Ziua a doua a simpozionului „Hai acasă – Limba română, pa Save tria mea” a avut ca filon chiar limba română ca „dar apostolic”, aşa cum inspirat a definit-o academicianul Răzvan Theodorescu. În pledoaria sa, reputatul istoric, critic de artă şi coordonator al audiovizualului din cadrul celui mai înalt for ştiinţific al ţării, a făcut o incursiune în evoluţia limbii române ca element specific şi definitoriu al identităţii naţionale. „Mă bucur că peste hotare sunt din ce în ce mai mulţi români care-şi folosesc limba maternă în tot mai multe împrejurări. Şi, ceea ce e de remarcat, se păstrează o limbă mai corectă şi mai curată decât cea vorbită astăzi în România. Aceasta şi ca o posibilă formă de apărare împotriva inevitabilei integrări în cultura ţărilor de adopţie, limba română rămânând doar în patrimoniul familial pentru cei din diasporă” – a nuanţat distinsul academician. Tema a suscitat un vădit interes din partea oaspeţilor de peste hotare, reflectat în multitudinea de întrebări la care academicianul a fost „nevoit” să răspundă. A făcut-o, de altfel cu multă amabilitate, provocat fiind şi de şarjele amical-ironice ale excelenţei sale Neagu Udroiu, redutabil scriitor şi jurnalist (membru al grupului UZPR prezent la Mangalia).
Lucrările reuniunii, defăşurate în ziua de luni, 26 august, au fost onorate şi de prezenţa altor importanţi invitaţi: Cristina Liberis, consilier al ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Zvetlana Preoteasa, director general al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, şi Ovidiu Miculescu, preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. Consilierul Cristina Liberis a transmis participanţilor salutul ministrului Cristian David şi a dat asigurări privind sprijinul material şi logistic în proiectele viitoare, lansând totodată ideea organizării, în 2014, a unui congres al românilor de pretutindeni.
În cuvântul său, directorul genereral al Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi”, d-na Zvetlana Preoteasa, a subliniat necesitatea rostirii şi folosirii corecte a limbii române, cu atât mai mult când e vorba de comunicatorii şi formatorii de opinie care sunt jurnaliştii. „Dumneavoastră, jurnalaştii, împreună cu Biserica, sunteţi cei care marcaţi identitatea noastră româneacă, putând stabili şi restabili, acolo unde este cazul, armonia şi echilibrul comunităţilor româneşti”, a subliniat Zvetlana Preoteasa.
Intervenţia PDG-ului de la Radio România, Ovidiu Miculescu, a formulat dorinţa sa de a deschide mai multe căi de comunicare publicistică între jurnaliştii din diaspora şi ţara de origine. A fost, de altfel, şi dorinţa exprimată de jurnaliştii români din străinătate, de a stabili raporturi consecvente şi de încredere reciproră. Schimbul de opinii car s-a născut a conturat nevoia stabilirii şi exercitării unor standarde profesionale de înaltă calitate.
Preşedintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, slujitor de peste 50 de ani al postului public de radio, a subliniat potenţialul imens pe care îl are Radioul prin autoritatea conferită de statutul său, considerându-l „o adevărată catedrală a neamului românesc, pentru limbă, educaţie, cultură şi credinţă”.
Un moment de puternică emoţie spirituală l-a avut intervenţia scriitorului şi jurnalistului Miron Manega, membru UZPR, care a lansat provocarea recursului la valorile identitare. Una dintre aceste provocări a fost ilustrată de jurnalist prin aducerea în faţa invitaţilor a rapsodului-cobzar Ion Creţeanu din Voineasa. Acesta a interpretat „Cântecul lui Mihai Viteazu” şi o superbă doină de cătănie, intitulată „Oltenaş du peste Olt”. Miron Manega a atras atenţia că instrumentul la care a cântat Ion Creţeanu era numit de romani, în secolul I î.Ch., Lira Tracă (Tracae Cythara). „Este posibil – a mai spus Miron Manega – ca acesta să fie instrumentul la care a cântat Orfeu. Vechimea instrumentului este compatibilă cu vremea imemorială în care se presupune că ar fi trăit Orfeu. Iar acest instrument a supravieţuit doar în România”. Aplauzele au fost nu doar răsplăta prestaţiei artistice a rapsodului, ci şi expresia sensibilităţii şi a fiorului naţional transmis.
Ziua încărcată de evenimente, derulate în cadrul celor două runde ale ale simpozionlului, a inclus şi prezentarea unui documentar geopolitic prin care autorul, col. ® Ion Petrescu, fost director al presei militare din România, membru UZPR, a demonstrat, folosind în exclusivitate informaţii oficiale, că teritoriile româneşti de dincolo de Prut şi de Nistru se află sub protecţia NATO (conform Convenţiei Pan-europene). Documentarul s-a intitulat „Republica Moldova, al doilea stat românesc sub protecţia NATO”.
Finalul zilei de luni a fost punctat de Ionela Van Rees Zota, coordonatoarea agenţiei de presă „Aşii Români” din Nuremberg – Germania, care a ţinut să-şi elogieze colaboratorii voluntari, răsplătindu-i cu diplome de merit, „în semn de apreciere şi aleasă recunoştinţă pentru activitatea depusă” în realizarea produselor media în limba română pentru comunităţile din Germania, Belgia, Olanda şi Austria.
La simpozionul „Hai acasă! – Limba română, patria mea”, organizat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România, cu sprijinul Autorităţii Naţionale pentru Turism din cadrul Guvernului, sunt prezenţi peste 80 de jurnalişti din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Austria, Germania, Olanda, Franţa, Spania, Italia, Marea Britanie şi Australia. Lucrările continuă şi marţi, 27 august, cu alţi invitaţi de seamă şi dialoguri interactive.
Veronica Ioniţă
Fotografii: Benone Neagoe
