Pe treapta cea mai înaltă a podiumului vieţii…

„ Alianţa este din nou, „back in business…” „Pentru că terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă şi aşa numitele „failed states” (state falimentare), ne fac să ne confruntăm cu provocări pe care le putem domina numai prin cooperarea trans­a­tlan­tică”– Jaap de Hoop Scheffer – secretarul general al NATO

În baza statutului de ţară membră NATO şi a cerinţelor impuse de schimbările radicale survenite în natura riscurilor cărora trebuie să le facă faţă Alianţa Nord-Atlantică, de la bipolaritatea geopolitică a lumii din perioada războiului rece la ameninţările actuale multidimensionale şi multidirecţionale, este determinantă o reevaluare corespunzătoare a strategiei privind riscurile armelor de distrugere în masă. Co­mandamentul Suprem al Puterilor Aliate din Europa – SHAPE – apreciază că apărarea contra armelor de nimicire în masă este o prioritate de nivel înalt şi în consecinţă, antrenamentul şi pregătirea forţelor Alianţei, în acest domeniu, sunt esenţiale. Scopul pregătirii poate fi o dezvoltare normală a înţelegerii de către comandanţi şi statele lor majore a riscurilor generate de armele CBRN (Chemical, Bacte­riological, Radioactive and Nuclear) şi mijloacele de întrebuinţare a acestora. Alianţa Nord-Atlantică pune un accent deosebit pe contracararea pericolelor CBRN atât în ceea ce priveşte posibilităţile de întrebuinţare a ADMCBRN, cât şi efectele cola­terale, cauzate de producerea evenimentelor EADA. În acest context, existenţa şi dezvoltarea structurilor de apărare CBRN în etapa actuală se impune ca o necesitate obiectivă şi prioritară. Scopul fundamental al continuării transformării armatei îl constituie realizarea noilor capabilităţi prin care România va răspunde pro­vocărilor actuale şi viitoare din mediul de securitate.
Transformarea Armatei Româ­niei, conform Strategiei de Transformare a Armatei, pentru perioada 2008-2015 (2025), are ca obiectiv general realizarea unei structuri moderne, complet profesionalizate, mobile, eficiente, flexibile, dislocabile, având capacitatea de a acţiona întrunit şi a fi angajată într-un larg spectru de misiuni.

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO
Pregătirea corpului de subofiţeri din Romania în vederea aderării la NATO – s-a efectuat într-o unitate militară din Piteşti, a cărui comandant a fost desemnat maiorul Jan-Florin Ganea. Pregătirea militarilor s-a efectuat după modelul de instruire a puşcaşilor marini din armata SUA, în urma deplasării pentru două săptămâni a unei delegaţii de militari români în cadrul Academiei Puşcaşilor Marini Americani din Quantico, Virginia. În trei ani de zile, în cadrul unităţii militare de la Piteşti – au fost instruiţi peste cinci mii de cadre militare, după modelul puşcaşilor marini din Statele Unite.
Maiorul Jan-Florin Ganea, este în momentul de faţă şeful Biroului de evaluare din cadrul „Allied Land Component Command HQ Madrid”, de aproape trei ani. În NATO există două tipuri de comandamente: comandamente de forţe şi comandamente de conducere. Comanda­mentele de forţe asigură trupele şi au subordonate un număr mai mare sau mai mic de unităţi militare din ţările respective sau ţările vecine cu sta­tul respectiv, pe când comandamentele de conducere, cum este spre exemplu cel de la Madrid, nu are trupe propriu-zise, dar asigură actul de conducere. De aceea când este vorba de evaluare, comandamentul de la Madrid evaluează alte forţe şi comandamente, şi nu invers. „La evaluarea unui comandament de forţe, cum este cel spaniol care este un colos, o forţă militară care subordonează  apro­ximativ 35 de mii de oameni, se efectuează o evaluare atât static, prin verificarea unor documente, cât şi activ printr-un exerciţiu de mare calibru. Şi noi la rândul nostru suntem supervizaţi de doi reprezentanţi ai comandamentului suprem de la Mons, Belgia…”, a declarat maiorul român Ganea, şeful Biroului de Evaluare al Comandamentului de la Madrid. Până a ajunge în acest punct al carierei sale militare impresio­nante, maiorul Jan-Florin Ganea – a urmat diverse cursuri de specialitate în Statele Unite şi Olanda şi a participat la mai multe misiuni internaţionale.
Primul impact pe care l-a avut cu Statele Unite a fost în 1996, la New York când, „am rămas uimit să constat că totul era amplificat: străzi mai late ca în România, clădirile, avioanele, maşinile, până şi semnele de circulaţie erau mai mari, totul în jur era mult mai mare…”, an în care a urmat cursul avansat pentru ofiţeri de tancuri timp de şase luni, în Kentucky. La vremea respectivă, acel curs, i s-a părut foarte dificil maiorului Ganea datorită faptului că era evaluat la aceleaşi standarde cu colegii americani, străinii fiind repartizaţi câte doi într-o clasă cu câte 10-11 americani, „pentru mine, venit din România fără a avea nici un contact cu tehnica, cu strategia, cu maşinile de luptă americane, a fost o încercare foarte grea… În perioada exa­menelor, stăteam şi studiam până la trei-patru noaptea, iar a doua zi aveam pregătire fizică. Am învăţat terminologia militară în şcoala militară românească şi aceasta mi-a fost de un real folos, trecând cu bine toate examenele…”.

