Pentru mulţi dintre noi a se căsători înseamnă un pas important în viaţă. Odată cu plecarea Ligiei în SUA cu un program studenţesc de muncă, destinul ei avea să ia o întorsătură mai mult decât neaşteptată!
După o lună de şedere pe pământul american, în luna iulie, l-a cunoscut la un local în orăţelul în care lucra pe cel care avea să-i devină
soţ. Un prieten, român plecat în State de vreo câţiva ani, i-a făcut cunoştinţă cu el şi deşi mulţi ani diferenţă le stăteau împotrivă, totul a mers strună. Au avut o lună la dispoziţie să se cunoască mai bine, iar apoi pe la sfârşitul lui august au început planurile de nuntă.
Deşi Ligia se află încă la o vârstă fragedă, căsătoria cu un american, departe de casă, nu a speriat-o. Nunta a avut loc în pragul toamnei, iar printre invitaţi s-au numarat, în afară de familia şi prietenii soţului şi câţiva români. Familia ei însă nu a putut face parte din cadrul ceremoniei, drumul lung şi costisitor fiind îndeajuns pentru a pune piedică acestui fapt.
Ceremonia a fost simplă, n-a durat mult ca la noi în România, unde popa de obicei se întinde la taifasuri de adoarme lumea-n biserică. La americani e diferit. Se roagă mai tot timpul şi trec repede la subiect. Toţi invitaţii s-au minunat cât de reuşită a fost nunta şi petrecerea de apoi, deşi totul a fost plănuit în doar o săptămână.
Cel mai important lucru însă pentru Ligia nu este faptul că în curând va deveni cetăţeancă americană şi că viitorul ei sună mai promiţător decât ar fi fost în România, ci că este fericită în dragoste. Decizia ei de a se căsători şi rămâne în SUA nu a fost doar pentru cetăţenie ci în special pentru faptul că ţine mult la soţul ei, căsnicia dovedindu-se a fi minunată. Au împărţit clipe de neuitat, s-au ajutat reciproc, iar acum Ligia aşteaptă să continue facultatea în America.
Pentru Ligia, singura deosebire faţă de viaţa din România i se pare a fi faptul că aici, în America, se poate visa cu ochii deschişi, iar aceste vise de foarte multe ori devin realitate.
