În vizită la biblioteca din Des Plaines – orașul destinului

0
10
dp2

dp2Orașul Des Plaines, Illinois poreclit și “orașul destinului”, străbătut de râul cu același nume și gazda primului restaurant franciză McDonald, construit de Ray Kroc,  este situat la aproximativ 27 de kilometri nord-vest de centrul orașului Chicago, în imediata vecinătate a aeroportului internațional O’Hare, având o populație de aproape 60 de mii de locuitori. Printre numeroase alte instituții importante, orașul Des Plaines are o impunătoare bibliotecă care a aniversat 104 ani de existență. Aceasta a avut de-alungul timpului 5-6 locații diferite. În actuala clădire sunt de puțin peste 10 ani, dimensiunea ei fiind dublă față de cea anterioară. Biblioteca angajează aproape 100 de persoane din care o treime sunt cu normă întreagă iar două treimi cu jumătate de normă. Din spusele directoarei adjuncte biblioteca dispune de o colecție de aproximativ 375, 000 de cărți, reviste, ziare, CD-uri sau DVD-uri cu muzică și film.

“Lunar între 40 și 45 de mii de oameni ne trec pragul bibliotecii, deci suntem foarte ocupați” declară directoarea Roberta S. Johnson, care îmi oferă cu amabilitate un tur al bibliotecii.

“Jumătate din materialele împrumutate sunt pentru copii. Așadar, pe lângă școală, suntem un centru important  de activități pentru copii din comunitate, fie școlari sau preșcolari” declară directoarea.

Biblioteca dispune de aproape 200 de computere în clădire, dintre care aproape jumătate sunt la dispoziția publicului pentru a fi utilizate în a accesa internetul, a edita materiale sau consulta cataloage. Oamenii pot consulta baza de date inclusive de acasă, 24 de ore din 24 prin intermediul internetului. Pot să  facă rezervări online la publicații, să primească notificări prin email și apoi pot să meargă să le ridice.

“Avem aproximativ 50 de baze de date, pe care membrii noștri le pot accesa de acasă, și unde pot găsi articole din ziare, reviste, sau enciclopedii diverse, atât pentru cei mari cât și pentru cei mici. Pentru cei care doresc să le consulte în bibliotecă le avem și în formă tipărită” declară doamna Johnson.

“Pentru cei care sunt rezidenți în oraș și au legitimație la noi la bibliotecă, toate aceste material le pot accesa și consulta în mod gratuit.  Cei care locuiesc în orașele din împrejur pot veni să consulte bazele de date aici în bibliotecă, pe internet fiind însă restricționat accesul doar celor care sunt rezidenți în orașul nostru”  adaugă  directoarea.

La primul nivel se afla recepția unde cei care doresc pot aplica pentru o legitimație. În ultimii ani biblioteca a fost dotată cu aparatură performantă cu ajutorul căreia cititorii își scanează singuri materialele sau cărțile împrumutate, iar la sfârșit li se tipărește lista cu ce au împrumutat și data când trebuiesc returnate.  Același procedeu se aplică și la returnare. Pentru cei care nu doresc să mai intre în bibliotecă returnarea lucrurilor împrumutate se poate face afară, în parcarea bibliotecii, direct din mașină, în cutiile special amenajate în acest scop.

Etajul doi este destinat copiilor, unde se pot găsi materiale diverse, de la cărți cu imagini, la cărți cu povești sau nuvele ușor de citit pentru copii până în clasa a 8-a. Există câteva mii de CD-uri cu muzică, filme, desene  animate exclusiv pentru copii. De asemenea există o secțiune pentru părinți și învățători, și pentru familiile care își școlează copii acasă. În America este binecunoscut faptul că foarte multe familii aleg aceasta variantă de “home schooling” adică de a-și educa copii acasă. “Avem deci foarte multe materiale pe care parintii le pot utiliza pentru a suplimenta ceea ce învață la școală” spune doamna Johnson.

La etajul  trei este zona destinată adulților, cu cărți de ficțiune, mister, știință și imaginație,  de dragoste sau western.  Tot aici există și o secțiune de 6 mii de CD-uri cu muzică de diferite genuri și stiluri, cât și filme documentare, istorice, despre nutriție, dietă,  sport, filme clasice americane dar și o colecție bogată de peste 1,200 filme străine, pentru comunitatea foarte diversa pe care o are orașul Des Plaines. De asemenea exista o colectie pentru elevii de liceu.

La etajul patru este secțiunea de cărți și computere destinate adulților.  Personalul care lucrează în bibliotecă poate răspunde întreabărilor și solicitărilor membrilor fie în persoană, prin email sau telefonic.

Colecția cea mai mare de materiale în afara limbii engleze este cea în limba spaniolă, urmată de poloneză, rusă și diferite dialecte pentru comunitatea Indiană.

“Avem colecții mai mici în limbile clasice franceză, italiană, sau germană, și o alta în coreană. În total avem colecții din cel putin 12 limbi străine, clasificate în funcție de procentul și mărimea populație entice din oraș.  Anual primim rapoarte de la școli cu ce limbi străine se vorbesc în familiile elevilor, și în funcție de asta și de datele oferite de recensământ  ne dotăm cu  materiale în aceste limbi” spune doamna directoare .

