INTERVIU CU EUROPARLAMENTARUL PETRU LUHAN

Ben Todică: Bine aţi venit la noi!  Vă rugăm să ne explicaţi ce este un europarlamentar şi cât este de important un europarlamentar pentru România şi pentru comunitatea română din diaspora.

Petru  Luhan: În primul rând vreau să vă spun că am început activitatea de europarlamentar în iunie 2009, sunt membru al Comisiei de dezvoltare regională care se ocupă cu dezbaterea alocării fondurilor europene pentru România şi alte ţări care au aderat în ultima vreme la Uniunea Europeană, sunt de asemenea membru al Comisiei de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne care se ocupă cu politica drepturilor omului, politica aderării României la spaţiul Shenghen, politica de combatere a criminalităţii organizate şi politica de combatere a terorismului, de asemenea sunt membru al Subcomisiei de securitate şi apărare care se ocupă în mare parte cu intervenţia Uniunii Europene în zonele de conflict pe cei doi piloni, pe o parte Peace Keeping Policy şi doi, Military Intervention. De asemenea sunt membru al delega’iei Parlamentului European cu parlamentele Noii Zeelande şi Australiei. Un europarlamentar poate influenţa viaţa cetăţeanului european printre care şi viaţa românului, clar, în mod direct datorită faptului ca 80% din legislaţiile naţionale în cele 27 state membre ale Uniunii Europene este preluată din legislaţia europeană, că prin urmare se urmăreşte o legislaţie comună în cadrul Uniunii Europene şi noi funcţionăm mai mult sau mai puţin după intrarea în vigoare al Tratatului de la Lisabona din 01.12.2009 ca un stat federalist, toate cele 27 de state. De aceea, un eurodeputat trimis prin alegeri directe la nivel naţional în Parlametul European, are putere de codecizie asupra întregului proces decizional legislativ care afectează viaţa cetăţenilor, atât celor din România cât şi celor din afara României, atenţie, chiar şi românii din afara României sunt membri ai Uniunii Europene, sunt cetăţeni europeni de origine română. De aceea, politica care o facem noi acolo este mai mult decât importantă în ultima vreme şi va deveni din ce in ce mai importantă, Tratatul de la Lisabona prevede bineînţeles mai multe democraţii în procesul decizional. Vă explic foarte scurt ce înseamnă procesul decizional la nivel european, că avem pe de o parte Comisia Europeană- reprezentatul comunităţii, avem Consiliul European format din şefii de stat şi de guverne din cele 27 de state – reprezentantul guvernelor naţionale şi avem Parlamentul European- reprezentantul populaţiei. Un act normativ iniţiat de comisie sau de consiliu trebuie în proporţie de 95% să primească avizul Parlamentului European, adică, cu alte cuvinte, cetăţeanul să-şi dea acordul pe acea lege. De aceea, oamenii trimişi de cetăţeni, adică noi europarlamentarii, care suntem în Parlamentul European reprezentanţii cetăţenilor, avem acum mai multă putere în ceea ce priveşte procesul legislativ, fie că vorbim de aderarea României la spaţiul Shenghen, aderarea României la zona Euro, adică să abordăm şi noi politica monetară europeană ca şi celelate state membre, să avem şi noi în loc de Leu Euro ca monedă. Apoi, vorbim de politica de securitate şi apărare, vorbim de drepturile omului, vorbim de libera circulaţie a cetăţenilor români în toată Uniunea Europeană, vorbim de drepturile cetăţenilor români de şedere şi de muncă în toate statele membre în egală măsură ca şi cetăţenii statelor membre locale. Vorbim bineînţeles, nu în ultimul rând, de o colaborare la nivel economic cu celelalte state şi cu statele non-europene, prin care România poate să-şi dezvolte economia în mod prosper. Vorbim de o dezvoltare regională în funcţie de specificităţile regiunilor, să nu uităm că România are sub 35% din media PIB european, asta înseamnă că noi încă avem un deficit mare în ceea ce priveşte balansarea standardului de viaţă la nivel european. Uniunea Europeană urmăreşte această politică de coeziune economică, socială şi teritorială la nivel european şi prin urmare chiar a alocat bani pentru sprijinirea în astfel de politici, şi mă refera ici la fonduri structurale alocate ţărilor nou aderate ca România, Bulgaria, Cipru, Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia ş.a.m.d. Noi România dispunem între 2007-2013 de aproximativ 33 miliarde euro, pe care îi putem accesa şi România până în momentul de faţă, adică la jumătatea perioadei nu a accesat decât 10%. Că prin urmare, revenind la întrebarea dumneavoastră, ce face un europarlamentar, luptă cu celelalte comisii din cadrul Parlamentului European din care fac parte şi membrii din toate celelalte state membre, germani, francezi, englezi, olandezi etc. să sprijinim simplificarea procedurilor de alocare a fondurilor europene către România pentru ca beneficiarii eligibili finali să acceseze fondurile europene cât mai uşor şi cât mai rapid, pentru că de altfel dezvoltarea economică, socială şi teritorială în România va avea de suferit. Intru puţin în detalii în ceea ce priveşte alocarea acestor fonduri, pentru că asta ne priveşte cel mai mult, pe mulţi poate că nu-i interesează foarte mult ce face un europarlamentar sau de câte ori merge la şedinţe, în ce comisii lucrează etc., ci îi intersează Comunitatea Europeană, Uniunea Europeană care ne-a pus la dispoziţie o anumită sumă de bani, cum ne sprijină pe noi în funcţie de specificităţile şi potenţialul pe care România îl are pentru a se dezvolta economic, că doar prin asta putem să ajungem noi la un standard de viaţă mai ridicat într-un timp cât mai scurt. Noi,  aşadar ne implicăm în simplificarea directivei 1083 de alocare a fondurilor europene de la Bruxelles la Bucureşti. Pentru mine este un proces destul de birocratic şi complex, apoi guvernul trebuie să se implice la rândul său în simplificarea procedurilor şi urgentarea achiziţiilor publice la nivel naţional, regional şi local pentru ca banii să ajungă mai repede la beneficiarul eligibil final, beneficiari eligibili pot fi autorităţi publice locale cum ar fi primării, organizaţii non-guvernamentale, asociaţii de locatari, de pensionari etc. şi sectorul privat, adică IMM-uri, asociaţii private. Ei, aceştia trebuie să vină cu o parte, cu o contribuţie proprie la elaborarea unui proiect şi aproximativ 20% mediul privat, respectiv 2% mediul public va fi finanţat de la Uniunea Europeană. Deci mediul public va aduce din propriul buzunar 2% şi 98% va primi de la Bruxelles şi IMM-urile vor aduce 20% din buzunarul propriu, mai bine zis între 10 şi 30%, în medie 20% şi 80% aproximativ vor primi de la Uniunea Europeană, şi aici ne implicăm noi pentru a simplifica şi a fluidiza fondurile europene către implementare lor în România

