The First Cucuteni Culture Exhibition in the US: “The Lost World of Old Europe. The Danube Valley, 5,000 – 3,500 BC” Acestă expoziție, prezentată de către prestigiosul Institutul de Studiu al Lumii Vechi de la Universitatea New York (ISAW), aduce, pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, mai mult de 250 de exponate, descoperite in mormintele ancestrale ale satelor din continentul european. Este vorba despre un ciclu de culturi (dintre care cea mai faimoasă este „cultura Cucuteni”), care se corelează unele cu altele, atingând apogeul unei definiri și dezvoltări creative sofisticate, pe teritoriul Europei de sud est, deci implicând și teritoriul României, între anii 5.000 – 3.500 î.e.n.
Ce este „Cultura Cucuteni”? Una dintre primele civilizații ale Europei neolitice!
Pentru cei care nu știu exact despre ce este vorba, o regresie istorică devine imediat necesară: suntem prin anul 1889, când la Paris, cu ocazia Celui de al X -lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, se auzea în premieră, de extraordinarele descoperiri arheologice datând din epoca neolitică, din Moldova (satul Cucuteni), din Basarabia și Ucraina. Exponatele dezgrobate, cu doar câțiva ani înainte, la Cucuteni, au demostrat existența unei culturi avansate, caracterizată printr-o ceramică excepțională, de foarte bună calitate, bogat și variat pictată. Și cum era și firesc se împrumută numele satului actual moldevenesc, pentru a se denumi noua descoperire arheologică.
Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, cercetătorii identificând doar o singură altă cultură neolitică asemănătoare, la mii de kilometri distanță de aceasta, tocmai pe teritoriul actual al Chinei. În ciuda asemănărilor, există nu numai o depărtare în spațiu, între cele două culturi neolitice, dar și o diferențiere în timp, cea din China apărând după aproximativ o mie de ani, după cultura de la Cucuteni. Pe cermica descoperită în mormintele și casele așezărilor neolitice, predomină decorul în spirală, realizat foarte variat într-o gamă largă de culoare. Alături de acestea s-au găsit și figuri feminine cu torsul plat, care, foarte interesant, aveau motive decorative cu forme geometrice. Este oare vorba despre un mesaj codat, transcris cu mare grijă pe corpul figurinelor? Nimeni nu a găsit nici un răspuns până acum. Elementul caracteristic al acestei culturi îl constituie ceramica pictată tricrom (alb, roşu şi negru), care dovedeşte un desăvîrşit simţ al culorii şi al formelor.
Cultura Cucuteni s-a născut într-o zonă destul de restrânsă. Vorbim de o arie cu o suprafață de aproximativ 300 de mii de km2, din subcarpații central ai Moldovei, spre Basarabia, dincolo de Prut și înspre nord, în Ucraina, până la localitatea Tripolje. În țara noastră, zona cea mai bogată în situri arheologice, este cea din județul Neamț, cu peste 150 de astfel de situri. Frumuseţea şi bogăţia arheologică de excepţie a vestigiilor descoperite în Neamţ, au impus, de altfel, crearea Centrului de Cercetare a Culturii Cucuteni şi organizarea unui muzeu destinat special Culturii Cucuteni.
Din România, pe țărmul Atlanticului la New York, muzeul culturii Cucuteni a ajuns să fie deschis publicului american, iubitor de istorie, artă, cultură și civizație. Poate cu această ocazie, numele țării noastre să apară mai interesant, mai cu rezonanță, legat implicit de vestigiile neolitice expuse în vitrine. Pentru că sutem mai vechi decât mitul „Dracula”, mai civilizați decât s-a crezut până acum, mai istorici și mai profunzi…
Expoziția care și-a deschis ușile la New York a fost posibilă datorită unor serii de contracte cu 20 de muzee, din trei țări incluzând România, Bulgaria și Moldova. De această dată nu este prezentă și Ucraina, lucru care pare puțin suspect.
Acest eveniment cultural se desfășoară și sub patronajul și implicația directă a Institutului Cultural Român din New York, care împreună cu ISAW organizează mese de discuții și comentarii, vizionări de filme documentare, audieri de concerte. La deschiderea expoziției, din parte țării noastre au participat oficiali ai Muzeului Național al României din București: Ioan Opriș (director), Nicolae Dragomir Popovici (șeful secției de Arheologie), Crișan Mușeteanu (cercetător, secția de Istorie), Corina Borș (arheolog și specialist). La discuțiile unei mese rotunde ulterioare au participat și Virgil Ștefan Nițulescu (consultant guvernamental român) și Florica Zaharia (specialist, secția de Conservare Textilă a Muzeului de Artă Metropolitan).
Expoziția este gratuită pentru toți vizitatorii, fiind deschisă în perioada 11 noiembrie, 2009 – 25 aprilie, 2010, în incinta Instiutului de Studiu al Lumii Vechi de la Universitatea New York. Adresa: 15 E 84th Street, Manhattan, New York, 10028.
Programul zilnic: luni – duminică între orele 11-18, vineri între orele 11 – 20. Lunea este închis.
