Mă numesc Nicoleta Nicolae, am 49 de ani și sunt de profesie psiholog şi antreprenor, cu o experienţă îndelungată în voluntariat în cadrul a trei comunităţi din România unde am desfăşurat programe de avangardă despre educaţia morală şi spirituală a tinerelor generaţii.
Aş vrea să încep primele rânduri cu mulţumiri pentru domnul Robert Landmann şi doamna Ecaterina Câmpean, directorii postului de radio, pentru toată dăruirea şi realizările lor susţinute de-a lungul timpului, pentru că aici oamenii de valoare au dobândit şi mai multă valoare. Această carte este în primul rând despre ei, despre perseverenţă şi încrederea în visul lor, care a devenit şi visul nostru, al meu, al minunaţilor colegi care formăm cu toţii împreună o mare familie.
Doamna directoare Ecaterina Câmpean are o percepţie foarte fină şi bună despre oameni și reuşeşte să vadă potenţialul acestora. Are multe calităţi frumoase, iar spiritul dumneaei este extrem de puternic şi sensibil în acelaşi timp, fiind prezent în tot ansamblul radioului. Tenacitatea şi perseverenţa, dăruirea şi suportul ei sunt peste măsură. Atâtea calităţi într-o singură persoană este greu de întâlnit şi imaginat. Ceea ce face diferenţa însă este faptul că este foarte încurajatoare, iar oamenii prind aripi şi înfloresc în jurul ei, căci dăruieşte cu generozitate din puterea şi cunoaşterea ei.
Mulţumesc pe această cale Mioarei Gram, prietenă de suflet, de care mă leagă numai experienţe minunate, şi care m-a onorat, invitându-mă în sânul comunităţii Radio Prodiaspora. Aşa am cunoscut această mare echipa de prieteni, iar Mioara ulterior m-a numit colaborator la emisiunea ei. Am crezut în proiectul ei încă de la început şi am susţinut-o întru totul. Emisiunea sa despre „Artă și religie”, conţine elemente unice de cunoaştere pe care le aduce în prim plan. Pentru asta este nevoie de curaj, iar Mioara Gram nu duce lipsă. Pentru curajul ei şi pentru toată frumuseţea sufletului ei o apreciez nespus de mult.
Oportunitatea de a realiza emisiuni, o datorez doamnei Cîmpean. Îmi doresc să realizez emisiuni de impact să ofer o informaţie plină de substanţa ascultătorilor. Pentru mine doamnele Ecaterina Câmpean şi Mioara Gram sunt exemple care mă inspiră şi sper „să fur” meserie cât mai mult de la dânsele! Deasemenea apreciez nespus de mult orice colaborator şi coleg care reuşeşte să ofere cele două ore de emisie, să prezinte, să lege informaţiile, să dăruiască ceva din sufletul lui, pentru că la sfârşit, mereu întotdeauna, iese ceva foarte bun. Este o muncă imensă, realizarea unei emisiuni! Pentru două ore de emisiune munceşti minim 20 de ore în cursul săptămânii. De multe ori se apelează la ajutorul doamnei Cîmpean, persoană de bază, care e mereu prezentă.
Nu există condiţionări între noi aşa cum sunt întâlnite în alte raporturi sau structuri de muncă. Noi toţi lucrăm pur şi simplu din plăcere. Fiecare se măsoară cu el însuşi, pentru a deveni mai bun. Avem ceva în comun, eu şi mulți dintre colegii mei. Credem că prin emisiunile de radio pe care le susţinem ne îndeplinim într-o oarecare măsură misiunile în viaţă. Media ne-a dat posibilitatea să prezentăm lucrurile pe care le iubim. Îmi doresc să avem mai mult timp să petrecem împreună, să ne consultăm față-n față mai ales că firele invizibile care ne leagă pe toţi sunt foarte puternice.
Mass media are o influenţă şi o putere imensă, asupra conştiinţei oamenilor. Media trebuie să spună adevăruri, să descrie realitatea, trebuie să cheme la unitate şi frăţie, să ofere informaţii de calitate, să inducă o stare de bine. Media trebuie să fie în slujba şi în serviciul societăţii, să-i slujească interesului acesteia.
Acum la vârsta mea magică, vârstă în care s-au deschis noi orizonturi pentru mine, am oportunitatea să realizez emisiuni şi să vorbesc despre pasiunea mea pentru educaţie şi sociologie care s-a dezvoltat de când am îmbrăţişat „Credinţa Bahai”, acum mai bine de 20 de ani. Educaţia este un subiect, un concept care poate fi abordat într-un mod nelimitat, şi poate fi aplicat în toate domeniile importante ale vieţii.
