«Iubesc stelele prea mult
pentru a-mi fi frică de noapte»
(Galileo Galilei)
Acum 400 de ani, Galileo Galilei orienta spre stele o lunetă care devenea puntea de legătură între cer şi pământ. Astăzi, datorită unui telescop literar, avem prilejul să cunoaştem 24 de stele prin mesagerul acestora, scriitorul australian George Roca.
De vorbă cu stelele, apare sub tiparul Editurii Anamarol din Bucureşti, volum prin care autorul oferă iubitorilor de carte interviuri cu personalităţi româneşti aflate oriunde în lumea acesta – America, Australia, Europa.
Nici nu s-a uscat bine tuşul volumului de versuri Evadare din spaţiul virtual – de la a cărui apariţie au trecut doar câteva luni – şi „stelele” devin mai stălucitoare printre noi odată cu lansarea de carte, care a avut loc pe 21 mai 2010, la Universitatea Naţională de Apărare, în cadrul celui de al XXXIV-lea Congres al Academiei Româno-Americane care s-a desfăşurat anul acesta la Bucureşti. După cum este specificat în pagina de gardă a cărţii, lansarea a fost dedicată de autor colegilor săi de la Academia Româno-Americană şi organizatorilor congresului (UNA).
Pe 26 mai 2010, Biblioteca Metropolitană din Bucureşti, a găzduit următoarea lansare în prezenţa membrilor Ligii Scriitorilor din România şi a prietenilor autorului: scriitori, jurnalişti, artişti. Au fost prezente şi câteva „stele”, precum scriitorii Cristian Negureanu, Darie Ducan, Mariana Pop-Mion, artistul plastic Cornel Durgheu, cântăreaţa Xonia (Loredana Sachelaru) şi fotbalistul Victor Paraschiv.
În prima parte a lunii iunie, cartea a fost prezentată şi la Oradea. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Naţională a Cavalerilor de Clio, Cenaclul „Barbu Ştefănescu Delavrancea”, Fundaţia Culturală “Cetatea-Durgheu”, Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA-Oradea) şi revista virtuală „Romanian VIP” din Dallas (Texas, SUA).
În prezenţa unui public numeros, prieteni, oameni de cultură, scriitori, ofiţeri superiori, ziarişti, preoţi, membrii ai clubului Lion’s Oradea şi ai asociaţiilor mai sus amintite, s-a făcut cunoscută personalitatea scriitorului George Roca prin activitatea sa literară, de promotor cultural, şi cea de editor şef al revistei Romanian VIP. Seriozitatea cu care s-a implicat în coordonarea acestei publicaţii on-line, a făcut ca în mai puţin de un an de la preluare, să fie în topul celor mai cunoscute reviste ale românilor din diaspora. Alături de dl general de armată(r) Cornelius Lungu, de noul guvernator al Clubului Lion’s România, doamna Rodica Dacin, de prof. univ. dr. Maria Vulişici-Alexandrescu, prof. univ. dr. Ioan Ţepelea, colonel(r) dr. Constantin Moşincat, prof. dr Mircea Micu, av. Dr. Teodor Ţent, av. drd. Pascu Balaci şi mulţi altii, George Roca a reuşit să transforme o zi senină de vară, într-un univers cu stele sclipitoare. Cu acest prilej i-a fost înmânată „Diploma de Excelenţă” a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, pentru promovarea literaturii româneşti în relaţiile internaţionale.
Voi evidenţia în rânduri ce urmează câteva mesaje spicuite din interviurile prezentate în acest volum specificând cu mândrie că în unanimitate „stelele” reprezintă valori româneşti răspândite pe trei continente care nu şi-au uitat obârşia!
George Roca
De vorbă cu stelele
A 2010 GR Project, Sydney, Australia
Interviuri, ISBN 978-606-8049-38-0
Editura Anamarol, Bucureşti, 2010, 312 p.
Stele din America:
MIRCEA BĂDULESCU – antrenor de elită al gimnasticii artistice româneşti şi americane: „Ce m-a determinat să părăsesc ţara fiind în plină glorie… au fost câteva fapte foarte dureroase! Niciodată nu am avut în gând să plec, să părăsesc România! Şi acum când stau şi judec mă întreb cu reproş, oare cum am putut face aşa ceva!? (…) Viaţa în exil nu e uşoară. (…) Aş vrea să mă întorc acasă… Dar unde?”