Cât privește limba română, biblioteca din Des Plaines nu are o colecție destinată special limbii române. În oraș se vorbesc peste 40 de limbi străine, biblioteca încercând să deservească în principal primele 5-6 limbi străine, din cele mai vorbite.  Ce poate face însă biblioteca, dacă cineva solicită o anumită carte într-o anumită limbă pe care nu o are, este să verifice și să împrumutate respeciva carte din rețeaua bibliotecilor statului Illinois sau chiar din alte state, unde este posibil ca respectiva limbă să aibe o colecție mai bogată. Cu toate astea am găsit numeroase filme românești, precum California Dreamin’,  4 luni, 3 saptamani si 2 zile, Tinerete fără tinerețe, La est de București, Cum mi-am petrecut sfârșitul lumii sau Moartea domnului Lăzărescu, ca să amintesc doar o parte dintre ele. O colecție bogată de cărți, pe langă scrierile lui Andrei Codrescu sau Herta Muler sunt cele legate de Transilvania, Dracula și vampiri, scrise de diferiți autori străini. La colecția audio stăm mai bine la capitolul muzică populară, în special cea lăutărească. Printre CD-urile bibliotecii găsind  melodii interpretate de Fanfara Ciocârlia,  Toni Iordache, Dan Armeanca, Gabi Lunca , Romica Puceanu, Ion Miu, Marcel Budala dar si Nicolae Guta.

Datorită tehnologiei și internetului, lumea folosește din ce în ce mai puțin cărțile unele voci considerând că în viitor bibliotecile cu cărți vor disparea. După părerea doamnei directoare cu privire la acest fenomen, aceasta infirmă această temere declarând: “Cred ca modul în care bibliotecile vor furniza informația se va schimba. Acum 10 ani de exemplu nu puteai să obți de acasă aceste resurse informaționale pe care le avem în bibliotecă, pentru că nu erau disponibile în format electronic. Acum ele pot fi accesate prin internet de oriunde. Ce este diferit, ce s-a schimbat, este faptul că informația este mult mai disponibilă. Biblioteca noastră de exemplu totdeauna a fost un loc comunitar, unde părinții pot să se întâlnească, și să aibe diferite activității cu copii precum expoziții de artă, vizionarea de filme, citirea de povești, montarea unor piese de teatru, reprezentații muzicale, etc…  Acest spirit de comunitate și întâlnire, vom avea nevoie de el mai mult decât orice, iar biblioteca va fi cea care va furniza acel loc de întâlnire și desfășurare a acestor evenimente.  Conceptul general de a citi nu va disparea. S-ar putea ca de exemplu să cauți pe internet răspunsul la  întrebarea care este produsul național brut al României, dar a ține în mână și-a citi din plăcere o carte la orice vârstă nu cred că va disparea. Oferim deja cărți în variantă electronică sau audio pe care  cei interesați le pot descărca pe computer, iPhone sau iPad. Vom continua să oferim în acest format și mai multe cărți în viitor. De exemplu din ce în ce mai multe cărți pentru copii sunt în format electronic pentru că sunt mult mai interactive.  Copilul atinge imagine cu ursulețul și acesta dansează sau face ceva, fiind mult mai atractivă decât o carte tradițională. Se spune că într-o casă unde sunt 100 de cărți copii sunt mult mai pregătiți să învețe la scoală, dar nu toate familiile își permit să cumpere aceste cărți și atunci biblioteca este locul de unde oamenii le pot împrumuta, pentru că ea își permite să le achiziționeze.”

Generațile mai vechi consideră că cei tineri citesc foarte puține cărți și petrec mai mult timp citind pe internet. Doamna Roberta Johnson este de părere că tot citit este și acela, doar că într-un format diferit. “Și eu citesc ziarul New York Times  pe internet. Cu toate astea numărul de cărți care sunt împrumutate  lunar din biblioteca noastră este același sau chiar a crescut an de an, și acest lucru se întâmplă și în statistica  facută la nivel național.  Biblioteca noastră împrumută peste 1,250,000 de cărți anual, ceea ce este foarte mult pentru o comunitate.”

Articolul precedentUn californian, candva, dar vesnic roman – Emanuel Tanjala
Articolul următorDESPRE ÎNȘELĂCIUNE, FURĂCIUNE
Marian Petruţa
Dacă sunteți autorul acestui articol, avem nevoie de ajutorul dvs. Muncim din greu pentru a crea un sit de înaltă calitate și pentru a vă afișa articolul în cel mai bun mod posibil. Va rugam sa trimiteți 1.o imagine de profil de înaltă calitate 2. o scurtă descriere a dvs. (1-2 paragrafe). 3. o adresa functionala de email 4. toate platformele media unde puteti fi gasit ( youtube, facebook, vimeo, instagram, blog, website, twitter, linkedin, etc.) Imaginile alb-negru sunt de preferat. Vă rugăm să nu folosiți alte filtre. Vă rugăm să trimiteți informatiile la lucianoprea@gandaculdecolorado.com