Poeta, prozatoarea, eseista și publicista Vavila Popovici, pe care cititorii cotidianului „Argeșul” o admiră deja în mod reflex, trimite iarăși, din America, pământul făgăduințelor noi, în acest greu încercat 2022, cel de-al 13-lea volum de articole și eseuri. Am în față, ca de obicei, o carte cu miez, voluminoasă, de peste 400 de pagini. O carte-tezaur de vorbe și duh, pentru că fiecare capitol începe cu un citat inspirat. O carte echilibrată, din perspectiva poziționării în discurs a conceptelor. O carte în care reflexia și reflecția sunt turnurile de veghe ale cetățeanului planetar Vavila Popovici. Reflexia este martora mișcărilor sufletești, generate de inprevizibilul și de violențele de la ora actuală. Reflecția încearcă să liniștească apele acestea tulburate, să stabilească o conduită coerentă, capabilă să reziste în fața valului de schimbări, la scară mondială.
Personalitățile pe care le evocă și le invocă în acest volum sunt următoarele: poetul și eseistul american, lider al panteismului mistic al începutului secolului al 19-lea, Ralph Waldo Emerson, care propune ca soluție a tuturor problemelor sociale autoperfecționarea morală; romancierul Lew Tolstoi, efigie „a vârstei de aur a literaturii ruse”; Karl Heinrich Marx, cel mai influent teoretician al socialismului și comunismului; filosoful politic Friedrich Engels; William James, gânditor de frunte al secolului al 19-lea, considerat părintele psihologiei americane; eminentul filosof, reprezentant al curentului antiraționalist francez dintre cele două războaie mondiale, Emile Boutroux; filosoful și poetul francez, Jean-Marie Guyau (1854-1888), cu importante contribuții în estetică, filosofia religiei, etică și pedagogie; filozoful german Friedrich Nietzsche, celebru pentru strigătul său, care și astăzi se izbește de pereții multor minți – „Dumnezeu a murit!”; filosoful german Edmund Husserl, fondatorul Fenomenologiei; scriitorul și filosoful francez, laureat al premiului Nobel pentru literatură, în anul 1927, Henri Louis Bergson.
Scriitoarea Vavila Popovici caută să-I surprindă pe fiecare – insistând asupra anumitor aspecte biografice și acționale, teoretice și sociale – în ipostazele definitorii pentru influența pe care au avut-o în timpul lor istoric.
Există și capitole distincte în carte – Iubire și căldură sufletească; Frica și curajul; Lipsa de respect; Maleabilitate, duplicitate, fermitate; Lipsa de scrupule; Iubirea cuprinde și gândul veșniciei; Ordinea- lege a universului; Dacă voi nu mă vreți eu vă vreau!; Despre conflicte – în cadrul cărora autoarea tratează tema trecând-o prin filtrele mai multor gânditori, fără să omită să intervină cu propriile observații, accente, tușe de coloratură sufletească.
Un volum dens, așadar, care merită citit cu mare atenție, pentru că, încă avem multe de învățat din cele câte s-au orânduit în lume, chiar dacă, așa cum spunea, zilele trecute, reputatul om de cultură Adrian Cioroianu, istoria nu se repetă identic. Nuanțele – de reținut – sunt cele care fac întotdeauna diferența. Și, apropo de diferențe, cred că Andrian Cioroianu, ca și autoarea, ar fi fost de acord cu sclipitorul Murphy: „Niciodată să nu te cerți cu un nebun. Lumea s-ar putea să nu-și dea seama de diferența dintre voi”.
Prof. Liviu Martin
