Revista presei romanesti din 30 martie, 2010

ACT NORMATIV/ Ministerul Economiei înfiinţează Institutul energetic naţional (JURNALUL NATIONAL) de Daniel Ionascu
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a reluat procesul început în 2008 de transformare a Icemenerg Bucureşti, filială a Translectrica (TEL), în primul institut de cercetare în energie din România.
Institutul va avea un capital social de 1,08 milioane de lei, pe care îl va prelua de la filiala Transelectrica cu acelaşi nume, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern privind înfiinţarea Institutului naţional de cercetare-dezvoltare pentru energie Icemenerg, elaborat de minister.
De asemenea, institutul va prelua şi personalul filialei Transelectrica, precum şi creanţe de 5,3 milioane de lei. Icemenerg va avea un patrimoniu de 18,67 milioane de lei.
În nota de fundamentare a hotărârii prezentate de Ministerul Economiei se precizează că, “în cazul transformării în institut naţional de cercetare-dezvoltare, rămâne în continuare posibilitatea valorificării prin vânzare a activelor neutilizate”, cu referire la terenurile societăţii.
“Actualul statut, de societate comercială în care acţionar este statul român prin Transelectrica, complică în fapt procedurile de lucru”, menţionează sursa citată.
Icemenerg va putea elabora studii de politici energetice pentru Ministerul Economiei, în contextul “manifestării unor presiuni fără precedent asupra sectorului energetic, precum schimbările climatice, scumpirea petrolului, protecţia mediului înconjurător”.
Icemenerg a avut anul trecut o cifră de afaceri de 9,3 milioane de lei şi un profit net de 1,16 milioane de lei.

Conflict. Universitarii contestă schimbările lui Funeriu/ De ce se tem rectorii de noua lege a educaţiei (ROMANIA LIBERA) de DIANA LAZAR
Atacat de sindicate şi rectori, ministrul Daniel Funeriu a primit ieri o mână de ajutor de la preşedintele Băsescu, care şi-a reafirmat public sprijinul pentru noul proiect de lege a educaţiei. Cu excepţia PC, opoziţia a refuzat să participe la dezbaterea de ieri.
Intrată în a doua săptămână de dezbatere publică, legea educaţiei i-a adus ministrului Funeriu mai mulţi contestatari decât a avut de înfruntat oricare alt ministru al Educaţiei. Care sunt motivele? România liberă vă propune să urmăriţi în această săptămână o serie de analize asupra principalelor teme ale viitoarei legi. Astăzi, războiul rectorilor.
Autonomia, paravan pentru grupurile de interese
Modalitatea de alegere a rectorului pare să fie un fel de călcâi al lui Ahile pentru universitarii din România. Noua lege prevede desemnarea rectorilor de către ministru pe baza unui concurs la care pot participa inclusiv personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară şi din străinătate, în loc de alegerea conducătorului instituţiei de către Senatul universităţii, aşa cum este în prezent. Jumătate din comisia care va face selecţia candidaţilor şi recrutarea rectorului ar urma să fie formată în proporţie de 50% din membri ai universităţii, iar cealaltă jumătate va veni din lumea academică din afara instituţiei. În viziunea Guvernului, această schimbare va avea ca efect anihilarea practicilor actuale de numire a conducerii universităţilor în funcţie de interesele unor grupuri. „Vă rog să nu confundaţi grupurile din universităţi cu autonomia universitară.
Nu fabricăm şi nu putem accepta o autonomie a grupurilor de interese din unele dintre universităţi, vrem o autonomie a universităţilor în favoarea studenţilor şi a profesorilor”, a fost mesajul pe care l-a transmis rectorilor preşedintele Traian Băsescu la dezbaterea publică de luni, ţinută la Palatul Parlamentului. La rândul său, premierul Emil Boc a declarat că noua lege „spune adio găştilor universitare, incompetenţei din învăţământ, şi pune accent pe performanţă”. „Toţi cei care au fost obişnuiţi cu apă călduţă, să treacă astăzi ca să vină mâine, salariile se plătesc oricum, aceştia trebuie să ştie că prin noua lege acest lucru nu va mai fi încurajat”, a conti-nuat premierul. Mesajele aspre ale celor doi vin ca răspuns la rezoluţia Consiliului Naţional al Rectorilor, adoptată la sfârşitul săptămânii trecute, în care se spune că legea amputează drastic autonomia universitară, ceea ce o face neconstituţională.
Ori rector, ori parlamentar
Un alt punct contestat de universitari se referă la dreptul ministrului de a valida sau nu, prin ordin, numirea unui rector, pe care să-l poată revoca oricând, fără ca Senatul universităţii în cauză să aibă vreun cuvânt de spus.