B.T.: Vreţi să ne explicaţi puţin despre, aţi spus noi, câţi euparlamentari  are România şi ei lucrează în grup sau fiecare are un portofoliu?

P.L.: Foarte bună întrebarea. Noi suntem 33 de europarlamentari în total, avem alocaţi membri în aproximativ toate din cele 22 de comisii existente în Parlamentul European pentru a acoperi interesele României în toate ariile. Lucrăm într-adevăr împreună. Ce înseamnă a obţine ceva prin Parlamentul European ? Înseamnă, în primul rând să dezbrăcăm haina politică din România indiferent din ce părţi am proveni şi să îmbrăcăm haina europeană, aşa îmi place mie să mă exprim. A îmbrăca haina europeană ce înseamnă? Înseamnă să ai capabilitatea necesară pentru a obţine o majoritate atunci când ai nevoie de a trece un proiect de lege. Şi vorbim aici de o majoritate simplă, aproximativ 400 de membri ai Parlamentului European din cei 751 în total, şi o majoritate absolută, adică 2/3 din 751, ceea ce nu este foarte uşor fiind dependent de conţinutul legii respective. Dacă legea respectivă o pui într-un context european, asta înseamnă haină europeană, o pui într-un context european şi să-l faci şi pe polonez şi pe englez să înţeleagă că e o problemă comună şi chiar dacă nu este, să înţeleagă că este o problemă care ar putea afecta şi viaţa lor sau a englezilor pe care el îi reprezintă acolo sau a polonezilor, indiferent de ce naţie vorbim sau, dacă nu, apelezi pur şi simplu la sentimentul de solidariate a acestora. Vă pot da mai multe exemple în acest sens însă vreau să vă spun că nu este cel mai uşor lucru de a intruni o majoritate în Parlamentul European dat fiind faptul că interesele statelor membre sunt diferite 1, şi 2 – dat fiind faptul că nivelul de dezvoltare al tuturor statelor din Uniunea Europeană este foarte diferit, şi de aceea noi practic cu cei 33 de membri ai Parlamentului European  din România formăm a 7-a putere din 27 în ceea ce priveşte posibilitatea creării unei majorităţi.

B.T.: Felicitări! Cum poate contribui diaspora, cum vă putem ajuta sau care este mecanismul prin care românii din diaspora pot ajuta la obţinerea votului pentru implementarea unei decizii sau… ?

P.L.: Aşa este. Mă exprim întotdeauna la nivel de Parlament European că se face politică pentru toţi cei aproximativ  500 milioane  de europeni, adică membri ai Uniunii Europene, de aceea o problemă trebuie să fie comună, dar nu este aşa. De obicei probleme şi iniţiative legislative apar raportate şi la necesităţile unuia sau altui stat sau a două sau trei state şi nu a întregii comunităţi, de aceea, ce ar putea face românul din diaspora pentru noi este să ne aducă la cunoştinţă orice idee ar avea şi orice necesitate, prin intermediul mass-media sau prin intermediul site-ului Parlamentului European, prin intermediul datelor de contact sau prin intermediul birourilor pe care noi le-am deschis în Bucureşti, Suceava în cazul meu, sau Bruxelles şi Strasbourg sau prin intermediul site-ului meu de exemplu, www.luhan.ro. Eu le preiau şi atunci ea se va transforma într-o iniţiativă sau într-un punct de vedere al ţării pe domeniul respectiv în cadrul Parlamentului European care este cea mai înaltă instituţie decizională la nivel european.

