MINUNEA DE LA CURTEA DE ARGEŞ

0
15

În fosta cetate de scaun a domnitorului Neagoe Basarab, Curtea de Argeş, localitate cunoscută acum mai mult prin legendara mânăstire a meşterului Manole, adie vânt de istorie, mit, cultură şi românism. De câţiva ani, la iniţiativa unui om de o rară modestie, domnul academician Gheorghe Păun, membru al Academiei Europei, a luat fiinţă aici Clubul Iubitorilor de Cultură (C.I.C).C.I.C-ul s-a întărit şi dezvoltat de la lună la lună, grandoare dându-i şi personalităţile care au fost invitate de d-nul academician, din ţară sau din străinătate dar, nu în ultimul timp, apariţia revistei ” Curtea de la Argeş “, revistă de înaltă ţinută culturală în paginile căreia semnează mari personalităţi ale domeniului.

Deşi are doar câteva apariţii, această revistă a ” explodat “, s-a făcut cunoscută deja în multe locuri din ţară, dovada fiind faptul ca în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie ” Mihai Eminescu” , ediţia a XX- a, de la Drobeta Turnu Severin din ianuarie anul acesta, a fost distinsă cu medalia ” Mihai Eminescu” .Aşadar, d-nul academician Gheorghe Păun a reuşit să adune in jurul domniei sale, la C.I.C, „ lume bună ” din zonă, din împrejurimi, din ţară şi străinătate, „ lume ” care iubeşte Cultura Neamului Românesc.

Una dintre întâlnirile de marcă ale C.I.C-ului a avut loc în 9 martie a.c. Ca şi în alte dăţi au fost prezenţi oaspeţi de seamă: Profesor univ. dr. Florea Firan, directorul editurii Scrisul Românesc din Craiova şi d-nul academician Dumitru Radu Popescu. Au fost prezenţi, de asemenea, oameni din împrejurimi şi din ţară.De la Rm.Vâlcea au participat: dr. Ing. Mihai Sporiş, prof. Costea Marinoiu, Ing Petre Cichirdan, ing.Marian Pătraşcu şi semnatarul acestui articol. Nu au lipsit de la acest măreţ eveniment nici „ oamenii de la Domneşti “, domnii profesori Ion Hiru şi Gigi Baciu, doi oameni minunaţi care „ au în întreţinere ” o frumoasă şi interesantă revistă ” Pietrele Doamnei” .„ Pupitrul ” a fost ocupat de cei trei „ titani ” ai ştiinţei şi culturii româneşti, domnii academicieni Gh. Păun şi D.R.Popescu, care l-au flancat pe d-nul Florea Firan, dar şi de d-nul Vasile Vasile care şi-a lansat, cu această ocazie, cartea „ Femeia cu 1001 de chipuri “.

Mulţimea din sala ce a devenit neîncăpătoare a luat repede apa tăcerii în gură şi … numai ochi şi urechi, căci lucrările ” încep “.

Pe cât de „ apăsătoare ” părea atmosfera de dinaintea evenimentului cultural (lunar) de la Curtea de Argeş, pe atât de frumoasă a fost desfăţurarea acţiunii.Clopoţelul d-lui academician Gh. Păun „ s-a răstit ” la toţi făcând linişte în sala supra aglomerată pentru anunţarea Ordinii de Zi “:  

1 Lansarea cărţii „ Femeia cu 1001 de chipuri ” a d-lui Vasile Vasile şi a d-nei Margareta Vasile.

2 Prezentarea de operă şi activitate a prof. univ. dr. Florea Firan.

3 Prezentarea de operă şi activitate a acad. D.R. Popescu.

Atât de liniştită şi captivantă a fost desfăşurarea evenimentului încât clopoţelul a stat şi el cuminte, cu limba-ntr-o partem pe masa prezidiului.

Domnul profesor Bădescu a făcut o scurtă descriere a cărţii urma a fi lansată în acest loc, apoi a urmat autorul însuşi să-şi prezinte lucrarea şi explicaţiile de rigoare.Atât d-nul acad. Gh. Păun, cât şi d-nul Florea Firan au prezentat aspecte din viaţa şi opera d-lui academician D.R. Popescu.