ADINA CICORT – director al revistei online „ROMANIAN VIP”, artist plastic: „Desigur că se poate crea un univers românesc chiar dacă trăim departe de România. Noi suntem în contact permanent cu ţara şi cu alţi români de peste hotare, cu cultura românească mai ales că în ziua de azi oricine poate reface acest univers cu ajutorul accesului la internet şi la mijloacele mass-media de limbă română. Bineînţeles trebuie păstrat un echilibru în tot ceea ce facem, dar azi se găsesc destul de uşor soluţii ca să-ţi poţi inspira copiii să iubească şi cultura şi ţara românească şi să nu uite că «la propriu» prin venele lor curge sânge românesc. Nu este un slogan, ci un adevăr! De ce este bine? Pentru că este împotriva naturii şi a universului să negi ceea ce eşti! Iar dacă vrei să ai o viaţă armonioasă, trebuie să obţii acea pace interioară care să se reverse şi în jurul tău în viaţa de zi cu zi. Acest lucru nu se poate face dacă pretinzi că eşti altcineva sau altceva şi dacă trăieşti împotriva naturii tale genetice, biologice, sau într-o negare sau necunoaştere a cine eşti; nemaipunând la socoteala cultivarea valorilor strămoşesti şi perpetuarea neamului… Prin noi trăiesc strămoşii noştri! Dacă tăiem legăturile cu ei, ne automutilam, rămânem fără identitate!”
OVIDIU CREANGĂ – scriitor Canadian de limbă română: „Aşa am început… aruncat peste bord şi neavând încotro, înot cu pixul şi cu hârtia în mână… N-aş vrea să mor înainte de a vedea Basarabia alipită la Patria Mamă – ROMÂNIA!”
LIA LUNGU – cântăreaţă româncă, stabilită la New York: „Îmi place să ţin legătura cu ţara! O simt şi acum în suflet şi deseori mă apucă dorul de România. După stabilirea în America m-am reîntors de mai multe ori «acasă». (…) Proiecte de viitor? Doresc să ajung să cânt şi în Australia şi Noua Zeelandă atât românilor cât şi marelui public australian pe care aş vrea să-l captez cu spectacolul „Rituale”. De asemenea plănuiesc un turneu în diverse ţări din Europa unde voi cânta cu precădere românilor.”
IULIANA SĂSĂRMAN – pictoriţă româncă, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România: „Deoarece sunt departe de România mi-a fost mai greu să ţin legătura cu artiştii de acasă, dar mama mea, căruia îi mulţumesc din suflet pentru sprijinul acordat, s-a ocupat de toate expoziţiile mele şi întreţine legături solide cu colegii de breaslă. Cei de-aici sunt mai greu de găsit… Nu e aşa roz viaţa în SUA cum mi-o imaginam când eram acasă! Speranţa moare ultima – acesta este motto-ul meu şi aştept o realizare pe plan profesional, aici pe… Pământul Făgăduinţei!”
ADRIAN ŞONCODI – poet şi traducător de excepţie: „În ceea ce priveşte poezia românească, poate că nu am apreciat-o îndeajuns de la început. Cu timpul am ajuns să-mi dau seama că poezii precum «Luceafărul» sau «Scrisoarea I», ar face într-adevăr mare cinste oricărei literaturi”.
Stele din Australia:
Dr. GHEORGHE DRĂGAN – fizician: „Marile probleme se adâncesc şi îmi pare rău să observ reticenţa oamenilor din jur la noutăţi care le-ar putea lumina viaţa. Este o atitudine din ce în ce mai autodistructivă prin aplicarea implacabilă a principiului „fiecare pentru el şi împotriva tuturor. (…) Să ne iubim unii pe alţii, să fim mai buni, să gândim pozitiv luptând permanent pentru adevăr: numai aşa o să ne salvăm”.