Rectorii susţin că, dând mână liberă ministrului, s-ar ajunge la politizarea conducerilor universităţilor. Este însă de menţionat că, şi după regulile actualei legi, ministrul este cel care semnează ordinul de numire a rectorului ales de Senatul universităţii, dar nu îl poate revoca. Guvernul susţine că, dacă legea Funeriu ar intra în vigoare, ar dispărea însă actualele „clanuri universitare”, vedetele anchetelor de presă din ultimii ani. Mai precis, actul normativ interzice ocuparea unui post de conducere în aceleaşi instituţii universitare de către rudele până la gradul al II-lea, inclusiv.
În plus, rectorii ocupanţi ai unui fotoliu de parlamentar, de membru în Guvern sau ai oricărei funcţii publice, nu vor putea cumula cele două funcţii de conducere, dar vor avea dreptul de rezervare a postului didactic pe perioada mandatului.
Dezbaterea publică, motiv de dezbatere
Preşedintele Traian Băsescu a subliniat luni că lipsa educaţiei potrivite este cauza faptului că România nu s-a relansat economic în urma crizei. „De aceea, ce se va decide legat de legea educaţiei depinde competitivitatea României şi, implicit, şansa românilor de a trăi mai bine în interiorul Uniunii Europene. (…) Dacă vom avea oameni bine pregătiţi, vom avea această capacitate şi nu vom mai trăi din împrumuturi ca să ne plătim salariile”, a afirmat el, întărind că, profesional, România stă mai prost chiar decât Bulgaria.
PSD şi PNL nu au participat la dezbaterea de luni din Parlament pentru că au considerat-o „neserioasă”. De altfel, opoziţia a anunţat deja că va depune o moţiune simplă pe educaţie, acuzând politizarea universităţilor prin noua lege a educaţiei şi faptul că ministerul a înjumătăţit dezbaterea publică la numai două săptămâni, în loc de 30 de zile, cât prevede legea. Până atunci însă, social-democraţii au cerut prin vocea liderului Victor Ponta demisia ministrului Daniel Funeriu, „o persoană total incapabilă de a gestiona un proces atât de important de reformă”. Funeriu a replicat însă că „absenţii nu au niciodată dreptate”. Totuşi, în ceea ce priveşte termenul pentru dezbaterea proiectului, până şi susţinători ai acestuia consideră că nu este suficient. Mircea Miclea, şeful comisiei prezidenţiale care a elaborat primele principii ale reformei ajunse pe hârtie, a solicitat prelungirea perioadei de dezbatere cu încă două săptămâni
Principalele modificări:
– eliminarea doctoratelor cu frecvenţă redusă, cu excepţia celor vocaţionale
– învăţământ gimnazial de cinci clase şi liceu de trei clase
– bacalaureat bazat de probe transdisciplinare, maximum 20 de ore de clasă pentru clasele I-IV şi cel mult 25 de ore pentru clasele V-VIII
– bilete reduse cu 75% pentru elevi la concerte şi filme
– amenzi usturătoare pentru părinţii ai căror copii absentează de la şcoală

Deputatul copy-paste (EV ZILEI) de Traian Deleanu
Gheorghe Roman (PDL) a citit în plenul Camerei Deputaţilor o declaraţie politică, ce conţine paragrafe întregi copiate dintr-un referat şcolar, un interviu şi o hotărâre de guvern.
Deputatul PDL de Sibiu, Gheorghe Roman, a citit, în plenul Camerei, o declaraţie politică de 308 cuvinte, în redactarea căreia „s-a inspirat” aproape în totalitate din materiale pe aceeaşi temă postate pe internet.
Declaraţia respectivă se referă la programul guvernamental „Renaşterea satului românesc”, care prevede amenajarea în fiecare sat a câte zece locuinţe destinate specialiştilor (profesori, medici) care se mută la ţară.
S-a inspirat dintr-un referat şcolar
„Arta populară a României îşi are rădăcinile în trecutul îndepărtat şi tumultuos al regiunii, fiind situată la intersecţia marilor civilizaţii istorice, greacă, romană, bizantină, orientală şi occidentală”, sunt primele cuvinte citite de Gheorghe Roman, pe 9 martie, în plenul Camerei Deputaţilor.
Exact aceleaşi cuvinte se regăsesc, dar fără diacritice, pe siteul referat.ro. Este vorba despre referatul cu titlul „Satul românesc – trecut, prezent şi viitor”, postat de liceeanul Andrei Daniel, pe 10 noiembrie 2007. Referatul respectiv poate fi descărcat integral, şi cu diacritice, contra sumei de trei euro plus TVA.
În cea de-a doua frază a de claraţiei politice, deputatul Roman laudă originalitatea folclorului românesc: „Folclorul românesc este cel mai bine conservat din lume, iar manifestările sale sunt evidente în întreaga ţară: Mărginimea Sibiului (icoane pictate pe sticlă, costume populare artistice, obiecte de uz casnic)…”. Aceeaşi exprimare poate fi găsită într-o analiză publicată în iunie 2008 pe site-ul Ministerului Dezvoltării.