Misiuni internaţionale
Maiorul Jan-Florin Ganea a participat la multe misiuni internaţionale. Spre exemplu, în Bosnia a lucrat integrat în Comandamentul Multinaţional din Tuzla, aflat sub comandă americană, şi a cunoscut militari profesionişti deosebiţi. Cu mulţi dintre ei a rămas prieten. Dar cel cu care a colaborat în programul civilo-militar de reconstrucţie a ţării după războiul din Bosnia a fost americanul Bryan Lentz, cu care a legat o prietenie specială. În 1997 a participat în Albania la o misiune cu caracter special. În acel an, în Albania exista o criză internă, motiv pentru care s-a luat hotărârea de-a se organiza o forţă care să restabilescă ordinea în acea ţară. Din România a plecat un detaşament tactic de aproximativ 400 de militari, maiorul Jan-Florin Ganea fiind consilierul juridic al misiunii respective, misiune care „a fost o experienţă timp de trei luni, deosebit de interesantă pentru mine…”, a mai declarat acesta. În 1998 a participat la un curs în Olanda, pe linia cooperării civilo-militare şi reconstrucţiei Bosniei, urmând apoi o perioadă de un an de zile în Tuzla-Bosnia, unde a lucrat în comandamentul multinaţional sub stindard american.
O altă misiune importantă la care a participat maiorul Ganea a fost şi aceea din cadrul Forţelor Naţiunilor Unite în Republica Democrată Congo. O misiune cu un specific total diferit, într-o zonă pe care maiorul şi-a dorit mult a o cunoaşte, într-o ţară bogată în care nu s-a aşteptat să fie atacaţi cu arcuri şi săgeţi…
Maiorul Jan-Florin Ganea este în Madrid de aproape trei ani, împreună cu familia. Prezenţa familiei, ”contribuie la performanţa unui individ”, a declarat printre altele, maiorul Ganea. Are doi copii şcolari care s-au integrat neaşteptat de bine în colectivitate şi forma de învăţământ spaniolă şi prezenţa zilnică a soţiei şi copiilor îi creează confortul şi liniştea de care are nevoie. După încheierea mandatului în toamna acestui an, maiorul Ganea se va întoarce în România, unde va împărtăşi din experienţa şi profesionalismul pe care le-a dobândit în misiunile pe care le-a încheiat de fiecare dată la cote maxime. Jan-Florin Ganea este un român printre mulţi alţii, care prin perseverenţă, seriozitate, mult studiu şi ambiţie, a reuşit să atingă performanţe militare deosebite în cariera sa.
Secretul reuşitei sale este fami­lia. Soţia şi cei doi copii de care este foarte mândru şi a căror dragoste şi înţelegere l-au ajutat să ajungă acolo unde şi-a dorit. Pe treapta cea mai înaltă a podiumului vieţii, pe piscul cel mai înalt al visurilor sale. Pe acoperişul lumii de unde  nimeni nu îi poate da jos vreodată.