ION GLUGĂ – Vrăjitorul din Oz, Intelectual Property Officer: „Ce regret cel mai mult? Depărtarea faţă de părinţi şi neşansa de a fi recompensat în vreun fel sau altul eforturile ce le-au făcut pentru mine. (…) Amărăciuni? Adeverirea „profeţiilor” lui Silviu Brucan făcute în decembrie ’89, când spunea că României îi vor mai trebui cel puţin 20 de ani să realizeze o reală schimbare a societăţii şi a mentalităţilor. Vise? O comunitate şi o prezenţă românească cât mai puternică in Australia(!!!), nu doar filme cu copii orfani, prostituate, aurolaci şi câini vagabonzi pe străzile Bucureştiului.”
SORANA HÂLMU – reprezentanta statului australian Noua Galie de Sud la concursul „Miss Diaspora” – Festivalul Callatis 2006: „Voi încerca să creez o punte de legătură între românii de la antipozi şi ţara unde ne-am născut.”
VASILE IANCU – atlet veteran, alergător de cursă lungă, participant pentru a treia oară la semimaratonul „City2surf” din Sydney: „Fără să spun slogane, am să vă fac cunoscut de ce iubesc sportul! Pentru că este util şi te ajută să fii sănătos! Aşa că eu am continuat să fac sport şi la vârsta de 72 de ani…”.
VIOREL NICHOLS – mare evadat din lagărul communist, scriitor australian de origine română: „În timp ce lucram la manuscris a trebuit să mă las deseori copleşit de amintiri, să-mi revăd cursul vieţii prin care am trecut, să mă duc înapoi în timp, să mă reîntâlnesc cu copilăria, cu adolescenţa, cu Bucureştiul meu natal. Toate acestea au revenit vii în memoria mea. În felul acesta, am avut inspiraţia de a scrie şi poemul „Sweet Bucharest” (Dulce Bucureşti) care s-a născut şi a început să crească cu fiecare strofă pe care o scriam… în paralel cu amintirile. (…) Chiar dacă au trecut atât de mulţi ani de când am plecat, visele şi versurile mele se mai plimbă şi acum prin Bucureşti! (…) Poezia este un mod de linişte a sufletului, sau mai bine zis o emoţie tămăduitoare!”.
LOREDANA SACHELARU – cântăreaţă australiană de origine română, reprezentanta statului Australian Victoria la concursul „Miss Diaspora” – Festivalul Callatis 2006: „Pentru mine, româncă născută în Australia, pare fascinant faptul că mă intorc la matcă, la locul de unde vin părinţii mei, acolo unde îşi dorm somnul de veci strămoşii mei… Acolo este o Românie vie, nu doar una din filme, carţi sau povestirile părinţilor.”
Stele din Europa:
MELANIA CUC – artist plastic, pictor de icoane, scriitor, poet, membră a Uniunii Scriitorilor: „Încerc să pictez viaţa, sufletul oamenilor, natura. (…) Cel mai mult pictez vara, la Archiud, o comună undeva între Bistriţa şi Târgu Mureş, dar am pictat foarte mult şi în Canada, în perioada de aproape doi ani cât am stat acolo. Caut să lucrez într-un loc cât mai liniştit, seren, pentru a mă putea concentra mai bine asupra tematicii, culorii şi compoziţiei.”
EVA DEFESES – director al Agenţiei “Defeses Fine Arts” Madrid-Spania, Public Relations (PR) pentru Espacio Niram: „Lumea începe să fie din ce în ce mai mică! Cine ştie unde se pot întâlni românii… deoarece în ultimul timp îi găseşti peste tot pe mapamond. Fiecare din noi este responsabil pentru celălalt; imaginea României se construieşte de fiecare şi de noi toţi.”
DARIE DUCAN – poet şi scriitor, student la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, membru al Uniunii Scriitorilor: „Dacă aş dori să fiu inspirat, aş spune că scriu ca să mă sincronizez cu firul ierbii, cu firescul naturii. Aş spune că scriu poezie, pentru că îmi pasă de lumea în care trăiesc şi mai ştiu că Dumnezeul meu e drept la opinie. (…) Va trece mult timp până în România se vor schimba mentalităţile de piaţă care există, macar de ar fi de piaţă, dar sunt numai de a aştepta, fără a se mai face plata… Să sperăm şi să avem încredere. Asta se întâmplă în România!”
