La 160 de ani de la nasterea celui care a fost, este si va fi probabil cel mai indragit si cunoscut dramaturg si publicist roman, cel care este mai actual azi decit a fost in timpul vietii sale, sarbatorim ziua sa cu zimbete si glume, asa cum el insusi ne-a bucurat viata, de generatii! Oare cine nu a vazut o piesa, sau un film, sau nu a citit o carte semnata de I.L. Caragiale? Viata si opera sa este amintita in aceste zile in toate colturile tarii prin festivale, piese de teatru, vizionari de filme, lecturi si nu in ultimul rind, prin desene! Am ales cartea lui Mihai Ionut Grajdeanu “O scrisoare pierduta” realizata pentru prima data in benzi desenate, pentru a marca aceasta zi deosebita.
Banda desenata a avut un succes incredibil cu ani in urma, urmind o pauza in care a lipsit oarecum din publicatiile romanesti. Odata cu intensificarea folosirii internetului, banda desenata a inceput sa-si reia locul meritat in viata noastra! Insa nu a ajuns inca la punctul in care sa putem spune ca in Romania autorii de banda desenata sint la nivelul pe care il merita, nu am ajuns sa vedem publicatii ROMANESTI, realizate de artisti ROMANI, atit cit ar trebui! Probabil ca editurile se feresc inca sa publice banda desenata romaneasca de teama ca nu ar avea succesul pe care il au subiectele straine! Dar oare, prin exemplul de fata, un Caragiale in benzi desenate ar da gres? Cite carti de benzi desenate cu personajele lui Caragiale ati vazut? Probabil una singura, si aceea publicata in 2002 ( Este cazul albumului alb-negru scos de Viorel Pirligras si intitulat Caragiale. Dl. Goe. Amici. Telegrame. Editura Allfa, Bucuresti, care il popularizeaza pe Caragiale in varianta si formatul benzilor desenate.)
Si pentru ca este anul Caragiale, si pentru ca am avut sansa de a descoperi aceasta carte nepublicata si acest artist, am indraznit sa amintesc de marea aniversare prin sesizarea acestui volum. De ce? Pentru ca o asemenea lucrare isi are locul sau in librarii si biblioteci, ca astfel sa ajunga in miinile noastre pentru a ne descreti fruntile in stilul lui Nenea Iancu. Daca scena si ecranul sint cele care au intiietate in ce priveste opera lui Caragiale, daca editurile la rindul lor tiparesc si retiparesc opera scriitorului, de ce sa nu imbunatatim colectia Caragiale si cu elemente noi, care sint adresate unui altfel de public: cel iubitor de benzi desenate! Si cum acest public este in majoritate format de generatiile tinere, de ce sa nu folosim aceasta cale de raspindire a culturii romanesti si celor car citesc mai putin, se duc mai rar la teatru, dar rasfoiesc cu pasiune cartile si revistele de benzi desenate! Personajele lui Cragiale pot deveni la fel de indragite si populare, precum personajele autorilor de benzi desenate straini. Spuneau anumiti editori la un moment dat, ca in Romania nu ar exista personaje care sa devina vandabile pe piata benzilor desenate! Am curajul sa-i infrunt si sa le spun ca, din contra, exista nenumarate personaje romanesti de benzi desenate care ar putea aduce nu numai o tiparire in masa a cartilor sau revistelor BD, dar si o productie serioasa de jucarii, filme si animatii! Caragiale ne sta drept exemplu si azi, la ceas aniversar, povestirile si personajele sale pline de tilc, metafore si adevar, ne stau marturie ca umorul la romani nu are limite, nu are virsta. Si daca putem citi aceste schite si momente si in benzi desenate, cu atit mai bine. Volumul: “O scrisoare pierduta” in benzi desenate a lui Mihai Ionut Grajdeanu, este, dupa parearea mea, un volum realizat dinamic, usor de urmarit, plin de farmecul umorului Caragelian, dind personajelor desenate, aceeasi putere pe care o au pe scena, sau pe ecranele cinematografelor si televizoarelor.
Madalina Corina Diaconu
imagini din volumul ” O scrisoare pierduta” in benzi desenate.
Autor: Mihai Ionut Grajdeanu http://mihaibd.blogspot.com/