Asemănări cu un interviu
Paleta surselor de inspiraţie la care a recurs deputatul Gheorghe Roman cuprinde şi ediţiile on-line ale mai multor publicaţii. Astfel, cel de-al treilea paragraf al declaraţiei politice coincide cu textul introductiv al unui interviu publicat în 2009 de „Formula As”.
Este vorba despre interviul luat de jurnalistul Ion Longin Popescu preşedintelui Asociaţiei Internaţionale „Operation Villages Roumains”, Francisc Giurgiu: „Între marile neîmpliniri ale clasei politice româneşti din ultimii 20 de ani se numără şi lipsa de interes pentru dezvoltarea durabilă şi unitară a satului”, e propoziţia cu care îşi începe şi Longin Popescu interviul şi care se regăseşte şi în declaraţia scrisă de deputatul Gheorghe Roman.
„E regretabil că nu a citat sursa, cum era elegant şi frumos. Faptul că a preluat un text publicat la noi dovedeşte că tânărul politician, educat după Revoluţie, are impresia că trăieşte singur într-o junglă, unde numai el are acces la informaţie şi alţii nu pot să-l verifice. În secolul XXI, informaţia circulă repede”, ne-a declarat Longin Popescu.
În încheierea discursului, de putatul Roman trage concluziile folosind ca inspiraţie textul Hotărârii de Guvern nr. 151 din 2010.
„E, totuşi, o coincidenţă”
În replică, Gheorghe Roman susţine că nu a recurs la nicio sursă de inspiraţie. „De mine e scrisă declaraţia, eu am făcut-o. Nu mă uit la referatele de clasa a XII-a. Nu caut din astea pe internet. E interesant, mă gândesc că e totuşi o coincidenţă. Chiar să caut formulări pe internet acum? Nu sunt la un examen”, explică deputatul Roman.
SEPTEMBRIE 2009
„Testul” Săftoiu
În septembrie 2009, Adriana Săftoiu, deputat PNL, a citit în plenul Camerei o declaraţie politică atipică, cu scopul de a testa reacţiile colegilor parlamentari. Declaraţia lui Săftoiu nu era altceva decât un colaj de citate ale unor diverse personalităţi americane.
Deputaţii prezenţi au ascultat înşiruirea de citate, fără vreo legătură între ele sau cu viaţa politică românească, iar la sfârşit au aplaudat. „Am vrut să demonstrez inutilitatea susţinerii de declaraţii politice în parlament (…) care nu au nicio finalitate”, a declarat Săftoiu.

„Patimile” PDL, subiect de dezbatere (EV ZILEI)
PDL a intrat în faza „creştină”. Deputatul democrat-liberal Ioan Oltean a încercat ieri să-şi convingă colegii de parlament ca, în Săptămâna Mare, să manifeste „decenţă” şi să voteze tot ce propune guvernul.
„Suntem în Săptămâna Mare şi am rugămintea să manifestăm mai multă decenţă în aceste zile şi mai multă înţelegere faţă de iniţiatorii proiectelor de lege, să votaţi tot ce vă propune guvernul”, a spus el. Replica PSD nu s-a lăsat aşteptată.
„Suntem de acord cu dumneavoastră, este Săptămâna Patimilor, sper să aveţi mai puţine şi dumneavoastră şi grupul dumneavoastră”, a spus PSD-ista Aura Vasile.

Încă o încercare de debarcare a lui Sassu (EV ZILEI)
Puterea încearcă astăzi, din nou, să-l debarce pe Alexandru Sassu de la conducerea Televiziunii Publice.
Raportul TVR este pe ordinea de zi a şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar o respingere a acestuia echivalează cu demiterea conducerii instituţiei.
PDL a încercat şi săptămâna trecută să rezolve problema, însă, boicotul PSD şi PNL, la care s-a adăugat lipsa de mobilizare a parlamentarilor puterii, a amânat tranşarea situaţiei.
Faptul că n-a oficializat vacantarea postului de şef al TVR nu a împiedicat PDL să-şi facă o listă scurtă a înlocuitorilor lui Sassu.
Printre numele vehiculate a avea cele mai mari şanse este cel al Rodicăi Culcer, nefiind exclusă însă nici varianta Robert Turcescu.

PDL trage la sorți candidatul pentru Colegiul 19/ Flutur: PDL are un sondaj de opinie pe 20 de subiecţi (COTIDIANUL.RO)
“PDL are mai multe formule, dar vom anunţa la momentul potrivit”, a arătat Flutur, explicând că organizaţia de Bucureşti şi cea de sector urmează să decidă candidatul pentru Colegiul 19.
El a mai spus că interesul partidului este ca din aceste măsurători sociologice să se evidenţieze candidatul cel mai bun care să poată câştiga alegerile în acest colegiu.
Flutur a negat, la rândul său, că Baconschi ar putea fi candidat pentru Colegiul 19.
