Un mic ghişeu, o doamnă simpatică, zgribulită, aşa ca de venirea primelor zile răcoroase ale toamnei şi noi, cei de-o seamă, cu hirtiuţele miraculoase în mâini, gata să le dăm pe biletele de vizitare ale muzeului…..castelului….fortăreţei…..teatrului de fantome… …şi puteţi să mai adăugaţi ce mai vreţi şi cum mai vreţi, că nu se va supăra nimeni! Şi aşa, una te duci să vezi şi ce găseşti, chiar te surprinde şi parcă într-adevăr iţi spune că ai venit la un spectacol de proastă calitate, sau ca să vorbim în termeni academici: kitsch! Dar, să o luăm încetinel, să nu ne supărăm, că şi aşa degeaba o facem! Sau nu? Poate că dacă ne-am strânge la o cafea şi am mai discuta, poate am reuşi să descreţim frunţile apăsate de atâta ignoranţă a celor din jurul nostru! Cum este posibil să dăm bani ca sa auzim poveşti fabricate, imagini false în propria noastră ogradă? Aşa cum vă spun, dăm bani să învăţăm istoria eronată a României! Pe lângă faptul că acum Castelul Bran nici nu ne mai aparţine, este “proprietate privată” cum a binevoit domniţa de la ghişeu să mă informeze, cu un zâmbet pe buze mai mare decât cel al Giocondei, mai dăm şi bani să fim instruiţi în termenii voiţi de noul proprietar! Că e curat pe lângă castel? Da, adevărat! Că s-a ridicat în jur un târg cu tot ce vrei, de la figurinele din Dollar Store, la căciuliţele din Peru? Da, adevărat! Că bietul castel stă sa cadă şi ar necesita şi el o restaurare pe ici pe colo? Da, adevărat, numai că pentru aşa ceva nu sunt bani! Că intri în castel şi nişte ghizi, cine-or fi ei, că eu tot sper să nu fie cei angajaţi oficial, dau detalii cu floricele, povestind în diferite limbi străine cum familia regală a României, s-a născut şi crescut printre zidurile acestui falnic castel? Da, adevărat! Pozele cu familia regală de pe pereţii castelui o dovedesc, nu? Iar ca să fie totul împachetat frumos şi cu fundiţă, odată ce te aventurezi să ajungi la etajele superioare ale castelului….ce să fie, ce să fie?! Poze frumoase, reproduceri din renumitelor filme despre Dracula şi texte care să ne încânte imaginaţia noastră însetată de vampiri! Iar dacă tot nu ţi-a ajuns, mergi la subsol în magazinul de souvenir-uri şi găseşti lilieci împăiaţi si frumos înrămaţi, cavaleri teutoni şi nici mai mult nici mai puţin decit Omul Vitruvian al lui Da Vinci! Şi-atunci iţi spui: ura!!! Banii daţi pe bilet au fost cea mai bună investiţie pe timp de criză! Sau orice timp! Da? Greşit! Banii daţi pe bilete sunt acei bani cu care ne vindem istoria, fără să ne pese, fără să ne punem problema că oricât şi-ar dori cineva să scoată un profit de pe urma unei invenţii, căci nu o pot numi legendă, ar putea să o facă în limitele bunului simţ. Când te apropii de Castelul Bran, nu mai simţi nimic Româneşte! Totul este Halloween, Dracula’s land şi alte jucarii Made in China. Mai lipseşte Muzeul Figurilor de Ceară, unde Dracula, Prinţul Vampirilor să stea lângă Marlyn Monroe, sprijinindu-se de Măiastra lui Brâncuşi, şi atunci le vom avea pe toate, căci de istoria pentru care ne-a pierit neamul, nu-i mai pasă nimănui! Mai bine un liliac împăiat, decât o opincă şi un fluier de cioban ca şi souvenir!