Educaţia spirituală, concept care trebuie înglobat în procesul educativ, se bazează pe legi spirituale universale. Aceste legi se aplică fiecărei fiinţe umane, fie el sau ea, indiferent de locul naşterii sale, culturii şi religiei. Obiectivul educaţiei spirituale este de a dezvolta calităţile originale ale sufletului. Educația spirituală este punctul central al procesului educațional care duce la elevarea și transformarea spiritului uman, iar fericirea umană se construieşte pe un comportament moral şi spiritual.
Eu cred cu tărie că printre alte funcţii pe care le are omul are și o funcţia educativă şi un rol de influenţare în raport cu ceilalţi, iar acestea trebuiesc conştientizate, pentru că definesc tipurile de relaţii pe care le avem. Oamenii suferă foarte mult din lipsă de încredere. Relaţiile noastre se stabilesc pe baza încrederii. Adică vreau să spun că nu există spaţiu pentru ignoranţă în relaţiile noastre. Avem nevoie de multă învăţare de calitate. Omul trebuie să devină mai ştiinţific în toate abordările şi preocupările sale chiar şi cele mărunte de zi cu zi. Trebuie să opereze cu cunoaştere. Acest fapt este valabil atât pentru nivelul individual cât şi colectiv. De aceea trebuie să împuternicim oamenii, iar aceasta împuternicire se face prin cunoaştere.
Îmi iubesc ţara şi am ales conştient să mă întorc în ea chiar dacă am văzut timp de 20 de ani o mare parte din frumuseţile tentante ale acestei lumi. Mi-am zis că am învăţat destule lucruri importante pe care le-aş putea aplica în realitatea ţării noastre. Ştiam că o să-mi fie foarte greu la întoarcere, dar mi-am asumat această decizie la care am reflectat timp îndelungat, mi-am asumat greutăţile şi cu mâna pe inimă pot să spun că am făcut alegerea cea mai bună. Nu am regretat nici un minut. Din 2011 de când m-am reîntors mi-a fost clar că pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei generale din țară! De atunci trăiesc într-o stare de voluntariat, aş putea spune, într-un continuu proces de servire către semenii mei. Am ales să fac acest lucru mai ales împărtăşind cu cei interesaţi tipul de educaţie, pe care o promovez, un proces care se desfăşoară neîntrerupt zi de zi. Tot ceea ce am făcut după aceea a avut în comun dorinţa de a produce o schimbare în bine în jurul meu. Am lucrat la firul ierbii în mai multe comunităţi din Bucureşti, Brașov-Săcele, Constanța… cu diferite generaţii de copii, adolescenţi şi familiile lor. Această experienţă valorează mai mult decât tot aurul din lume pentru mine. Dacă un individ s-ar angaja într-un proces de servire s-ar dezvolta într-o aşa de mare măsură încât nici o altă dezvoltare nu ar fi mai mare ca aceasta. Ştiu ce spun, cunosc foarte bine ceea ce tocmai am afirmat. De aceea încerc să inspir tinerele generaţii.
Meritul omului sta în servire şi virtute, nu în promovarea interesului personal. Prin consacrarea unei persoane în servirea celorlalţi, aceea persoană găseşte înţeles şi scop în viaţă şi contribuie la elevarea societăţii înseşi. Individul trebuie să devină o sursă a binelui social. Făcând aceasta, ajunge la fericirea cea mai mare. Ţara noastră s-ar schimba foarte repede dacă am promova acest spirit de colaborare şi servire între indivizi şi sincer nu cred că există o altă soluţie. Poate generaţiile viitoare vor face schimbarea, dar pentru asta trebuie să ne sacrificăm noi cei de acum şi să-i învăţăm aceste lucruri care nouă nu ne-au reuşit.
România are nevoie de o transformare puternică, fără precedent. Fără educaţie nu poate avea loc această transformare. Este nevoie de o nouă perspectivă şi de o schimbare radicală a mentalităţii. Educaţia trebuie să ne dea puterea şi cunoaşterea pentru a face schimbarea. De ce iubesc educaţia? Pentru că iubesc oamenii, pe Dumnezeu şi astfel am decis să mă raportez la tot, prin acest instrument viu, magic, care poate aduce progres şi prosperitate în vieţile noastre.