“Nu, domnul Baconschi a venit cum au venit şi alţi miniştri la şedinţele săptămânale ale PDL, nu s-a discutat această problemă”, a mai spus Flutur, citat de Antena 3.
Biroul Permanent Naţional al PDL va stabili pe 8 aprilie data la care se va desfăşura Convenţia Naţională a partidului, dată ce urmează să fie supusă aprobării Consiliului Naţional de Coordonare, care se va desfăşura pe 9 aprilie.
“Vor fi cinci puncte pe ordinea de zi: raportul politic al preşedintelui PDL, convocarea Convenţei Naţionale a PDL, aprobarea proiectului de Statut, aprobarea regulamentului organizaţiilor teritoriale şi probleme diverse”, a anunţat Gheorghe Flutur.

Din doi rămâne unul/ Baconschi nu candidează la alegerile pentru Colegiul 19 (COTIDIANUL.RO)
Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, susţine că nu va candida, din partea PDL, pentru funcţia de deputat în Colegiul 19 din Capitală şi nici nu i s-a propus acest lucru.
“Vă spun un secret: când eşti ministru faci politică”, a spus Baconschi. Întrebat fiind dacă va candida pentru un mandat de deputat în Colegiul 19 din Capitală, din partea PDL, ministrul a spus: ”Nu, nu pentru moment”.
Ministrul a susţinut că nu i s-a propus o astfel de candidatură, justificându-şi prezenţa la şedinţa conducerii centrale a PDL prin “interacţiunea dintre Guvern şi partidul de guvernământ”, informează Agerpres.
Astfel, pe lista PDL pentru Colegiul 19 din Capitală mai rămâne numele ministrului Comunicațiilor, Gabriel Sandu. O decizie oficială în privinţa candidatului propus pe care PDL îl va susţine la alegerile din Colegiul 19 va fi luată în Biroul permanent.
În Colegiul 19 pentru Camera Deputaţilor din Bucureşti sunt organizate, pe 25 aprilie, alegeri parlamentare parţiale după ce postul de deputat a devenit vacant prin plecarea fostului lider conservator Daniela Popa ca membru în Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Diagnosticul corect (GANDUL) comentariu de Cristian Tudor POPESCU
Noua lege a educaţiei ar putea fi aplicată cu succes cu condiţia ca dl. Băsescu să aibă la dispoziţie o dictatură. Eventual una bolşevică, întrucât acolo se practica raşchetarea trecutului o dată la 15-20 de ani. Tot aşa cum N. Ceauşescu a răzuit de peste tot amintirea lui Gh. Gheorghiu Dej, dl. Băsescu afirmă că “dacă este cineva care se revendică reformator al educaţiei în aceşti 20 de ani, vreau să-l invit să privească rezultatele acestei reforme”. Deci, pentru că parametrii educaţiei în România, în acest moment, sunt într-adevăr jos, rezultă că n-au existat reformatori până la noul Spiru Haret de la Cotroceni. Poate de aceea, când fostul ministru Ecaterina Andronescu s-a apucat să deznoade megaescrocheria fabricii de diplome “Spiru Haret”, reformatorul Băsescu a susţinut sus şi tare că sistemul învăţământului de stat dă în felul acesta o lovitură mişelească sistemului privat al lui Bondrea. În schimb, tot ce-au făcut Andrei Marga, Mircea Miclea şi chiar Ecaterina Andronescu n-a existat. Raţionând în sistemul acesta de gândire, ar rezulta că dl. Băsescu este un încuiat şi un incapabil, devreme ce, după mandatul său de 5 ani, starea economică şi socială a României este asta care se vede.
Bun început pentru aplicarea unei reforme într-o democraţie. Continuat strălucit de dl. preşedinte cu afirmaţia că “o reformă a sistemului de educaţie poate ajuta la ieşirea României din criză”. Asta e totuna cu a-i recomanda unui bolnav cu febră, hipertensiune şi scădere masivă în greutate, lecturi din Aristotel şi Makarenko între două şedinţe de tras de fiare la sala de fitness. Prezentată astfel, reforma educaţiei arată ca o diversiune menită să abată atenţia de la incapacitatea Guvernului Boc de a trata corect bolnavul. Rezultatul aplicării ei, aşa şi acum, nu poate fi decât umplerea străzii de lume scoasă din fire, sindicate, profesori, părinţi şi a Parlamentului de discursuri incendiare ale opoziţiei. Fireşte, o dictatură ar face linişte şi ar permite aplicarea tratamentului pe bolnavul injectat.
O diversiune nu înseamnă neapărat un fals. Reforma avansată de dl. Băsescu e compusă în bună parte din măsuri necesare şi corecte, bazate pe diagnosticarea exactă a suferinţelor sistemului de învăţământ. Nu rezultă însă cu claritate un lucru, după părerea mea esenţial: important nu e câte clase eşti obligat să faci, opt sau şaisprezece, sau câte ore trebuie să mergi la şcoală pe săptămână, important este să ştii că te duci acolo ca să înveţi nişte lucruri folositoare în viaţă. În acest sens, noţiunea de cultură generală ar trebui limitată la 10 clase; la 16 ani elevul poate să înceapă specializarea în direcţia dorită.