B.T.: Deci românii din diaspora nu au nevoie să aştepte după un apel făcut de dumneavoastră, cum apare o idee pot să vă contacteze prin internet sau prin telefon şi să facă propunerea. Acesta este şi scopul vizitei dumneavoastră în diaspora?

P.L.: Eu, practic vin din Noua Zeelanda împreună cu o delegaţie a Parlamentului European şi am avut întâlniri cu prim-ministrul John Key, cu speakerul Parlamentului Lockwood Smith, cu ministrul Afacerilor Externe, cu diverse comisii din Parlament, diverse ministere, Banca de Rezerve Naţională etc, pentru a vedea oportunităţile de dezvoltare şi extindere a relaţiilor între Uniunea Europeană, al doilea partener comercial al Noii Zeelande după China şi în ţara locală, Noua Zeelanda. Acelaşi lucru îl facem şi cu Australia, Uniunea Europeană. Eu sunt parte a delegaţiei Parlamentului European cu cele două ţări, Australia şi Noua Zeelanda. De aceea eu mi-am luat 3 zile în plus pentru a trece prin Australia, să mă întâlnesc cu comunităţile de aici, comunităţile româneşti, pentru a vorbi cu oamenii. Zzilele trecute am avut oportunitatea să discut cu câţiva români atât prin intermediul radio SBS,  cât şi prin apariţia mea la întâlniri directe cu oamenii, chiar şi la biserică, la biserici, am fost la diferite, am discutat cu oamenii acolo despre ceea ce facem noi, despre poziţia lor în acest context european, pentru că ei sunt, sau dumneavoastră românii, sunteţi cetăţeni europeni, indiferent unde v-aţi duce pe lumea asta, da, şi, că prin urmare, interesele dumneavoastră sunt reprezentate de noi europarlamentarii, în cea mai înaltă instituţie la nivel european. Şi am zis că este bine să dovedim românilor din diaspora că nu sunt uitaţi şi că suntem aproape de ei. De aceea vreau să transmit şi salutul prim-minstrului din România, care întâmplător face parte din acelaşi partid ca şi mine şi cu care am vorbit înainte de a veni în această delegaţie, şi i-am spus că voi avea întâlniri cu diverse comunităţi româneşti, atât din Noua Zeelanda cât şi din Australia.  În primul rând, m-a rugat să vă transmit un salut de prietenie şi de uşi deschise din partea României, că veţi fi primiţi cu braţele deschise oricând doriţi să vă întoarceţi în România, mai mult, că, guvernul României nu v-a uitat şi este alături de necesităţile dumneavoastră, indiferent unde v-aţi afla. Noi, cei 33 de europarlamentari suntem la fel, foarte cunoscători şi în ceea ce priveşte necesităţile românilor din diaspora, nu numai a celor ce sunt mai aproape, sau în Uniunea Europeană, şi mă refer ici la sutele de mii de români care trăiesc în Spania sau Italia, spre exemplu, acolo avem cele mai mari comunităţi de români, dar şi celor de peste ocean cum ar fi Australia, SUA etc. De aceea, noi suntem cei care reprezentăm interesele şi celor din diaspora şi bineînţeles facem politică europeană, în primul rând, ţinând cont de necesităţile românilor, asta înseamnă un reprezentant al populaţiei.

B.T.: Deci la dumneavoastră are acces şi românul individual sau numai grupuri sau printr-o reprezentanţă ?

P.L.: Oricine se poate adresa şi chiar vă spun sincer că am primit foarte multe idei, eu am realizat şi câteva…

B.T.: Puteţi să ne daţi câteva exemple, ce fel de probleme aţi rezolvat românilor, să zicem..

P.L.: Problema educaţei, care nu este numai o problemă de caracter european, problema drepturilor omului în anumite cazuri cu câteva aşa numite petiţii înaintate la Parlamentul European pentru a fi rezolvate cât se poate de repede, am intervenit acolo, s-a rezolvat, societatea românească care avea probleme cu societatea din Olanda s-a implicat într-un proces în România, nu a rezolvat prea multe lucruri, apoi a plecat mai departe la Înalta Curte de Apel, nu a reuşit nici acolo mare lucru şi apoi a plecat la următorul nivel, adică la Parlamentul European, unde eu i-am ajutat să-şi susţină cauza, am dat un exemplu. Dar, mai mult, aş stimula pe cei care vor să se implice în acest proces decizional, să vină cu idei de schimbare a unor lucruri pe care ei întotdeauna au vrut să le vadă altfel, spre exemplu, vrem să stimulăm competivitatea economică într-un anumit fel, are o idee cum s-o facem, e foarte bine venită şi-l asigur 100% că va fi susţinută acea idee şi chiar îi va fi menţionat numele.