Prof. Univ. Dr. CORNEL DURGHEU – sculptor, decan al Facultăţii de Arte Vizuale-Universitatea Oradea: „Am trăit soarta de Om al pământului bătătorit de ţăran. Aveam convingerea că într-o zi lucrurile se vor schimba în bine şi voi avea libertatea de a zbura spre lumea largă”.
EUGEN EVU – sculptor, poet, eseist, publicist, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor: „Eu nu am nevoie de ciocan decât când bat acel cui suficient pentru a suspenda lucrarea… Degetele… simt sub ele o furnicătură specială atunci când scriu poezie!”.
CORNELIU LEU – scriitor, eseist, critic literar, publicist, promotor cultural, cineast, membru al Uniunii Scriitorilor: „Cel mai penibil în viaţa literară actuală este labilitatea cu care diletanţii dornici de glorie ţopăie de la poezie la proză şi, neaparat, la critică fiindcă de acolo ies laudele.”
Dr. CRISTIAN NEGUREANU – scriitor, autor de literatură ştiinţifică şi futuristă: „Un lucru să fie clar! Eu nu fac supoziţii gratuite, nu inventez sau creez ficţiune. Mă bazez pe studii profunde precum cercetarea scrierilor vechi sumeriene, Biblia, Coranul, sursele NASA, ala institutelor de cercetare ale Universului, astrologie, ufologie…”
ROMEO NIRAM – artist plastic de excepţie, promotor cultural stabilit la Madrid: „Aş dori să văd în toate bibliotecile şi muzeele lumii scritorii şi artiştii români care astăzi nu există nici în enciclopedii, dar care au o valoare reală, universală. (…). Cultura română este vie, pulsează, trebuie însă promovată într-un fel viu, care să atragă tineretul. Nu vreau să organizez parastase pentru Brâncuşi sau Eminescu care să nu intereseze pe nimeni.”
ALINA PARASCHIV – artist plastic, licenţiată în litere şi filosofie: „Icoanele ne atrag întradevăr privirea, dar aceasta se întâmplă nu doar din cauza plasticităţii lor specifice, ci mai ales din pricina adevărului veşnic pe care-l exprimă.”
VICTOR PARASCHIV – elev, o tânără speranţă a fotbalului românesc: „Încerc să depun toate eforturile pentru a fi bun şi la învăţătură. Să ştiţi că performanţele sportive sunt mult mai grele decât cele de la învăţătură… Dar se completează şi echilibrează unele pe celelalte!”
MARIANA POP-MION – Profesor, scriitor, preşedinta Clubului „8 Martie”: „Vreau să fac un parc pentru copii şi pentru cei care au fost copii, cu tematica – A fost odată… să construiesc acolo câteva căsuţe ca în basmele bunicii… unde să se poată trăi pe viu povestea lui Păcală, povestea lui Harap Alb, sau povestea fetei moşului şi cea a babii.”
CONSTANTIN POPA – artist plastic, istoric şi filosov stabilit la Madrid: „Nu încerc să creez o utopie, însă sunt sigur că dacă fiecare dintre noi am încerca să fim liberi, să căutăm puritatea, dragostea, dreptatea, atunci societatea în ansamblu va avansa benefic. (…) Mesajul meu este că… oamenii nu trebuie să fie condiţionaţi de anumite reguli impuse de religie sau societate, ci de ideea de bine, idee care ar trebui să devină universală.”
***
Aş mai adauga o stea… probabil, una călăuzitoare, una dintre cele care apar precum magilor în drumul lor către adevăr şi iubire. Şi nu spun lucruri mari, ci doar comparaţia este sofisticată dar cu intenţia de a accentua misiunea acestui om care (cu mare dăruire) ştie să îndrume, să facă cunoscute mulţime de lucruri folositoare, să aducă bucurie şi frumuseţe prin vers, să transmită căldură sufletească de oriunde şi oricând:
GEORGE ROCA – jurnalist, poet, promotor cultural, editor şef al revistei Romanian VIP, un evadat din spaţiul virtual şi mesager al stelelor… bun prieten: .„Oriunde ne-am afla pe planeta Pământ, suntem într-o oarecare măsură răspunzători de promovarea, conservarea şi salvarea limbii române.”