(Brasov, dupa 35 de ani…)
Un concert de orga, asteptat de 35 de ani…
Am tot amanat sa scriu partea a doua a reportajului de la Brasov, din luna august a anului trecut; uneori am amanat din “motive obiective”, alteori din…”subiective”…
In fine, mi-am dat seama ca , pe masura ce voi amana , risc sa nu mai scriu niciodata partea a doua a acestui reportaj-eseu (cum “se plimba” el prin neuronii mei…). Asa ca m-am decis, in aceasta noapte, sa termin ceea ce ar insemna “partea teoretica” a partii a doua, urmand ca maine (sau intr-un viitor foarte apropiat) sa adaug si cateva fragmente din convorbirile inregistrarte pe reportofon la Brasov.
As incepe prima data cu Biserica Neagra (fiindca acolo am reusit sa ascult, in sfarsit, dupa 35 de ani de asteptare, un concert de orga din care nu putea lipsi – si nu a lipsit ! – Bach. Am fost tentat de foarte multe ori sa ascult un concert de orga la Biserica Neagra, dar intotdeauna veneam de la Fagaras la Brasov cu treburi, intotdeauna eram pe fuga si niciodata nu am avut sansa sa ascult acest concert…Nu stiu daca orga celebrei biserici de la Brasov va fi fost unul dintre motivele pentru care am decis sa petrec niste zile de vacanta la Brasov si sa scriu un reportaj-eseu pentru “Gandacul de Colorado”…Daca ar fi dupa mine (desi nu intotdeauna “textul” tine cont de “autor”, aici as fi tentat sa speculez pe tema relatiei dintre “text si autor”, dar daca voi face acest lucru nu voi mai avea timp sa “rezolv” reportajul respectiv; totusi ma simt obligat sa spun ca nu de putine ori, atunci cand a fost vorba, evident, de o opera literara, am observat ca nu intotdeauna “intentiile auctoriale” s-au transformat in… “texte literare” pe masura; nu voi avea timp sa dau aici exemple, suficient ca nu de putin ori “fructul literar” mi-a “alunecat” din mana si s-a “copt” asa cum a vrut el; vreu sa spun ca am simtit, nu de putin ori, o “autonomie” a textului fata de autor…in sensul ca autorul nu a gasit intotdeauna pe loc solutia cea mai buna…si poate nu de putine ori ea a fost gasita in imprejurari neasteptate… Tin minte ca la Barlad, unde am locuit cativa ani buni la curte, cu parintii (pe strada Vasile Alecsandri, la numarul 9 – B) m-a preocupat foarte mult scrierea unui volum de poezie…Vroiam insa sa gasesc “o formula originala” si niciodata nu eram multumit de ceea ce scrisesem…Pana cand intr-o noapte (pe la ora doua si ceva, cred) am simtit ca “ceva se intampla in neuronii mei” si
m-am ridicat din pat hotarat sa scriu…Am scris pe niste foi de hartie aflate intamplator pe masa…Cred ca am scris doua sau trei poeme…Dar eram atat de fericit si surescitat ca, in sfarsit, puteam sa scriu, incat nu a durat mult si m-am ridicat din nou din pat si am mai scris alte doua poeme…”Scenariul” s-a repetat de mai multe ori si aveam convingerea ca, daca as vrea, as fi putut sa scriu toata noaptea pana dimineata si astfel s-ar fi realizat si volumul meu de poezie la care visasem de mult.
Am realizat insa ca a doua zi aveam ore (eram elev la un liceu de traditie din Barlad, “Gheorghe Rosca Codreanu”) si doar faptul acesta a pus “frau” cumva “avantului meu liric”…fiindca altfel nu ma simteam obosit deloc, dimpotriva! Poate ca acel concert de orga m-a determinat sa zabobesc aproape o saptamana in Brasov, mi-am dat seama atunci ca “recuperam” cumva un timp din tineretea stagiaturii ca profesor de limba engleza la Fagaras…Dar probabil ca pentru a-mi fi “implinit” toate visele de tinerete legate de Brasov ar fi trebuit sa ma mut in acel oras…cel putin pentru cativa ani !
Am ascultat cu emotie concertul de orga de la Biserica Neagra (ma simt dator aici sa copy paste cateva informatii gasite pe Internet:
Biserica Neagra este inima Brasovului
Veche de peste 500 de ani, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument istoric al Brasovului, cea mai mare biserica gotica din Transilvania si, dupa cum afirma unii istorici, cel mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul. Mai mult decat atat, inauntrul el se afla una dintre cele mai mari orgi din Europa si cea mai mare colectie de covoare vechi din Asia Mica.
Nu stiu daca “tentatia de copy paste” este un atribut relevant al “autorului contemporan” prevazut cu “laptop la purtator”…dar cred ca procedeul poate fi aplicat cu succes pentru a evita “prelucrarea unor date relevante” intr-o maniera …prea putin originala! Este, in orice caz, o solutie pentru iesirea din…”criza de timp” in care intram uneori datorita vietii nostre prea agitate! La care “muzica de orga” ar putea fi un antidot !
(simt nevoia aici sa includ prima mea amintire legata de o orga…eram intr-o excursie, la terminarea clasei a X-a, o excursie facuta de profesorul nostru de chimie TRAIAN NICOLA, de la Liceul “Gheorghe Rosca Codreanu” din Barlad; ajunsesem undeva in Ardeal si profesorul ne-a invitat sa intram intr-o biserica catolica sa auzim orga /si l-a rugat pe cel care se ocupa de instrumentul respectiv sa ne cante un fragment din Bach…acele acorduri vor ramane pentru mine inegalabile…fiindca era primul impact avut de acest instrument asupra mea…mi se parea o muzica puternica, divina in perfectiunea si maretia ei… trebuie sa recunosc ca de atunci nici o orga nu a mai avut acelasi impact miraculos asupra mea…si stiu si de ce: fiindca ascultasem acea muzica nu cu urechile, ci cu inima…si cum niciodata anii tineretii nu se vor mai intoarce ! )
(dupa concert am urcat fericit pe scara ce ducea la orga si acolo am discutat mai multe minute…/ discutia va fi reprodusa in “partea practica” a acestei a doua parti a reportajului de la Brasov…fiindca asa am stabilit, este o “formula de criza de timp”…nu mai am timp sa “decantez” informatiile si sentimentele asa cum as fi vrut…si atunci vreau totusi sa termin de scris partea a doua a acestui reportaj “Brasov, dupa 35 de ani”…
(este deja ora 3:07 dimineata, voi expedia acest fragment “teoretic” de reportaj catre redactia din Denver ACUM…fiindca altfel nu voi reusi sa o mai fac niciodata…)
/ voi reveni, probabil cu partea a doua din “prima parte teoretica” a partii a doua…de parca as vrea sa “construiesc aici “teoria reportajului” ca un fel de “pastisa” la teoria chibritului…/
Undeva in noapte niste caini latra puternic, semn ca trece cineva prin apropiere…Cine ar putea trece la ora 3 dimineata (in noaptea de sambata spre duminica) , cine ar putea fi: un hot,
un invitat intarziat de la vreo petrecere…vreun autor ! …in “cautarea textului pierdut” !?
(va urma…cat de curand)