B.T.: Este prima dumneavoastră vizită în diaspora sau…

P.L.: Nu,  am mai avut şi chiar şi săptămâna trecută am avut în Auckland şi în Wellington întâlniri cu românii de acolo, dar am avut şi în Spania, am avut şi în Budapesta, în Ungaria şi în Washington, în octombrie anul trecut şi intenţionăm acum să fac o vizită la Torino unde sunt foarte mulţi români. Cineva a venit cu ideea să-mi deschid un birou acolo, vă daţi seama…

B.T.: A, deci vă puteţi deschide birouri şi în alte locuri în lume…

P.L.: Da, deci noi suntem Europarlamentari, asta înseamnă membri ai Parlamentului European şi putem activa în orice ţară din cele 27, unde credem noi că este de interes pentru a reprezenta interesele cetăţenilor din zona respectivă. Clar că la o adică eu pot reprezenta şi interesele cetăţenilor nemţi, olandezi, spre exemplu, sau italieni, polonezi, dar interesul nostru este de a ne reprezenta ţara în primul rând, suntem europarlamentari  români, cunoaştem cel mai bine necesităţile românilor şi de aceea credem noi că este necesar mai ales în perioada de tranziţie, mai ales într-o perioadă grea pentru România din punct de vedere economic şi financiar şi din punct de vedere al cunoştinţelor de care România dispune în materie de instituţii europene, de politici europene pentru ca noi să aducem România mai aproape de standardul de viaţă european 1 şi 2, repet, acest subiect mare şi lat, absorbţia celor 33miliarde de euro care ne stau la dispoziţie până în 2013.

B.T.: Da, bine, desigur că trebuie educată comunitatea despre subiectul acesta cu toate posibilităţile care ni le puteţi oferi sau ni le poate oferi Europa acum, sigur, cum noi nu cunoaştem, vrem să învăţăm, aceste lucruri despre care dumneavoastră vorbiţi erau până acum rezolvate de ambasade sau de consulate. Ce se întâmplă, sunt aceste servicii acum transferate către dumneavoastră ca europarlamentari sau ele rămân în continuare, dumneavoastră  sunteţi doar un extra, sau dumneavoastră  daţi o posibilitate românilor să treacă peste aceste două şi să se adreseze direct dumneavoastră.

P.L.: Sunt două lucruri diferite. Nu, reprezentanţa consulară are rolul ei şi va rămâne în continuare acelaşi. Noi, europarlamentarii, suntem reprezentanţii românilor, repet, există trei instituţii mari şi late în procesului decizional la nivel european: Consiliul – reprezentantul guvernelor, Comisia  Europeană – reprezentanta comunităţii, Parlamentul European – reprezentatul cetăţenilor europeni. Noi reprezentăm tot ce înseamnă interese ale cetăţenilor chiar şi în relaţia cu Comisia Europeană sau cu Consiliul. Ei se pot adresa nouă, mai puţin pentru a rezolva o problemă de viză sau certificat de naştere sau buletin, ci mai mult pentru ceea ce înseamnă politici europene,  care vor fi aplicate automat şi în România, dat fiind faptul că România este parte, stat membru al Uniunii Europene din 01.01.2007, dar aici nu mă refer la probleme mărunte gen, repet, certificat, buletin, paşaport, mă refer la relaţii bilaterale între Australia, de exemplu, şi România, mai bine spus între Australia şi Uniunea Europeană, pe care noi le punem într-un context european ca să beneficiem ca stat membru al Uniunii Europene. De exemplu, dacă noi vom spori, să spunem comertul sau transferul de cunoştinţe între România şi Australia, este un agrement la nivel european pe care noi îl putem influenţa pe această cale. Noi urmărim spre exemplu cu Noua Zeelanda în momentul de faţă, avem un joint resolution şi vrem să trecem la un agrement concret pe diverse domenii, cum ar fi comerţ, politică de securitate şi apărare, politici de afaceri externe, şi aici vrem să includem clar ceea ce ne interesează pe noi, avem avantajul că eu vin din România şi fac parte din această delegaţie, cunosc foarte bine ce vrea România, cunosc relaţiile României cu Noua Zeelanda, respectiv a României cu Australia. Ce vrem noi ? Vrem să învăţăm de la Noua Zeelanda cum a reuşit să facă agricultură, cel mai productiv domeniu economic dintre toate posibile, fără prea mare potenţial, fără o piaţă de consum prea mare. Noi în România avem 33,4% dintre cetăţeni activi în domeniul agricol, aceştia contribuie doar cu 6,7 la PIB, avem o populaţie de 22,5 milioane, să nu uităm că procentajul de 33,4% este destul de mare, Noua Zeelanda spre exemplu are 4,1 milioane de locuitori din care 6% lucrează în domeniul agricol şi contribuie cu 17% la PIB, că prin urmare diferenţa de eficienţă între cele două state este enormă, de aceea noi putem profita de un transfer de know-how de la Noua Zeelanda în România, ca să ne dezvoltăm acest domeniu, ca să devină o forţă a României pe piaţa europeană şi pe piaţa globală, pentru ca noi să producem în acest domeniu mai eficient, să încasăm mai mulţi bani şi să contribuim în acest fel cu mai mult la PIB ; am dat un exemplu clar şi uşor de înţeles. Mai există şi alte domenii în care noi putem transfera bunuri spre Noua Zeelanda şi Australia, nu se întâmplă din motive de neglijenţă poate, atunci ce facem, nu numai noi, cei din politică avem responsabilitatea de a ne implica şi a facilita la nivel politic prin agremente, prin acorduri comune la nivel de anumite politici, ci şi să încurajăm mediul de afaceri dar şi cetăţenii privaţi să se implice în mod direct, pentru că atunci va fi mai mult transfer între cele două state pe principiul gratificaţiei care înseamnă că ambele ţări au de câştigat.

