Cu și despre Ana Blandiana în literatură și film
Evenimentul a avut loc în 17 martie 2021 și intenția era să dureze maximum două ore, dar dată fiind natura bilingvă (română și engleză) a simpozionului și entuziasmul celor care au vorbit, timpul s-a dublat. Echipa de lucru pe care ne-am format-o era din Los Angeles (Andrei și eu, Aura Imbăruș – moderator chat, Adrian Stoica – coordonator Zoom, Peter Bota – traducătorul) cu excepția lui Valentin Nemeș – consultant tehnic Zoom, care se află în Berlin, Germania. Tot din Los Angeles era și actrița Elena Secotă, care de niște ani buni conduce aici, lunar, un club de poezie, și care s-a oferit să contribuie pe „social media” cu prezența evenimentului. Ideea mi-a venit din admirația pe care i-o port poetei pentru care organizasem în 2015 un moment literar la casa mea – galerie de artă din Los Angeles, mai ales că erau de semnalat și două activități recente, bazate pe scrierile Anei Blandiana. 1. Un nou film de lung metraj având pe Andrei Zincă drept regizor („Și atunci ce e libertatea?” / „So What’s Freedom?”) după nuvela „Proiecte de trecut ”, cu o importantă și foarte tristă temă istorică, deportările din Bărăgan în România comunistă a anului 1951. 2. Publicarea și lansarea on-line a cărții „Dumnezeu pe role” („God on Roller Skates”) concepută de mine, cu 18 poezii ale poetei din volumul „Patria mea A4”, editura Humanitas, România, 2010 / „My Native Land A4”, editura Bloodaxe, UK, cu ilustrații de cunoscutul artist american Jerry W. McDaniel. Ce potrivit să avem ocazia de a pune cele trei arte ( literatura, grafica și filmul ) împreună într-un eveniment cu Ana Blandiana! Poeta a botezat evenimentul nostru, dându-i titlul „Împreună”, ca o amintire permanentă a legăturii esențiale între țară și diaspora, între creator și public, între ea personal și noi, cei care ne-am adunat să-i celebrăm opera. Și-au petrecut câteva ore alături de Ana Blandiana 119 participanți, ascultând-o cu interes. Evenimentul a fost gândit în română și engleză pentru că în audiență se aflau și 15 persoane (din Europa și Statele Unite) care nu înțelegeau românește. Spusele vorbitorilor au fost traduse de tânărul student Peter Bota de la „University of California, Los Angeles – UCLA” (din clasa de literatură română a Georgianei Gălățeanu-Fârnoagă). Poeta, paneliștii și participanții i-au adus multe laude traducătorului.
Consulul General al României la Los Angeles, Dr. Cosmin Dumitrescu, prezent la mai toate evenimentele comunității românești, a ținut un cuvânt de deschidere, exprimându-și admirația pentru poetă și aprecierea lui pentru arte, în general. Tot la deschidere i s-a dat cuvântul Otiliei Baraboi, care a vorbit despre succesul noului film al lui Andrei Zincă la Festivalul Filmului Românesc din Seattle, pe care îl conduce, cât și despre faptul că poezia Anei Blandiana este studiată la Universitatea Washington unde ea, Otilia, predă. Otilia Baraboi și -a exprimat dorința de a avea nuvela „Proiecte de trecut”, care a inspirat filmul, tradusă pentru a se putea studia în engleză. Ea a spus „Nu știu dacă există deja un proiect pentru a o traduce, dar cu siguranță putem găsi pe cineva care s-o facă …. Filmul [lui Andrei Zincă] are o valoare nu numai artistică, dar și documentară și deci … este extrem de interesant pentru studenții noștri [atât] pentru a doua generație de români americani, dar și pentru studenții americani care vor să studieze traumele comunismului și totalitarismului.”
