Secțiunea IV : Revista „Confluențe literare” – un fenomen literar, nu numai o revistă, din ciclul „Istoric al publicațiilor literare românești din străinătate”
Personalitățile culturale românești prin activitatea intelectuală desfășurată de-a lugul vieții au marcat teritoriul existenței lor, indiferent de spațiul geografic în care au trăit. Un rezultat al muncii desfășurate de aceștia sunt publicațiile – reviste, ziare, pe care le-au coordonat ani de zile. Este logic ca, odată cu dezvoltarea tehnologiei, literatura să prezinte forme noi de manifestare, acestea constituind trepte ale evoluției literare. La intersecția domeniului filologiei cu tehnica, literatura capătă noi valențe. Apariția de practici noi literare digitale a determinat strămutarea revistelor literare de pe suportul fizic în mediul online. Revistele literare online, disponibile pe platforme electronice reprezintă un exemplu semnificativ în acest sens. Scopul principal al acestor publicații este promovarea literaturii pe Internet.
Oamenii de litere români au conceput reviste culturale în limba română în orice colț de pe mapamond în care au ajuns. Am prezentat într-o secțiune anterioară cercetării pe care am efectuat-o o revistă a românilor din Noua Zeelandă. Un spațiu aflat la aceeași uriașă depărtare de România este și Australia, tărâm pe care l-au îmbrățișat cu dragoste mulți intelectuali, conaționali ai noștri. Un rezultat al prezenței acestora a fost apariția de reviste în limba română în aceste spații geografice. Pe Internet am citit în niște publicații că au apărut câteva reviste de acest gen în Australia. Fondatorii lor își exprimau în articole regretul că, viața publicațiilor a fost curmată brusc, prematur.
Revista care face obiectul cercetării actuale, prezentată în acest articol – “Confluențe literare” – este una independentă, cu apariție zilnică, fondată în anul 2010 de către scriitorul Octavian Lupu împreună cu efervescentul jurnalist, artist de teatru, de film, de arte vizuale George Roca din Australia, organizator de spectacole, coordonator de Antologii de interviuri, cunoscut prin activitatea sa intensă. Revista a avut apariție zilnică timp de unsprezece ani.
Personalitate complexă, Octavian Lupu a creat pentru revistă o platformă care îl reprezintă perfect. Inginer electronist la bază – specializare care justifică pe deplin competențele sale digitale superioare – născut și format pe meleaguri brașovene – de care se simte totdeauna apropiat și pe care le evocă cu melancolie în scrierile sale – pasionat de filozofie și de religie – domenii pe care le-a aprofundat și prin studiile universitare efectuate ulterior. Având în vedere caracteristicile spațiului geografic în care și-a petrecut copilăria – în acest caz municipiul Brașov – dar și ale generației sale – l-am înțeles foarte bine pe scriitor, în special datorită sorei mele, de aceeași vârstă cu Octavian Lupu, brașoveancă plecată ulterior în București, la fel ca dumnealui, cu un parcurs intelectual similar – de la specializarea „Electronică și Calculatoare” absolvită la studiile efectuate în domeniul „Științelor educației” – al „Pedagogiei”.
Platforma revistei de literatură online „Confluențe literare”, concepută estetic de Octavian Lupu într-o manieră originală este unică și deosebit de complexă, din punct de vedere structural, probabil consecință a gândirii sale inginerești, la bază.
Eu am publicat și public în peste cinci sute de reviste străine, de prestigiu, culturale din întreaga lume, în reviste de literatură ale universităților din străinătate și am constatat că, fiecare dintre acestea are caracteristici deosebite aparte, prezentări speciale, dar obiectiv, din punct de vedere tehnic, al complexității, consider că revistei online „Confluențe literare” este unică, remarcabilă. Acest lucru s-a concretizat prin numărul mare de autori implicați, de cititori ai revistei, de pe toate spațiile globului. Activitatea literară desfășurată pe platforma revistei „Confluențe literare” a permis crearea unui fenomen literar unic. Acest fapt s-a produs în special datorită literaturii digitalizate. Fiecare număr al revistei deține valoare de document, care prin contribuțiile colaboratorilor acumulează creații în proză, poetice, jurnalistice, recenzii, interviuri, eseuri și materiale pe teme spiritual-motivaționale, articole cu tematică diversă : critică literară, sociologie, psihologie, religie, arte, istorie literară, estetică, etc. – existente frecvent în revistele literare, alături de evenimentele culturale prezentate, lansări de carte, completate cu profilurile biografice ale colaboratorilor, publicarea de videoclipuri video cu înregistrări de opere literare sau ale unor manifestări culturale – conținuturi care pot fi vizionate și audiate – alături de top-urile zilnice, săptămânale, lunare, anuale, etc. pe diferite criterii , în special cel al contorizării numărului de cititori – un criteriu obiectiv, real – chiar dacă poate implica erori – datorat în special implicării rețelelor sociale – tot este eficient, pentru că indică un număr al lectorilor fiecărui articol.
Lectorii aveau posibilitatea de a semnala și vizualiza pe pagina articolului publicat o apreciere, respectiv dacă textul lecturat le-a plăcut, concretizat în voturile acordate de aceștia scrierilor. La “Comentariile” de pe rețelele de socializare atașate fiecărui articol, cititorii exista opțiunea de a-și expune opinia relativ la textul lecturat.