B.T.: Deci cineva care doreşte să ştie mai multe despre dumneavoastră, unde se poate informa, cum se poate educa?

P.L.: Pe site-ul www.luhan.ro sau pe site-ul PE www.europarl.europa.eu şi acolo mergeţi pe ţări, vi se arată o hartă a ţărilor respective, mergeţi pe deputaţi, acolo mă găsiti pe mine şi pe ceilalţi colegi ai mei din Parlamentul European, ceilalţi colegi români mă refer acum, dar bineînţeles şi pe cei din alte ţări, şi indiferent de ce probleme aveţi vă puteţi adresa sau oricine se poate adresa, fie că este vorba despre o relaţie economică, despre o relaţie de politică externă, despre o relaţie de securitate şi aparare, despre o idee de relaţie bilaterală între România şi Australia, sau între Australia şi Uniunea Europeană, despre un nou concept, facem o nouă maşină, inventăm un nou instrument, un nou laser, orice, poate fi adresat…

B.T: Deci, dacă are o idee şi vine cu o propunere, ceva, puteţi să-i sponsorizaţi, dacă ideea este viabilă, puteţi să-i sponsorizaţi să construiască, să realizeze…

P.L : 100%, există fonduri europene pe cercetare, mă refera aici la programul 107, există fonduri europene pentru schimb de experienţă la nivel educaţional…

B.T: Deci sunt bani, se pot accesa numai dacă ştii cum şi numai dacă îndeplineşti anumite condiţii şi pentru asta trebuie neaparat ca să mergi pe site-ul ăsta ca să te informezi şi te trezeşti dintr-o dată că sunt o gramadă de posibilităţi pe care ţi le oferă Uniunea Europeană ca să realizezi acest lucru. Vorbiţi-ne un pic despre dumneavoastră, cum a-ţi ajuns europarlamentar, adică de drumul ăsta, este greu, oricine poate să fie, sau…

P.L: Constituţia României spune că fiecare cetăţean are dreptul de a alege şi de a fi ales, că prin urmare, oricare dintre noi putem opta pentru aşa ceva, Nu este chiar aşa de uşor, bineînţeles. Eu am urmat studiile economice în Germania, America şi Australia chiar, am la National University în Melbourne…

B.T : Aa, când ?

P.L.: În 2002…

B.T: 2002, extraordinar…

P.L.: Apoi am mai fost odată în Australia în 2005, dar atunci am fost în vizită…

B.T.: Înseamnă că vă place Australia, de asta veniţi mai des la noi…

P.L: Acum aţi înţeles de ce am ales să fiu parte a delegaţiei Parlamentului European pentru Australia şi NZ, pentru că am o legatură sufletească cu australienii, cu românii din Australia în primul rand, şi acum, să nu uităm că anul viitor vom avea aceeaşi delegaţie care am avut-o anul acesta în NZ, în Australia, şi vom avea întâlniri cu speakerul parlamentului dumneavoastră, la nivel federal bineînţeles, vom avea întâlniri cu primul ministru, cu alţi miniştri şi chiar şi cu Banca de Rezerve. Revenind la ceea ce înseamnă evoluţia mea după studiile din cele 3 ţări, am început activitatea profesională în Frankfurt ca şi controller financiar la una din cele mai mari companii din Germania, apoi am fost trimis în România ca expatriate la aceeaşi companie care avea o filială acolo, unde am fost manager financiar un an de zile, apoi am trecut la Bucureşti tot în calitate  de manager financiar la nivel naţional la cea mai mare companie de petrol, după care am trecut în domeniul public la iniţiativa unui lider politic din România, care m-a convins, într-o perioadă de aproximativ  4 luni, să preiau functia de county manager al judeţului Suceava, ceea ce însemnă a doua funcţie în judeţ, cu responsabilităţi mari, însă mi-am asumat-o, am fost angajat, apoi după aproximativ un an au apărut alegerile pentru Parlamentul European şi mi s-a făcut propunerea de a accepta să fiu pus pe liste. Am avut de ales între activitate operativă la nivel judeţean şi activitate legislativă la nivel european. În cele din urmă am acceptat să fiu pus pe liste, am candidat, din fericire am şi reuşit să devin europarlamentar şi, că prin urmare, din 7 iunie 2009 mi-am preluat activitatea de europarlamentar  în Bruxelles, respectiv Strasbourg. Aici am optat pentru 3 comisii, deşi normal sunt una sau cel mult două, eu sunt membru al Comisiei pentru dezvoltare regională care se ocupă cu alocarea fondurilor europene, 2 Comisia de libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne care se ocupă cu Shenghen, drepturile omului, viză, sisteme de date personale etc şi Subcomisia de aparare şi securitate care se ocupă cu situaţii de conflict cum ar fi cele din Somalia, Afghanistan, Irak, Kosovo etc., chiar şi în Vietnam am avut implicare din partea comunităţii europene. În acelaşi timp, sunt membru al delegaţiei Parlamentului European cu Australia şi Noua Zeelanda, după cum vă spuneam şi, ce înseamnă evoluţia mea, aş mai putea adăuga faptul că am scris deja două cărţi, fiind economist la bază am focusat foarte mult pe managementul comparativ.