În discursul său, d-nul profesor dr. Florea Firan, pe lângă elogiile aduse celor doi academicieni, a vorbit despre editura Scrisul Românesc, despre activitatea acesteia, dar şi despre istoricul ei de peste 90 de ani.

Un punct distinct al întâlnirilor C.I.C-ului l-a reprezentat aranjamentul floral făcut de d-na Fulga „ Ikebana “, care şi acum a dat explicaţiile necesare asistenţei şi şi a menţionat că arajnamentul a fost corespunzător oaspeţilor şi anotimpului. Domnul profesor Voiculescu, în cuvântul său, spunea că este mai „ bătrân ” cu cca şase luni faţă de domnul academician D.R.Popescu şi a făcut o „ analiză literară ” a lucrării sale „ Duios Anastasia Trecea “, material care a fost prezentat şi elevilor, la orele de curs. Autorul acestei minunate lucrări (D.R.P), a afirmat că se simte „ vinovat ” şi a făcut unele precizări privind personajele acestei cărţi, precum felul în care a venit inspiraţia, dar şi scrisul, dedicate lui Liviu Rebreanu. A vorbit despre Tudor Arghezi nu numai ca poet, dar şi ca prozator, de asemeni despre Fefeleaga şi Agârbiceanu.

A revenit în forţă d-nul Florea Firan care, deşi tras de mânecă de nenumărate ori de vechiul său prieten, domnul D.R. Popescu, a prezentat scenariile de film şi filmele pe care d-nul academician, cunoscut sub aceste prescurtari, D.R. Popescu, „ le-a fabricat”.

Un moment foarte interesant al acestei întâlniri de suflet a C.I.C-ului a fost acela în care domnul academician Dumitru Radu Popescu a explicat asistenţei curioase, soarta reală a „ copilului ” din filmul „ Prea mic pentru un război atât de mare “.Acest „ copil ” şi-a facut, ca nimeni altul de seama lui, datoria faţă de ţară (în timpul războiului) şi la peste 70 de ani i s-a demolat casa, nemaiavând locuinţă. Dar, a fost căutat şi decorat de preşedintele V. Havel care, pentru un caz asemănător în ţara sa, „ copilului său ” i-a făcut ostatuie.Un caz similar se află şi în Polonia (caz similar cu statuia, nu cu gestul autorităţilor române).

Şi părintele Marinescu a adus elogii operelor şi activităţilor celor trei titani: academician Gh. Păun, prof. univ. dr. Florea Firan şi acad. D.R Popescu, la fel şi d-na profesoară Mona Vâlceanu.

După câteva ore de frumoase şi interesante discuţii, întâlnirea a luat sfârşit, nu înainte de a se fi trecut la ultimul „ act “: poze şi autografe. Participanţii şi-au luat „ La revedere ” de la oaspeţi, gândul lor zburând către viitoarea întâlnire a C.I.C-ului şi la surprizele oferite de d-nul acad. Gh. Păun.Cu braţele pline de cărţi cu autografe, dar şi cu cele trei reviste:

Scrisul Românesc; Curtea de la Argeş şi Pietrele Doamnei, participanţii au plecat spre casele lor pentru a povestii celor dragi despre „Minunea de la Curtea de Argeş “, fapt pe care-l fac şi eu acum faţă de dumneavoastră.

Articolul precedentCine sunt copiii crescuți cu cheia de gât?
Articolul următorFundaţia Charity Cup în beneficiul copiilor orfani din Basarabia
Marian Petruţa
Dacă sunteți autorul acestui articol, avem nevoie de ajutorul dvs. Muncim din greu pentru a crea un sit de înaltă calitate și pentru a vă afișa articolul în cel mai bun mod posibil. Va rugam sa trimiteți 1.o imagine de profil de înaltă calitate 2. o scurtă descriere a dvs. (1-2 paragrafe). 3. o adresa functionala de email 4. toate platformele media unde puteti fi gasit ( youtube, facebook, vimeo, instagram, blog, website, twitter, linkedin, etc.) Imaginile alb-negru sunt de preferat. Vă rugăm să nu folosiți alte filtre. Vă rugăm să trimiteți informatiile la lucianoprea@gandaculdecolorado.com