Mulţi artişti valoroşi au căpătat deplină recunoaştere internaţională după ce au părăsit ţara natală. Probabil că cel mai semnificativ exemplu este cel al lui Constantin BRÂNCUŞI, considerat unul dintre cei mai mari sculptori moderni, unanim apreciat şi cu o influenţă covârşitoare în dezvoltarea artelor.
Nu lipsesc nici pictori care şi-au consolidat faima peste hotare, că de pildă Victor BRAUNER, considerat cel mai important exponent al avangardei artistice româneşti din perioada interbelică. Suprarealist, într-o manieră foarte personală, a reprezentat Franţa la Bienala de la Veneţia din 1966. Imaginile eclectice şi simbolurile religioase sunt integrate în fascinaţia sa, cu miturile magice şi personale. Pânzele sale abundă de metafore spirituale şi de alegorii fantastice.
Marcel IANCU, cunoscut pictor şi arhitect bucureştean, dar şi creator de şcoală, a fost promotor al artei de avangarda, dadaist şi animator al vieţii culturale. El este părintele satului de artişti de la Ein Hod, Israel, în care s-au integrat pictori, sculptori, ceramişti veniţi din cele patru zări. În reliefurile sale policrome şi uleiurile în ulei sunt dominante problemele de construcţie, rezolvate prin perspectiva unui spirit raţionalist.
Un alt mare pictor născut în România şi emigrat în Palestina mandatară este Reuven RUBIN, creatorul stilului eretz-israelian: peisajul biblic, folclorul, personajele sale (iemeniti, evrei hasidici, arabi), Ierusalimul, Galilea constitue permanenta sa sursă de inspiraţie. De notat că odată cu declararea independenţei Israelului, artistul plastic Reuven Rubin a fost numit primul ambasador al statului iudeu în România.
În Franţa s-a afirmat, după o lungă perioadă petrecută în Rusia, Armenia şi bineînţeles în România, pictorul Jules PERAHIM. El s-a bucurat de apreciere pentru stilul său, în spiritul avangardismului, abandonat pentru o vreme, dar reluat în cele patruzeci de expoziţii organizate în capitalele europene.
Trăitor la Paris şi foarte cunoscut este în prezent pictorul Sami BRISS, posesorul unui stil unic, în care se regăsesc icoanele bizantine, folclorul românesc şi personajele biblice.
