Duminică, 20 mai, în sala socială a Bisericii Sf. Dimitrie din Frederick, Colorado, s-a desfășurat ediția a patra a cenaclului literar romănesc. Și de data aceasta subiectul ales a fost unul interesant, dovadă numărul ridicat de participanți. O discuție despre literatura închisorilor comuniste, iată o temă care, trebuie s-o recunoștem, este mai puțin cunoscută, atât în țară cât și în comunitățile românești din străinătate. O literatură care, așa cum s-a menționat în cadrul discuției, este în continuare ignorată de către factorii de răspundere din România, ca de altfel și o parte din istoria contemporană, teme ce ar merita să fie mai bine reflectate în manualele școlare.
Organizatorii s-au străduit, și spre lauda lor au și reușit, să acopere, atât prin poeziile citite, prin fragmentele de proză memorialistică dar și prin prezentările de factură istorică, cât mai mult din acest subiect vast.
Evenimentul cultural a fost deschis de către domnul Sebastian Doreanu, care a mulțumit celor prezenți pentru participare și, pentru început, a făcut prezentarea unei cărți, primită cu interes mai ales de către părinții copiilor. Este vorba de traducerea basmelor lui Petre Ispirescu în limba engleza, traducere realizată de către doamna Ella Veres de la New York. Volumul, apărut în regie proprie, intitulat I Carry My Fair Tale Homeland Like an Apple in My Pocket ( ce titlu inspirat ), este ilustrat cu măiestrie de Sarah L. Guarino.
A urmat prezentarea făcuta de doamna Simona Sârghie unui oaspete din țară. Mă refer aici la doamna Ana Hâncu, poetă și scriitoare din Ploiești, venită în Colorado la botezul nepoțelului. Așa cum s-a prezentat domnia sa și cum cititorii Gândacului de Colorado vor avea ocazia să citească într-un număr viitor, doamna Hâncu s-a declarat bunică între continente. Iată o nouă titulatură, care sunt sigur, va fi adoptată de mulți dintre părinții și bunicii noștri. Domnia sa a avut amabilitatea să ne citească, din volumele proprii, poezia Leagănul Umbrelor și un fragment de proză scurtă: Soacra mea trăznită. Amintiri din Pietroșani.
A urmat la microfon domnul Sebastian Doreanu, care a mutat discuția spre tema principală a manifestării culturale. Prezentarea făcuta, despre Instaurarea comunismului în România și cum a luat naștere literatura închisorilor, a fost audiată cu interes. Cei prezenți au aflat astfel despre masivele arestări făcute după preluarea puterii de către primul guvern comunist condus de Petru Groza, arestări făcute în rândul tuturor categoriilor sociale, dar mai ales al intelectualilor. A fost citit, spre informarea celor prezenți, documentul secret emis de NKVD în 1947, document ce cuprindea măsurile ce urmau să fie luate împotriva populației din țările căzute în orbita/robia sovietică. Referitor la literatura din închisorile comuniste, au fost prezentate metodele prin care aceasta s-a păstrat și transmis mai departe. Celor din sală le-au fost prezentate volumele de poezii semnate de Radu Gyr, Nichifor Crainic, Zahu Pana și volume memorialistice de Nicolae Steinhardt, Petre Pandrea, Remus Radina ( trecut la Domnul luna trecută ), Grigore Caraza, Dumitru Bacu, cât și volumele editate de către Fundația Culturală Memoria, dedicate celui mai crunt experiment efectuat asupra ființei umane, cunoscut în istoria contemporană a României drept Fenomenul Pitești.
Doamna Simona Sârghie a vorbit despre poezia închisorilor, punând accentul, în expunerea sa, pe “cazurile” Radu Gyr și Nichifor Crainic, urmată de o prezentare a celui care a fost Valeriu Gafencu, luptătorul martir, cunoscut astăzi ca Sfântul Închisorilor.
