Aș vrea să știu, acum e serios!
dacă v-ați pus vreodată problema „fermentat”
şi dac-ați „îngrijit-o” cu un ţoi
Mă tot gândesc la vin şi țuică… amestecate-n vorba lungă.
Se-ntâmplă-n alte locuri des… e și la noi!
Precis v-ați amintit de țoi!
*
Ȋn Argeș toată lumea ştie că „băutura” e-un „produs” care ȋmbie.
Te cheamă, te descurcă ori te-ncurcă… e frenezie, chef de muncă
la teasc ori la „cazan” şi asta se ȋntâmplă an de an!
E un „prestigiu virulent” care te strigă insistent, dar trebuie să fii atent!
Mai mult de-atât! e foarte important – vor spune ei „cunoscătorii” –
să știi, să te pricepi, să ai răbdare şi să-nțelegi ce se ȋntâmplă în pahare!
*
Că-i ţuică sau e vin, e bucuria-n vorba ce-ai schimbat-o c-un vecin!
Nu e beția care toarnă, singuratic, tristețe-n inimă, venin…
Ce bine e când oamenii se ȋntâlnesc şi se-omenesc, e cer senin!
Hm!
Mă tot gândesc ce-ar fi butoiul fără vrană şi vinul fără de butoi,
dar țuica parfumată, odihnită-n butoiașe, te iuți la ea când n-ai un țoi…
*
Vă rog să nu oftați, insist! Regrete?
E o speranță-n „etichete” precis reglementată-n doaga de butoi;
ce vreți, e „meseria” apărată de secrete!
E-adevărat c-așa se-ntâmplă şi la voi?
*
Mândria sticlei!?
Hopaaa! n-ai ce să-i faci” E sigilată și cu dop
şi numai vrăneșteanul priceput e-acela care ştie cum arată destupată.
– Hai noroc!
– Ei, nu vorbi! – mă pișcă-un gând- așa o fi?
Nu te-ai umflat, cumva, ca vaca aia ce-a scăpat în porumbiște scurt, needucată
şi s-a trezit c-a hoinărit apoi nederanjată într-o grămadă de trifoi?!
Ce s-a-ntâmplat?
Păi… s-a umflat şi-am dus-o la veterinar… A dezumflat-o forțat!
Eu am văzut şi d-astea! Voi?
*
Hei, frații mei, ia ascultați!
Acum, onest! ați mirosit vreodat-un vinișor, încetișor, lângă butoi
Şi l-ați privit cum se ȋnvârte cu răbdare în pahare? Eu da! Dar voi?
Apoi, ca la un test, să-l „pipăiți” nițel cu limba-așa… ca să vedeți ce-l doare
şi ați lipit pe bârna mare o scrisorică, la răcoare, în pivniță…
un fel de manifest: „Hei, lume, lume, am un vin care-a trecut la test!”?
*
Hai s-o lăsăm acum cu testele de unul singur şi-n pivniță!
O fi, n-o fi, mai știi?
Cum merge vorba lumii, un lucru foarte sigur e că de la Radu Negru-ncoace,
din generații după generații socotite în bătrâni, al viței rod paharul cheamă
vorbim acum de teasc şi de vestita zeamă!
Nu este vorba de beție, oameni buni
de ce să facem din nimic o dramă!
Nu e păcat de fructu-acela grijuliu care te cheamă?
*
Degustarea!
Este un fel de iscusință acoperită cu noblețuri,
un fel de artă care-ți dă „finețuri.
Te uiți la vin şi-l socotești cum curge pic cu pic… ce frumusețe, mamăăă!
Să mai zic?!
Pe scurt şi fără compromis: ştiți vorba aia spusă lângă vrană,
uitându-te la păhărel!
Beție? Nu! repet, insist! Puțin, nițel…
E-un tot supravegheat şi calculat care te cheamă
Atenție la păhărel,
prea multe cazuri de scăpat în zeamă!
*
– Explică- ne mai mult, nea Puiule!
– Ei, frații mei… e ca și cum ar fi o ie cerând pe capul fetei mari năframă!
așa a zis o lume-ntreagă, așa şi tata mare-a zis…
că ne ȋntoarcem iar la compromis, o amețim, ba nu! că-i amețită gata…
cum am zis? Adică de la „fără compromis”
Așa o fi!?
n-o mai repet, las-o-n durerea ei! Am zis şi e finală!
——————-
Glosă
țoi = păhărel ȋn formă de sticluță cu gâtul lung și ȋngust din care se bea țuică
teasc = presă manuală cu ajutorul căreia se storc strugurii
cazan = instalație folosită la sate pentru obținerea țuicii
vrană = gaură făcută la butoaiele ȋnfundate pentru a putea introduce sau scoate vinul
Va urma:
Legenda*
Copilăria**
Dudilă***
Vinul, țuica****
- Duminica
- La horă
- Filmul Diasporei
Dumitru IONESCU-VRĂNEȘTEANU
București, 10 mai 2023