E o părere. Mai sunt şi altele. Dl. preşedinte îi acuză pe toţi cei care mai vor dezbatere pe această lege că vor să o blocheze.
Sumarizând, filosofia (deşi e o nevoie acută de ospătari) prezidenţială este următoarea: reforma aceasta e Începutul a tot, e Cuvântul Domnului, înainte de ea n-a fost nimic, ea este perfectă şi va scoate România din criză, iar cine vrea să mai discute nu poate fi decât un sabotor. Mai mult, această reformă e cu siguranţă de obârşie divină, devreme ce dl. Băsescu o crede în stare şi să prevină intrarea României în viitoare crize economice. Eu, cu cât am învăţat la şcoală, ştiu că fenomenul de criză economică e structural, inerent şi apare periodic în sistemul capitalist democratic. Nici în dictatură criza nu poate fi înlăturată, în schimb poate fi camuflată.
Ce poate într-adevăr să amelioreze şi să prevină o reformă a educaţiei (e şi cazul celei de faţă) sunt criza de civilizaţie şi cea morală. Manifestate, de pildă, în aşa-ziceri la nivel prezidenţial cu privire la cei 20% homosexuali dintre români şi cele 40% diagnostice greşite puse de medicii din această ţară.
Greu de ştiut pe ce se bazează procentele d-lui Băsescu, dar un lucru mi se pare sigur: în cazul d-sale niciun medic nu a pus încă diagnosticul corect.

Educaţia şi distracţia incompetenţilor (COTIDIANUL.RO) comentariu de Cornel Nistorescu
Cel aflat pe ultimul loc în clasamentul promoţiei de la Institutul de Marină “Mircea cel Bătrân” din Constanţa (cine susţine altceva n-are decât să solicite foaia matricolă a seriei lui Traian Băsescu!) se dedică insistent educaţiei din România. Ieri, cel scăpat cu noroc peste linia de trecere a mai condus o dezbatere, după ce înaintea alegerilor parlamentare din 2008 a făcut mare tapaj de iniţiativa sa numită “Pactul pentru educaţie”.
Ba pentru că a fost refuzat, a dus profesorii într-o situaţie-limită. Majorarea salariilor contra “Pactul pentru educaţie”. Suna frumos. Pactul acela era un document programatic interesant, modern, dar a murit pe hârtie. Din clipa redactării sale de un grup condus de profesorul Mircea Miclea, documentul a rămas literă prăfuită. Ca şi majorarea salariilor. Un fel de zgomot politic fără ecou. Marele document educativ a ajuns abia acum în etapa a doua: elaborarea unei legi adecvate. Dumnezeu ştie cât va dura! După care va urma dezbaterea aplicării respectivei legi. Iar peste ani, într-o altă etapă economică şi politică, corectarea erorilor.
Şi un alt ministru cu o altă viziune, muncind de zor la statisticile despre numărul analfabeţilor. La Paştele cailor vor apărea şi elevii instruiţi după formula modernă dezbătută astăzi în prezenţa preşedintelui şi a micuţului său discipol Emil Boc.
România n-are simţul ridicolului. Şi nici preşedintele. După ce ni s-a confesat despre rolul veceurilor în educaţia sa şcolară, după ce ne-a vorbit despre “bibliotecile” de prin porturile vizitate după luni de abstinenţă, preşedintele se crede întâiul educator al naţiei. Şi principalul supraveghetor al regulilor şcolare din deceniile viitoare.
De ce-mi pare găunoasă dezbaterea de ieri? Într-un fel seamănă cu un seminar despre evoluţia financiară a planetei organizat cu nişte fotbalişti. Sau cu o discuţie despre infinitul cosmosului în viziunea unor tehnicieni veterinari. Ce greutate şi ce temei pot avea ideile preşedintelui? Scaunul de la Cotroceni nu are conductă legată direct la o bibliotecă de pedagogie şi sisteme educaţionale. Ce experienţă în sistemul educaţional din România are acest domn Funeriu? Din păcate, se vede că omul gândeşte după cum arată. Şi când i se întrerup biocurenţii, trage cu urechea la şoaptele unei cucoane hârşite pe la secţia de învăţământ a ziarului “Adevărul”: Melania Mandras Vergu. Dânsa a izbutit în scurta şi grotesca sa prestaţie la Ministerul Educaţiei să compromită şi figura jurnalistului, şi pe cea a purtătorului de cuvânt. Amintita doamnă a devenit un fel de caţă de pază la bâlbele ministrului. Istoria fotbalului mai cunoaşte cazul unui ziarist sportiv care a devenit antrenorul naţionalei braziliene. A ieşit aceeaşi catastrofă (nu atât de enervantă şi penibilă) ca în cazul cucoanei Mandras. Merită amintită singura sa ispravă de jurnalist, cea soldată cu subtilizarea unei liste de subiecte.
