PAGINĂ DIN JURNALUL UNUI ARTIST

0
15
OC-ok-WB

OC-ok-WBÎn existenţa sa, artistul, adună buchete de amintiri, în care Timpul îşi păstrează parfumul. Pentru o perioadă scurtă, de numai o săptămână şi eu, am adăugat buchetului meu, o floare cu multe petale. Aceasta se numeşte Tabăra de Creaţie şi Documentare Artistică ,,Imagini de Suflet” organizată la Câmpulung Muscel de către  Cenaclul „I.D. Negulici” al Casei de Cultură „Tudor Muşatescu”. Există o normalitate in viaţa creatorului de a face paşi, mici sau mari, scurte sau lungi peregrinări, pentru a se documenta, pentru a materializa gânduri şi trări în lucrări de grafică sau pictură. Aceste creaţii sunt oferite apoi, cu mare dragoste, celor ce iubesc fumosul. Toate aceste tabere constituie momentele marilor întâlniri existenţiale, unde spaţiul vibrează, iar cuvintele se topesc, lăsând peisajele să inunde sufletele artiştilor.

Recunosc sincer că mi-am întins aripile visării peste frumosul oraş, pe care îl descopeream în fiecare zi. O stare ludică mă cuprindea, aducând parfumul copilăriei. Întotdeauna sursele de inspiraţie nu le cauţi în oraşe mari şi supra-aglomerate. Oraşele de munte constituie mici perle, ce pot fi puse şi mai mult în lumină prin creaţiile făcătorilor de frumos.

Cele şapte zile petrecute aici, în zona Câmpulung Muscel au reprezentat pentru mine trepte de cunoaştere şi evoluţie spirituală. Nu afirm întâmplător acest lucru. Am avut prilejul să pătrund în spaţiile sacre ale mănăstirilor vizitate ( Negru Vodă, Mălăieşti, Robaia) alături de familia Radu Ştefan, unde am găsit şi surse de inspiraţie pentru propria creaţie.

O altă pulsaţie am avut atunci când m-am trezit păşind timidă, alături de colegii mei (din Câmpulung, dar şi din alte zone ale ţării – Bucureşti, Timişoara, Reşiţa, Năsăud, Târgovişte, Ploieşti, Curtea de Argeş,  Târgu Mureş, Târgu- Jiu Craiova, Slatina) Nelu Constantin, Liviu Cioacă, George Paulian, Antoneta Cocoş – Andreescu, Alexandru Marinescu, Carmen Koszoruş, Laura Bunescu, Maria Răduţ, Ştefan Radu, Ionel Dâmboianu, Ioana Mihăescu, Monica Dohotaru, Florica Ionescu, Ioana Lăpuţneanu, Mihai Şerbănescu, Ecaterina Mihai, Ada Oancea Şuteu, Paul Măgduţă, Ioan Hultuoană,  Aurel Gârjoabă, Dragoş Minculescu, Diana Ciurea, Mihai Marin Cristea, în mirificul spaţiu al locuinţei de tip tradiţional (situat în cartierul Valea Româneşti) ce a aparţinut  doamnei doctor Maria Colţ şi care,  cu generozitate l-a dăruit românilor, intrat fiind astăzi în arealul muzeal – mică filială a Muzeului Goleşti. Aşa am ajuns să o cunosc pe această distinsă doamnă ce m-a impresionat din primul moment. Privind-o mi-am dat seama că numai un spirit aşa nobil putea face acest gest mirific.

Aici, timpul parcă a stat. Atunci când am păşit pe poarta tradiţională a fost o pătrundere în alt timp, o reîntoarcere către străbuni. Două case cu o vechime de peste 140 de ani, te întâmpină dornice parcă să-ţi dezvăluie ţesături, cusături şi alte obiecte de uz casnic, create cu măiestrie. Parte din mobilierul existent în casa cea mare este unicat, fiind creat chiar de către tatăl doamnei doctor, preot şi profesor.  Tot ce se găseşte în curtea generoasă stă drept mărturie pentru generaţiile viitoare, ,,povestind” despre bogăţia imaginarului, despre simbolistica tradiţională împletită cu cea religioasă, fiecare obiect având propria istorioară. Merită să vizitaţi, daca vă aflaţi în zonă, acest spaţiu plin de încărcătură benefică şi sper din suflet să vă simţiţi la fel de bine cum ne-am simţit şi noi, artiştii. Aici au loc şi alte activităţi culturale şi cine ştie, poate, ve-ţi participa la un astfel de eveniment, mai ales că se apropie cu repeziciune Crăciunul.

Timpul şi-a întins aripa şi ne-am trezit în momentul prezentării creaţiilor personale. Evenimentul a avut loc, ca un mic happening, pe scările Casei de Cultură ,,Tudor Muşatescu”, unde toată lumea, cu mic cu mare, a fost invtată la deschidere. Alăturându-se artiştilor, cu drag şi apreciere, au fost şi autorităţile oraşului, domnul primar Călin Andrei, membrii ai Consiliului local, Sergiu Cicu director al Casei de Cultură a Sindicatelor, membrii ai Consiliului judeţean Argeş şi bineînţeles doamna Maria Carmen Ştefănescu secretar general la A.L.Z.I.A.R. (Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România).

Bucuria era evidentă pe faţa tuturor, dar după vernisaj, tristeţea, rece umbră, se înfăşura precum o liană în jurul sufletelor noastre. Urma să ne despărţim, fiecare urmându-şi drumul. Traversând oraşul dimineaţa devreme, spre a reveni pe meleagurile natale,  sunt înconjurată de aripile speranţei. Mi-am dat seama că am sădit un copac în care au început să înflorească florile prieteniei. Timpul a stat o secundă, iar sunetul suav al gândurilor bune a mângâiat răsăritul soarelui.