria.
secretul meu ţi-l spun încet,
să nu m-audă veşnicia
ştii… o să plece…un poet.
te-au scrijelat râuri de riduri
şi toamne…nu ştii să le numeri.
ascunde-le sub abţibilduri
şi rămâi demnă – între umeri.
îmbătrînesc… sau mi se pare?
pe lume e insinuant
de soarele zîmbeşte-arare
prin veacul nu prea elegant.
în timpul lent ţi-am scris poeme.
nicicând nu mă voi domoli
şi mi se pare prea devreme
gândul absurd că… n-oi mai fi.
nu… nu mă-nşeală miopia
când te privesc şi îţi tot spun :
Maria… te iubesc… Maria
ca-n anotimpul meu – nebun.
Sunt ca stejarul strâns în cercuri,
sau… brad semeţ – pe la nuntit.
când m-am născut era o miercuri
şi-n triste zodii am fugit.
…să nu ne-audă veşnicia.
secretul meu ţi-l spun încet:
voi scrie un poem – Maria;
cu… a fost odată un poet…
(Cîndva pe planetă – la Montreal)
În finalul acestor rânduri, să îi spunem…cum se zice pe românește:
„Să-i fie țărâna ușoară” și „Dumnezeu să-l ierte!”
——————————–
Alexandru CETĂȚEANU
Montreal, Canada
ianuarie 2024