Evenimentul s-a derulat cu întrebări adresate Anei Blandiana și celorlalți membri ai panelului de discuţii de către Ileana Costea, moderatoare și maestru de ceremonii. Au răspuns poeta, Doina Țetcu (colaboratoarea Ilenei la cartea „Dumnezeu pe role”), Andrei Zincă (regizorul filmului „Și atunci ce e libertatea?”) și cei doi actori principali din film, Iulia Lumânare și Radu Iacoban. Ana Blandiana și-a dezvăluit simțiri și idei puse de ea în scris în poezie și proză.
Prezentarea cărții „Dumnezeu pe role”, la care poeta a scris o postfață despre „Întâlnirea” ei cu artistul american care a ilustrat poemele, a fost însoțită de recitări. Două poeme din carte, „Ce greu e să mângâi” / ”How hard it is tocaress” și „Continuă pierdere” / „Continual Loss”, au fost declamate extrem de expresiv, în engleză de către Elena Secotă și Thea Mercouffer, din Los Angeles, și în română de către Iulia Lumânare și Petre Moraru din București.
La eveniment s-a discutat și despre noua carte a Anei Blandiana „Soră Lume” publicată recent în țară de editura Humanitas. Într-un interviu pe Youtube am auzit spunându-se ca este cea mai frumoasă carte apărută în România din anul acesta. Poeta a explicat că, deși cartea conține povestiri din viața și călătoriile ei, nu este o carte memorialistică, ci una în care își exprimă înțelegerea asupra lumii, cu compasiune, încercând să se pună în situația celor pe care i-a întâlnit. Poza de pe copertă a fost luată de soțul ei pe Turnul din Pisa, a spus poeta.
Ileana Costea vorbind la evenimentul pe Zoom a descoperit posibilitatea de a schimba fundalul și a făcut-o de câteva ori în timpul evenimentului. În această imagine, în fundal coperțile a trei cărți de proză de Ana Blandiana, întrucâtva înrudite ca gen, și care ar putea fi luate drept de memorialistică sau călătorie, când în fond nu sunt.
Subiectul „compasiune” a fost abordat de Ana Blandiana și într-un interviu relativ recent cu filozoful Liiceanu. În cadrul evenimentul Zoom organizat de noi, Ana Blandiana ne-a spus că primul capitol al cărții „Soră Lume” se numește „Compasiunea ca formă de cunoaștere”. „Cartea care începe cu niște amintiri din Uniunea Sovietică din 65, și se termină cu descrierea unei călătorii din China din care m-am întors în decembrie 2019. „Abia după aceea am aflat că virusul deja există când fusesem acolo. Deci compasiunea evident se referă în primul rând la acele țări în care am fost și am încercat să înțeleg. Pentru că nu numai această carte, ci toată literatura mea este o formă de a încerca să înțeleg lumea pe care o văd. Să înțeleg cine sunt eu și cine este lumea și care este legătura între noi. Iar legătură este această empatie colorată cu compasiune pentru că felul în care se desfășoară rău lucrurile în lume mult timp credeam că se referă doar la țările care aveau dictaturi, mai ales comuniste. Acum, în ultimii ani, este clar că o nouă compasiune a mea merge și spre felul în care libertatea începe să se diminueze în țările pe care de zeci de ani le-am privit ca pe lumea liberă. Deci, încerc să înțeleg și să ajung întotdeauna la înțelegere până la a-mi părea rău de ceea ce nu e bine în această lume. Sunt foarte multe lucruri care nu sunt bine. Întreaga mea carte este o detaliere a întâlnirilor cu oameni, cu situații, întâmplări în care, am simțit, și poate că e prea mult spus, milă. Compasiune și milă nu sunt două noțiuni absolut traductibile una într-alta… De fapt, toată marea literatură a lumii are acest sentiment [de compasiune] la bază. Cred că este forma în care poți să-l înțelegi cel mai bine pe celălalt. Compasiune, înseamnă în acest sens și în această carte disponibilitatea de a te pune în locul celuilalt, de a înțelege de ce este el așa cum este.
După eveniment, s-au primit email-uri de mulțumire. Lumea și-a exprimat bucuria de a fi petrecut câteva ore alături de poeta lor iubită.