Îmi plac lucrurile de avangardă şi nu mă tem de noutate, nici de provocările schimbării. A lucra în comunităţi necesita abilităţi şi capacităţi particulare. Dar chiar dacă nu le ai la început le dobândeşti pe parcurs. A fi conectat la o comunitate este echivalent cu a fii conectat la o mare putere. Această putere vine din oameni, prin oameni. Radio Prodiaspora pentru mine înseamnă un alt tip de conectare dincolo de graniţele normale, înseamnă o conectare într-un spaţiu fără limite, universal, înseamnă o conectare cu românii care s-au extins peste tot pe glob şi cu realităţile în care ei trăiesc. Oare există o altă naţie care a îmbrăţişat planeta atât de profund ca cea română. Aşteptam relatări care să aducă glorie ţării noastre prin voi toţi cei de afară.
Îmi place foarte mult să comunic cu oamenii, îmi plac conversaţiile semnificative, elevate, unde omul îşi dezvăluie inima şi mintea, unde pot descoperi frumuseţea unică din fiecare fiinţă. Îi iubesc pe români aşa cum sunt, iubesc oamenii necăjiţi, romii, maghiarii și toate naţiile şi culturile! Simt o mare compasiune pentru acest popor al nostru. Cunosc bine situaţia din ţară. Nimeni nu poate câştiga o bătălie aşa mare de unul singur. Abandonul care s-a pus peste sufletele noastre ca şi naţie denotă faptul că a venit timpul să ne reînnoim credinţa, în primul rând credinţa în noi înşine, şi să căutăm ceea ce ne poate uni, ceea ce poate contribui la coeziune între romani. Stării de negativitate generale trebuie să-i ia locul speranţa şi viziunea pozitivă, o nouă atitudine mentală.
Am văzut cum oamenii pot împreună să devină uniţi când au un scop comun, când se gândesc toţi la acelaşi ţel. Am văzut cum procesul anevoios al consultaţiei poate deveni o artă influenţând în mod pozitiv destine. Am văzut puterea transformatoare a educaţiei morale şi spirituale la multe generaţii de copii şi adolescenţi. Am văzut cum tinerii se pot ridica pentru a-şi lua responsabilitățile pe umerii lor, influenţaţi de exemplul altor exemple de eroism. Am văzut grupuri de oameni implicaţi în servirea altor grupuri de oameni, într-un proces care se desfăşoară neîntrerupt zi de zi. Poate vă întrebaţi unde am văzut aceste lucruri? Le-am văzut acolo unde sunt eu… în tot ceea ce fac. Sunt oameni cu care colaborez în ţară şi în Europa, angajaţi în procesul de construire de comunităţi şi care au la baza educaţia morală şi spirituală pentru a genera progres şi prosperitate.
Da, aceste lucruri există dincolo de televizorul care prezintă în direct fenomenul de dezintegrare a realităţii. Televizorul a fost luat drept Dumnezeu, credem în el total! Haideţi să ne detaşăm! Dincolo de acesta există un fenomen de integrare, de construcţie, dar pe care cei mai mulţi nu-l percep pentru că nu se uită în direcţia justă. Acest fenomen se vede numai dacă vrei să faci parte din el, dacă contribui în mod activ.
Fiecare dintre noi poate susţine acest proces dacă doreşte, dacă alege să ia decizii pentru creşterea personală în mod conştient, dacă doreşte să lucreze cu el însuşi, să schimbe obiceiuri, să adopte obiceiuri noi, unele de succes, altele de împuternicire morală şi mentală, dacă doreşte să practice calităţile şi virtuţile în mod perseverent şi sistematic. Comunităţile sunt importante, pentru că asigură oamenilor protecţie şi sănătate spirituală acolo unde oamenii sunt implicaţi în ele.
În încheiere, doresc ca aceşti 10 ani de existenţa de Radio Prodiaspora să devină un punct de referinţă şi un reper important pentru un număr crescător de români care caută inspiraţie, o legătură trainică cu realitatea românească. Aşteptam relatări despre felul cum v-aţi integrat în comunităţile din carea cum faceţi parte. În ultimul rând doresc să transmit către ascultătorii noştri, către românii noştri de pretutindeni, multă „Iubire de România!”.
————————-
Nicoleta NICOLAE
Constanța (România)
Colaborator al emisiunii:
„În căutarea drumului comun”
RadioProDiaspora
22 mai 2019