Dezbaterea privitoare la legea educaţiei poate fi în egală măsură şi un pretext pentru incriminarea actualei puteri. Nişte incompetenţi ajunşi la putere improvizează zicând că modernizează. De fapt, distrug un sistem pe care l-au chinuit şi înainte!

Educaţia care îngroapă reputaţia (JURNALUL NATIONAL) comentariu de Miruna Munteanu
Daniel Funeriu a devenit rapid unul dintre cei mai impopulari miniştri ai Cabinetului Boc. Previzibil, dar foarte trist. Previzibil fiindcă, după cinica festă electorală jucată profesorilor, era limpede că titularul portofoliului de la Educaţie va deconta minciunile iresponsabile din campanie. Trist pentru că pionul de sacrificiu compromite, involuntar, chiar ideea unei posibile primeniri a clasei politice. Până de curând, Daniel Funeriu părea prototipul ideal al tânărului politician la care visează societatea civilă. Avea vârsta potrivită, CV-ul perfect, un trecut fără pată. Biografia sa era o minunată poveste de succes : fostul olimpic la chimie fugit în Franţa la numai 17 ani reuşise, prin forţe proprii, să-şi construiască o carieră ştiinţifică prodigioasă, apreciată pe trei continente. În România nu datora nimănui nimic. Şi, totuşi, se simţea dator să facă ceva pentru ţara în care se născuse.
Nu, nu era doar demagogie de politician. Când l-am cunos­cut, Daniel Funeriu nu intrase încă în contact cu politica dâmboviţeană. Era doar un tânăr savant din diaspora, cu un proiect ambiţios. Un proiect vizând relansarea cercetării româneşti, prin întoarcerea acasă a “creierelor” plecate la export. Funeriu era convins că “brain drain”-ul este un proces reversibil şi că România ar trebui să profite de experienţa acumulată de cei mai deştepţi dintre emigranţii ei. Din Japonia, reuşise să intre în legătură cu conaţionali împrăştiaţi prin marile laboratoare ale lumii, care-i împărtă­şeau visul. Surprinzător, toţi s-ar fi întors în ţară dacă statul le-ar fi garantat nu acelaşi nivel de trai, ci acelaşi nivel de performanţă ştiinţifică.
Din păcate, Daniel Funeriu nu era deloc pregătit pentru interacţiunea cu oamenii de stat din România. Când şi-a prezentat prima dată proiectul, la începutul toamnei lui 2004, a fost entuziasmat de promisiunile lui Ion Iliescu. Nu-i venea să creadă că i s-a vândut pielea ursului din pădure, preşedintele fiind în ultimele luni de mandat. Funeriu şi-a continuat însă demersul şi după alegeri. Insistenţa sa a atras atenţia la Cotroceni. I s-a propus să facă parte, pentru început, din Comisia Miclea. Apoi i s-a sugerat că ar fi bine să intre în politică. Pentru a-şi promova mai eficient proiectul…
“Dacă nu încerci să schimbi ceva, nu are sens să critici”, mi-a explicat atunci Daniel Funeriu decizia sa de a se înregimenta într-un partid. I-am admirat tenacitatea şi i-am deplâns naivitatea. Din nefericire, partidul l-a schimbat pe el, nu invers. Fostul apostol al exigenţei academice a învăţat să se gudure pe lângă doctoranda Udrea şi să calculeze, la OTV, viteza pumnului prezidenţial. Sigur, un scop nobil ar putea scuza aceste mici compromisuri. Numai că scopul iniţial pare de mult uitat.

Honorius n-a fost un accident (GANDUL) comentariu de Liliana RUSE
PD-L n-a învăţat nimic din experimentul Honorius Prigoană. Când beizadeaua cosmopolită a fost desemnată candidat în colegiul 1, pedeliştii şi-au prezentat opţiunea ca fiind revoluţionară: un tânăr curajos, educat peste Ocean, cu expertiză în afaceri, trimis să se bată cu politrucul liberal Radu Stroe. Şi politrucul uns cu toate alifiile a zdrobit fără efort şi fără merite personale tânăra speranţă pedelistă.
Acum, democrat-liberalii se pregătesc de alegeri în colegiul 19, pentru locul lăsat liber de fosta preşedintă a PC Daniela Popa. Conservatorii s-au mişcat repede şi au propus-o drept candidat pe una dintre cele două personalităţi ale partidului: Liliana Ghervasiuc, căsătorită Mincă. Doamna Mincă are un capital de popularitate stabil, pe care numai apariţiile repetate la OTV ţi-l asigură. Fostă şefă a Loteriei Române, d-na Mincă a rămas în subconştientul alegătorilor prin emisiunile de noapte în care îşi disputa cu Ogică lozul cel mare şi posibilitatea de a frauda 6 din 49. Şi-a exhibat viaţa personală, inundând presa cu detalii intime despre povestea de dragoste cu dl. Nelu. Gură bogată, fără expertiză clară în vreun domeniu, candidata PC cu alură de cartoon ia cu asalt spaţiul public, sprijinită strident de televiziunile de partid.