B.T.: Unde le putem găsi ?

P.L.: Pe internet le putetţi găsi pe amândouă, una este scrisă în limba germană, am adresat-o mediului de afaceri în special şi mediului academic din Germania şi din România în limba germană, ea este folosită deocamdată ca suport curs la ASE, Bucureşti la facultatea de economie în limba germană…

B.T.: Felicitări!

P.L.: Mulţumesc? Şi o a doua este scrisă în limba română, “Cultura Organizaţională Comparativă” care se referă foarte mult la ceea ce înseamnă viziune din partea vestică comparată cu viziunea din partea estică în ceea ce priveşte business-ul comun, pentru că noi, să nu uităm, traversăm o perioadă de tranziţie şi avem probleme la nivel de resurse umane, în prisma diferenţelor la nivel cultural, la nivel intercultural al companiilor şi la nivel de percepţie managerială. Managerul neamţ are o anumită percepţie despre români şi alta despre el însuşi, managerul român are o percepţie despre cel neamţ şi o alta, mult mai bună decât cea reală, despre el însuşi…

B.T.: Dar dvs cum puteţi influenţa sistemul din România care, ori nu este destul de matur, ori nu este receptiv la ideile sau experienţa românilor din diaspora, a celor plecaţi de 30, 40, 50 de ani. Spun asta pentru că de multe ori i-am auzit că ei încearcă să facă anumite propuneri iar cei din România, nu din vina lor, din cauză că nu au experienţa din afară nu au cum să înţeleagă şi să fie receptivi la propunerile lor, ca să meargă spre direcţia asta de bogăţie, de realizare economică mult mai disciplinară şi, eu ştiu, eficientă.

P.L.: Românul are o percepţie parţial greşită în ceea ce priveşte realizarea de profituri, trebuie să încep cu această propoziţie, pentru că un profit de 8% pentru neamţ este foarte bun, în timp ce românul spune că dacă într-un an nu face un profit de 40, 50, 60 sau chiar 100% nu este o afacere profitabilă, ceea ce este greşit. De aceea, aici trebuie să ne mai moderăm percepţia şi să luam în considerare şi un business care aduce doar 10%, nu este doar, este un profit bun 10%. În ceea ce priveşte cultura investiţională în România, este una după motto-ul  “Investesc puţin, scot mulţi bani”, în timp ce cea din vest este “mi-aduce un… ? de aproximativ 8% până la 13% go for it”. În ceea ce priveşte influenţarea mentalităţii românului ca actor în această imagine, în acest spectru, el trebuie şi va fi automat influenţat de influenţele externe, de cei care vin şi investesc din străinătate în România, de cei care aduc capital şi fac investiţii directe şi indirecte şi mai mult decât atât de circumstanţe. Dar mai mult decât atât este foarte important că mulţi dintre români au trecut graniţele, au lucrat o perioadă în alte ţări cum ar fi Germania, Spania, Italia, Olanda etc., acum se întorc în România şi vin cel puţin cu altă filosofie de muncă, o altă percepţie asupra profitului şi cu altă disciplină în muncă. Să nu uităm că noi după 45 de ani de economie planificată, unde ni s-a spus ce avem de făcut şi n-am avut voie să gândim, nu am putut să ne formăm o cultură, respectiv o gândire investiţională şi de creativitate în vederea dezvoltării economiei. Ne-am trezit deodată în ’89, ’90, ’91, avem o platformă largă de rămăşiţe comuniste, în ghilimelele de rigoare, şi deodată nu ştiam ce să facem cu ele, rămâne la latitudinea noastră să decidem dar nu eram învăţaţi s-o facem. Ce înseamnă asta ? Cei din străinătate în momentul respectiv nu erau interesaţi să vină în România să investească, nu exista un cadru legal puternic şi bine pus la punct, nu exista un sistem bancar care să-i favorizeze, nu exista o politică monetară care să poată elimina riscurile aşa cum îşi pot ei calcula în ţările din vest. Şi atunci a apărut această perioadă în care nu s-a întâmplat nimic în România, după care România a devenit o piaţă interesantă pentru investitorii din străinătate, şi în momentul acela venind străinii în Romania s-a simţit influenţa mentalităţii străine asupra cetăţenilor români, atât asupra celor care vroiau să facă investiţii dispunând de anumite sume de bani şi a celor care doar erau angajaţi în aceste firme. De aceea cred eu ca în momentul de faţă când vorbim de o globalizare, sau mai bine spus cum ne exprimăm noi în cadrul Comisiei de Dezvoltare Regională, obiectiv comun în cadrul Uniunii Europene de realizare a coeziunii economice, sociale şi teritoriale, prin eliminarea discrepanţelor de standard de viaţă, ţinând cont de specificitatea regională. Dacă eu în Bucovina am ca domenii primordiale cu potenţial de dezvoltare industria textilelor, industria de prelucrare a lemnului şi turismul, respective agricultura, atunci eu trebuie să găsesc o politică adecvată, odată de alocare a fondurilor în mod eficient în primul rând pe aceste 4 domenii şi apoi să găsesc metodele necesare şi adecvate pentru a lua măsurile necesare ca să se dezvolte, să stimulez dezvoltarea, să-l stimulez pe nenea Gheorghe de la ţară să faca un proiect european, să acceseze încă 2-3 milioane  euro de la Uniunea Europeană, să-l stimulez pe cel care face confecţii să aplice pentru bani europeni pentru a-şi mări fabrica sau pentru a face şi alte textile decât cele…