Platforma deținea ca supliment câteva rețele de socializare ca: Facebook, Instagram, Youtube, G plus – rețea care ulterior a dispărut – rețele care facilitează întotdeauna, un acces mai rapid la revistă, antrenează un număr mai mare de lectori, realizează o promovare rapidă a postărilor, implicit a publicației. Remarcabilă este și rublica de „Recomandări”, cu rol de stimulare a lecturării articolului. În plus, autorul articolului era informat referitor la scrierea sa, dacă figurează la această rubrică, fiind anunțat și pe email-ul său, atunci când era selectat.
Revista „Confluențe literare” reprezenta în orice clipă o imagine a literaturii române la acea dată pentru că erau cunoscuți scriitori, poeți din toate colțurile lumii, în număr mare, creațiile acestora – în diferite limbi – cu CV-ul, activitatea acestora prin lansările de carte, manifestările organizate, concursurile literare desfășurate, evenimentele editoriale derulate în diferite locuri de pe glob.
Rubrici ale revistei erau următoarele : Literatura, Poeme, Poezie, Stihuri, Strofe, Manuscris, Eveniment, Cultural, etc, dar toate articolele erau divizate în două mari secțiuni – Proza și Poezia – secțiuni reprezentate în partea stânga a postării, respectiv dreapta, în care erau publicate conținuturile corespunzătoare cu titlurile ierarhizate cronologic pe marginile corespunzătoare secțiunii.
Imaginile fotografice cu numele atașat, ale multor autori au fost realizate în mod profesionist de ingeniosul fondator George Roca.
Eu, personal, aveam senzația că îi cunosc pe mulți dintre colaboratori, prin scrierile acestora, prin activitățile literare prezentate de aceștia și așteptam să lecturez mereu ceva nou apărut în paginile revistei. Modul în care era concepută, organizată platforma revistei stimula efervescența creatoare. Ca scriitor, priveam cu oarecare detașare top-urile, considerând că simpla lor existență estebenefică. După ce în anii de școală, de liceu, de facultate am fost implicată intens în situația de a mă afla mereu pe primele locuri la învățătură, la examene și la concursuri, până la finalizarea primei facultăți – printre primii – după care am renunțat definitiv la situația de competiție, indiferent de activitate – deși la absolvirea celei de-a patra licențe, am constatat cu surprindere, lecturând foaia matricolă, că eram clasată pe primul loc, fiind șefă de promoție. Mi-am propus chiar să nu particip niciodată la un concurs literar, deși am câștigat unul internațional, la care am participat pentru că am crezut că public într-o revistă.
Faptul că era o publicație independentă este demonstrată în mod obiectiv prin existența conturile de autor, aprobate de fondatori în urma activității literare desfășurate anterior de aceștia și publicarea în revistă pe baza conturilor. Desigur că erau acceptați și debutanți.
Revista asigura acces gratuit la informații.
Motorul de căutare Google a comunicat faptul că a fost cea mai citită/accesată revistă de literatură română din lume. În cei unsprezece ani de existență au fost publicate 3.863 de ediții, 74.831 de articole, 1.840 de autori și 16 milioane de cititori/ accesări, din statisticile Google la august 2021, [1].
Consider că, revista poate ocupa chiar printre toate revistele de literatură din lume o poziție fruntașă ca număr de lectori. Din acest punct de vedere nu am întâlnit decât o revistă din spațiul hispanic ”Mundo literario”, care ulterior a dispărut, inițiatorul modificându-și prioritățile, după cum mi-a mărturisit personal într-o discuție – revistă în care mi-au fost publicate aproape toate scrierile, în limba spaniolă. Din punct de vedere al unei organizări mai complexe, mai speciale am remarcat revista universitară ”Universo del Búho” / ”El búho”, México în care mi-au fost publicate de-a lungul anilor creațiile în proză, în limba spaniolă, revistă care a fost închisă odată cu decesul profesorului universitar René Avilés Fabila, fondatorul revistei – publicație cu un tiraj de cinci milioane de exemplare distribuite gratuit, publicate atât pe suport de hârtie cât și online; soția sa, Maria del Rosario Casco Montoya, tot profesor universitar a mai prelungit viața revistei cu încă un an, după moartea acestuia.
În concluzie, consider – pe baza faptului că de-a lungul anilor am fost publicată în peste cinci sute de reviste străine, ziare, site-uri literare din peste treizeci și șapte de țări – că revista ”Confluențe literare” este o revistă cu o complexitate avansată, care poate fi considerată indubitabil un fenomen literar al ultimelor decenii.
Pentru intelectualii din diasporă, revista ”Confluențe literare” a reprezentat un punct de conectare cu spiritualitatea românească, cu cultura română actuală, un spațiu care le permitea – prin intermediul literaturii – apropierea de țara natală, România și de oamenii săi.
Bibliografie 1. Anca, Sîrghie : ”Dialog cu George Roca – cel mai activ scriitor român din Australia”, în revista ”Armonii Culturale”, ediția din 11 mai 2022. 2. Cornelia, Păun Heinzel : „Reviste culturale românești publicate în Canada din ciclul „Istoric al publicațiilor literare românești din străinătate” – Revista online „THE ALTERNATIVE” / „L’ALTERNATIVE” Canada&USA.
3. Cornelia, Păun Heinzel : Reviste culturale românești publicate în Noua Zeelandă din ciclul „Istoric al publicațiilor culturale românești din străinătate” , Secțiunea II : Revista românilor din Noua Zeelandă , „PAGINI ROMÂNEȘTI DIN NOUA ZEELANDĂ” /„ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND”.
4. Cornelia, Păun Heinzel : „ Clubul Presei Transatlantice” din ciclul „ „Istoric al publicațiilor culturale românești din străinătate” , Secțiunea IIl .