Doamna Ingrid Fotino a preluat microfonul și a făcut prezentarea unui poet uitat, trecut la rândul său prin închisorile comuniste. Este vorba de Paul P. Stanescu, profesor universitar, cu activitate științifică recunoscută pe plan internațional, trecut și pe la Universitatea Cornell din Ithaca, New York. Doamna Fotino a citit poeziile Rugă, Înviere și Recunoștiința Durerii, din volumul Eternul Cântec (The Eternal Song), volum publicat în 1997 aici, la Denver. Prin bunăvoința domnului Alex Stansen (Stănescu), fiul autorului și îngrijitorul ediției de față, un număr de exemplare din această carte au fost oferite celor prezenți la eveniment.
A urmat un recital de poezie compusă în închisoare, din diferite volume, publicate în țară și în exil: Poezii din închisori, Ofrandă, Poems from Prison, traduse de Maica Alexandra (Prințesa Ileana a României), Cu acul pe săpun de Zahu Pană.
Astfel, domnul Sebastian Doreanu a recitat: Isus în Celulă și Ridică-te Ioane, ridică-te Gheorghe, ambele de Radu Gyr și Foamea de Nichifor Crainic. Doamna Simona Sârghie a citit din volumul tradus de Maica Alexandra poeziile Mătănii și Hungry (Foamea). Domnul George Constantinescu a citit Crezul lui Radu Gyr și Voi n-ați fost cu noi în celule. Tot din Radu Gyr a citit și doamna Natalia Maxim, poezia Judecata din urmă dar și două poezii cu autori necunoscuți. Doamna Mia Croitoru a recitat Rămas bun de Grigore Gafencu și Dă-mi chipul tău de Radu Gyr. Și tot Radu Gyr a fost ales de către doamna Diana Marcenco, cu poeziile Lacrimi și Țara din văzduh. Așa cum bine a subliniat doamna Simona Sârghie în prezentarea sa, Radu Gyr a fost bardul absolut al închisorilor comuniste, dovadă numărul mare de poezii din opera sa alese a fi citite de către participanții la cenaclu.
Partea a doua a programului s-a axat pe mărturii din experiențe proprii sau de familie din perioada comunistă.
Domnul George Hentea a lecturat fragmente din cartea tatălui său, Tiberiu Hentea : De la Cotul Donului la Aiud, carte apăruta în țară, la editura Gordian. Tiberiu Hentea, luptător naționalist, participant cu trupele române la eliberarea Basarabiei ocupată de bolșevici, este arestat de către Securitate în 1948 și petrece 15 ani în închisorile comuniste, dintre care, cea mai lungă perioadă, la Aiud, în timpul reeducării comandate de colonelul criminal Crăciun.
Doamna Florina Opran, deja o veterană a cenaclului nostru, a vorbit despre tatăl său, judecătorul Radu Opran, despre arestarea sa și despre drama familiei în anii ’50.
Ultimul vorbitor a fost chiar părintele Ioan Bogdan, preotul bisericii Sf. Dimitrie. Sfinția sa a făcut o scurtă prezentare a suferințelor îndurate de către preoții ortodocși în temnițele comunisto-ateiste și a menționat câteva titluri de lucrări pe această temă, pentru cei interesați. De asemenea, a vorbit despre viața și activitatea preotului Zosim Oancea, de la Sibiel, trecut el însuși prin gulagul românesc, pentru ca, la încheiere, să povesteasca câteva amintiri din copilaria sa, despre șicanele pe care reprezentanții organelor de stat le făceau unui copil de preot în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste.
. Cei prezenți la eveniment au apreciat efortul organizatorilor și au manifestat interes față de subiectul ales. Pe întreaga durată de timp cât s-a desfășurat cenaclul literar, pe peretele din spatele vorbitorilor a fost arborat tricolorul romănesc iar pe un ecran suspendat au fost prezenatate, într-un slide-show conceput de domnul Răzvan Sârghie, imagini ale poețiilor menționati în expunerile vorbitorilor: Radu Gyr, Nichifor Crainic, P.P.Stănescu.
Așa cum bine a subliniat părintele Bogdan la sfârșit, suferințele îndurate în cei aproape 50 de ani de comunism nu trebuie uitate, iar literatura care s-a scris în închisorile din țară merită să facă parte din patrimoniul național. Prin aceasta literatură, cei ce vor veni după noi, vor descoperi adevărata față a unui sistem politic ce a fost instaurat cu forța și s-a bazat doar pe minciună și crimă.