B.T.: Să-i stimulăm pe cei din diaspora?

P.L.: Să-i stimulăm pe cei din diaspora să se întoarcă în România pentru că au posibilitatea să căştige cel puţin tot atât de mulţi bani cât câştigă în străinătate, mai ales dacă este isteş şi-şi pune în practică cunoştinţele pe care le-a acumulat de-a lungul anilor în străinătate poate chiar câştiga mult mai bine, respectiv îşi pune propriul business pe picioare pentru a avea un standard de viaţă mai răsărit, mult mai prosper decât îl are aici cu o simplă angajare, şi vă spun sincer, tendinţa în momentul de faţă este ca românii să se-ntoarcă şi am înregistrat exemple foarte pozitive unde cel care a lucrat 5, 7 sau doar 3 ani într-un restaurant în Italia, spre exemplu, a venit şi şi-a deschis un restaurant fie într-un oraş mic, fie într-un oraş mai mare, fie chiar undeva la munte şi oferă servicii gastronomice. Cel care a lucrat poate într-un hotel la nivel destul de limitat, a venit cu câţiva bani în buzunar, cu ajutorul altora, au făcut o mică pensiune cu 5, 7, 11 camere, cu potenţial spre extindere şi oferă servicii gastronomice şi hoteliere turiştilor din zonă. Alţii au venit şi au luat bani de la bancă şi au aplicat pentru bani europeni şi au făcut proiecte de 4-5 milioane de euro. Un caz concret chiar in judeţul nostru Suceava, unde s-a deschis o fermă pe o suprafaţă de peste 90 hectare şi o fermă de peste 120 de bovine, care produce lapte într-o cantitate în care nici măcar el nu se aştepta şi afacerea este foarte lucrativă. V-am dat un exemplu pentru cei care au avut posibilitatea, au fost mai norocoşi şi au ieşit din ţară, au avut posibilitatea să preia know-how-ul, cunoştinţe din Australia, spre exemplu, Italia, Spania, unde sunt cei mai mulţi români în momentul de faţă sau chiar SUA, au învăţat din disciplina de muncă a cetăţenilor sau a colegilor de muncă din fabrica respectivă sau din compania la care au lucrat şi să poată transfera într-o afacere proprie în România, este cred cel mai potrivit moment. Mai mult decât atât, cei care doar au învăţat, nu au spiritul investitorului, nu au spiritul businessman-ului, omului de afaceri, poate să se întoarcă în România pentru că există necesitatea forţei de muncă calificată care poate să câştige cel puţin la fel de mulţi bani ca şi în străinatate şi daca are şi cunoştinţe de limbi străine, respectiv cunoştinţe avansate în ceea ce priveşte domeniul respectiv, fie legat de cercetare, fie legat de evoluţia produselor, fie doar legat de disciplina în muncă au şanse să ceară salarii mari şi în România. Vă spun sincer, şi eu am fost unul din aceste cazuri, sunt manageri români în România care câştigă pe aceeasi poziţie similară mai mult decât un manager în Germania sau Italia.

B.T.: Este o renaştere în România, România este nou-născută şi trebuie să ne dăm la o parte paianjenii din faţă a vechiului sistem, a vechii infrastructuri, noi până acum am trăit cu impresia sau am fost educaţi că România are relaţii doar cu statele şi cu marele instituţii dar astăzi ar trebui să învăţăm că relaţiile se fac între oameni, asta încercaţi să faceţi dumneavoastră azi, aici cu noi şi cu Europa. Puteţi să ne vorbiţi despre cum aţi fost primit la noi în comunitate în Melbourne şi cu ce impresii aţi rămas despre comunităţile noastre de aici.