PD-L nu ştie ce să contrapună unui astfel de personaj. De la organizaţia pedelistă din Sectorul 4 au ajuns la conducerea centrală trei propuneri: Teodor Baconschi, ministrul de Externe, Daniel Funeriu, ministrul Educaţiei, şi Gabriel Sandu, ministrul Comunicaţiilor. Să vedem avantajele şi dezavantajele:
Baconschi – diplomat, erudit, orice Parlament ar fi onorat să-l aibă membru; fără charismă şi priză la public, cu activitate discretă ca ministru, din care s-a remarcat doar declaraţia bizară despre infracţionalitatea naturală a romilor; intrarea sa în competiţia electorală, după doar un an de mandat la MAE, ar fi un semn de neseriozitate politică în faţa cancelariilor străine.
Funeriu – simpla vedere a numelui său ar provoca crize de furie în cabinele de vot; îmi imaginez buletinele mâzgălite, în loc de ştampilă, cu efigia spânzurată a ministrului; dacă s-ar permite votul contra, Funeriu ar fi declarat câştigător pe loc.
Sandu – de două ori ministru fără să merite, cu activitate profesională necunoscută, până la alocarea a 500 de milioane de euro pe un portal inutil.
Teoretic, liderii din Modrogan ar trebui să aleagă între cei trei. Practic, vor găsi pe altcineva. Soluţii câştigătoare pentru PD-L ar fi să propună pe cineva după chipul şi asemănarea Lilianei Mincă, de exemplu pe Anca Constantinescu – “Ciocu’ mic”, ori pe cineva cu greutate, credibilitate şi notorietate, dacă nu din partid, din zona societăţii civile. Democrat-liberalii tratează însă cu aroganţă şi superficialitate alegerile parţiale. În Occident, ele sunt un test semnificativ pentru popularitatea guvernului sau a şefului statului. La noi, guvernanţii ştiu deja că sunt impopulari, aşa că nu mai fac eforturi. Într-un fel, e de înţeles: de ce să te zbaţi să câştigi un parlamentar, când poţi să furi rapid câţiva de la opoziţie?!

PSD+PC

Intervenţii. Preşedintele Senatului este implicat în scandal/ Geoană debutează în dosarul Voicu (ROMANIA LIBERA) de ONDINE GHERGUT
DNA a interceptat SMS-uri şi convorbiri telefonice dintre Mircea Geoană, preşedintele Senatului, şi Maria Schutz, vicepreşedintele PSD Dolj. Aceasta a obţinut blocarea judecării propriului dosar penal cu ajutorul senatorului PSD Cătălin Voicu.
“I-am rezolvat pe toți, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare.”
Cătălin Voicu
Fragment din stenograme
Din interceptările realizate de procurori ar rezulta că Mircea Geoană îi recomandă Mariei Schutz să vorbească cu senatorul PSD Cătălin Voicu, sugerându-i că acesta ar putea-o ajuta cu dosarul penal. Interceptările ar fi fost făcute în 2006, cu mandat obţinut de DNA de la judecător pe numele Mariei Schutz, după cum susţine Hotnews. Informaţia implicării lui Mircea Geoană ca intermediar între Maria Schutz şi Cătălin Voicu apare consemnată în cererea de arestare a lui Cătălin Voicu, înaintată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va fi judecată astăzi. Mircea Geoană ne-a transmis un comunicat în care precizează: „Nu am cerut nimănui să facă ceva ilegal şi nu am intermediat chestiuni care să fie ilegale. Este evident că se încearcă introducerea mea cu orice pretext în acest scandal”. Preşedintele Senatului a refuzat, prin consilierul său Alex Macoviciu, discuţia despre „americanii” invocaţi de Cătălin Voicu în convorbirile sale cu Alexandru Mazăre, identificaţi de România liberă. Reamintim că, potrivit transcrierilor discuţiei, senatorul Voicu s-a lăudat: „Băga-mi-aş p… în Geoană cu toţi americanii lui, care ni i-a adus. La Curtea Supremă, că mulţi au dosare. Şi cu toate golăncile, cu şeful organizaţiei PSD de la Dolj. Schutza aia cu serele, cu tot… Păi, şefa doamna Cristea de la Dâmboviţa, la fel. Şi nu-ţi mai dau nume, că nu-i frumos. Mulţi, dom’ne! I-am rezolvat pe toţi, dom’ne, că unde n-a fost loc de rezolvat, am dat suspendare, n-a plecat cu puşcărie. Alţii le-a dat 10 ani”.