P.L.: Într-adevăr, în ceea ce priveşte reprezentarea românilor şi schimbarea de viziune este foarte importantă relaţia interumană, capabilitatea socială a acelor membri. Mie mi s-a spus chiar sociopat în Parlamentul European. De ce? Pentru că eu, după scurt timp deja, şi pe considerentul că vorbesc limba germană şi cei mai mulţi europarlamentari sunt din Germania, poate şi asta ar fi un factor, dar eu intru foarte uşor în contact cu lumea, ceea ce este un mare atu pentru activitatea de europarlamentar. Şi revin la ceea ce spuneam adineauri, pentru a îmbrăca haina europeană îţi trebuie această abilitate pentru că de altfel nu vei putea să treci de partea ta, să câştigi de partea ta ceilalti colegi europarlamentari care au alte interese, pentru care interesul ţării tale care îl reprezinţi acolo nu reprezintă un interes comun cu al ţării sale, de aceea îţi trebuie aceste competenţe. În ceea ce priveşte comunicarea cu cei pe care îi reprezinţi, inclusive pe românii din Australia, îmi place foarte mult să cred că pot reprezenta o portiţă către Europa pentru românii din Australia. Acest lucru l-am menţionat şi pe site-ul meu, dacă veţi citi acolo, www.luhan.ro, vreau ca biroul meu din Suceava, ca şi cel din Bucureşti, şi cel din Bruxelles şi cel din Strasbourg, dar şi simplul site cu posibilităţi de comunicare prin mail şi prin telefon să reprezinte o portiţă a românilor către Europa, prin Uniunea Europeană, mai exact, către cea mai înaltă instituţie decizională a Uniunii Europene, care se numeşte Parlamentul European, din care eu fac parte şi le pot susţine interesele cu fermitate. De aceea îi rog chiar pe toţi cei interesaţi să comunice cu mine prin interesul acestui mediu. În ceea ce priveşte impresiile mele în Melbourne, întotdeauna au fost bune şi primirile au fost foarte călduroase pentru care le mulţumesc tuturor cu care am intrat în contact. M-am bucurat foarte mult să văd că românii sunt plini de iniţiative, sunt văzuţi ca o comunitate foarte bine integrată, mai ales în statul Victoria şi au reuşit să se dezvolte şi pe plan financiar relativ repede o mare parte dintre ei, ceea ce eu apreciez foarte mult, asta înseamnă că sunt iscusiţi, că au muncit, au fost harnici şi că au avut idei. De aceea, mă simt foarte bine aici şi mă simt într-un loc potrivit, vorbesc despre idei şi despre prezentarea lor în Parlamentul European. Eu voi susţine în continuare şi voi fi parte a acestei delegaţii, voi susţine relaţia cu Parlamentul European, între Parlamentul European şi Parlamentul Australiei, după care, bineînţeles că vreau să cred că voi intra în contact cu mai multe asociaţii de români de aici, voi avea posibiliatea să comunic mai direct cu ei şi că voi putea să le reprezint ideile în primul rând, dar şi necesităţile la cel mai înalt nivel decizional european. Repet, le mulţumesc pentru primirea călduroasă, sper să ne revedem foarte curând, ori de câte ori să se simtă liberi de a comunica cu mine, sunt de-al lor, sunt de-al românilor, inclusiv Australia şi sunt cu mare drag reprezentant al românilor din Australia. Doresc să le reprezint ideile pe care ei să mi le comunice cât se poate de curând, dar şi necesităţile, deci nu ne ferim de greutăţi, problemele sunt făcute pentru a fi rezolvate nu înconjurate, e o altă ideologie de politică şi sper ca vocea noastră şi promovarea tineretului să fie efectuată şi la nivel naţional.

B.T: Şi noi vă felicităm şi vă dorim success în continuare în realizarea proiectelor dumneavoastră şi a relaţiilor noastre cu dumneavoastră, aşteptăm în continuare să mai treceţi pe la noi, vă mulţumim că aţi acceptat să fiţi oaspetele nostru şi vă rugăm transmiteţi salutul nostru României.

P.L: O să le transimt cu drag, mai ales colegilor noştri europarlamentari, celor 33, şi bineînţeles că îmi permit să le transmit şi din partea celor 33 de europarlamentari un salut tuturor românilor din Australia, ei cunosc foarte  bine necesităţile diasporei, cunosc foarte bine faptul că au a 7-a putere în Parlamentul European şi consideră că românii, oriunde au mers, au făcut o figură de oameni civilizaţi, şi de oameni gospodari şi harnici, oameni implicaţi, chiar dacă mai există şi excepţii, nu ne ascundem în spatele umbrei, dar în general românii s-au integrat foarte repede, ştiu acest lucru şi vrem să le reprezentăm interesele mai ales ţinând cont de faptul că noi acuma suntem membri ai Uniunii Europene, cu alte drepturi, suntem a 7-a putere în cadrul instituţiilor europene şi putem avea un cuvânt în ceea ce priveşte elaborarea de politici europene.

B.T: Vă dorim drum bun şi să auzim numai de bine!

P.L.: Vă mulţumesc!