România liberă a relatat până acum despre dosarele liderilor locali ai PSD, Maria Schutz şi Ioana Cristea, cărora Voicu a reuşit să le blocheze judecarea. Voicu a reuşit să amâne doi ani dosarul Mariei Schutz la Tribunalul Bihor şi apoi să-l suspende prin trimiterea la Curtea Constituţională, iar pentru
Ioana Cristea a obţinut amânări consecutive timp de doi ani şi jumătate.

Reţeaua „Voicu” – filierele Dolj şi Mehedinţi (EV ZILEI) de Dan Bucura
Tandemul Cătălin Voicu – generalul Dumitru Iliescu are legături apropiate cu justiţia pătată din Craiova, care l-a eliberat pe interlopul Serghei Gorbunov.
Conexiunile pe care senatorul Cătălin Voicu şi mentorul său, fostul general SPP Dumitru Iliescu, le-au avut în interiorul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au avut un rol important în albirea magistraţilor de la Dolj, după scandalul iscat de cazul „Grobunov”. În premieră pentru justiţia din România, procurorii-şefi de la Parchetul Tribunalului Dolj au fost repuşi pe funcţii, asta după ce Consiliul Superior al Magistraturii îi revocase în bloc, găsindu-i vinovaţi că l-au făcut scăpat pe Serghei Gorbunov.
„Evenimentul zilei” vă prezintă în premieră legăturile care au existat între magistraţii de la Dolj şi personajele din jurul lui Cătălin Voicu. Oraşul Strehaia reprezintă punctul de plecare, atât pentru generalul Dumitru Iliescu, cât şi pentru procurorul-şef Gheorghe Stoian, de la Tribunalul Dolj.
Mitică Iliescu îşi are originile la Strehaia, acolo de unde provin părinţii săi. Pe lângă judecătoria aceluiaşi oraş a activat multă vreme ca procuror şi Gheorghe Stoian. La rândul ei, soţia acestuia, Gheorghiţa Stoian, a fost avocata care l-a reprezentat de mai multe ori pe Dumitru Iliescu.
Tot avocata Stoian a reuşit performanţa de-a o scoate basma curată pe judecătoarea Elena Turcu, acuzată că ar fi condus cu o alcoolemie mult peste limita legală. Dosarul preluat de avocata Stoian a fost soluţionat cu NUP, printr-o decizie a Parchetului de pe lângă Înalta Curte.
Albirea „gorbunovilor”
Momentul în care conducerea Parchetului Dolj a fost decapitată în urma scandalului „Gorbunov” a echivalat cu o lovitură importantă pentru cercul de relaţii al generalului Iliescu. Pentru a-şi repune consăteanul pe funcţie, este posibil ca Iliescu să fi apelat exact la filiera „Voicu”. Coincidenţă sau nu, oamenii care au sărit în apărarea magistraţilor de la Dolj au legătură exact cu numele celor apăruţi în stenograme.
Avocata lotului „Gorbunov” a fost Viorica Costiniu, soţia judecătorului Florin Costiniu. Un alt rol important l-au avut luările de poziţie pe acest caz ale Monei Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România. Magistratul Pivniceru le-a luat apărarea procurorilor sancţionaţi în dosarul „Gorbunov”. Culmea, Mona Pivniceru este şi ea subordonată lui Florin Costiniu, în calitatea sa de judecător la Curtea Supremă.
Presiunile Asociaţiei au mers până acolo încât s-a cerut CSM-ului să admită cererile procurorilor suspendaţi, prin care solicitau repunerea pe funcţii. În fine, dosarul a fost soluţionat favorabil acestora din urmă, printr-o sentinţă dată de Înalta Curte.
Pe mână cu mafia
Procurorul Gheorghe Stoian de la Dolj, prietenul şi consăteanul generalului Dumitru Iliescu, a fost acuzat în mai multe rânduri că ar fi omul care protejează clanurile interlope. De numele său se leagă scoaterea de sub urmărire penală a lui Leo de la Strehaia, precum şi a lui Genică Boerică.
Presa locală a scos la iveală faptul că procurorul Stoian a mers până acolo încât a cerut sancţionarea procurorului care a îndrăznit să-l arunce în puşcărie pe Boerică. Mai mulţi procurori care au lucrat în subordinea lui Gheorghe Stoian au devoalat presiunile pe care acesta le făcea asupra lor, pentru a influenţa mersul anchetelor care îi priveau pe interlopii de mai sus. Mărturiile lor au rămas fără rezultat.
Un simplu vecin
Contactat telefonic, generalul Dumitru Iliescu a declarat că îl cunoaşte pe procurorul Stoian, doar ca vecin de oraş. „Nu aş intermedia niciodată ceva de acest gen, mai ales atâta vreme cât ştiam că am un mandat de interceptare pe siguranţă naţională. Vorbim de simple coincidenţe. Ca o părere personală, vă spun că procurorul Stoian mi-a părut un bun profesionist”.
SURPRIZĂ / Geoană, intermediar în dosarul „Voicu”
Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, apare şi el într-o stenogramă publicată pe surse din dosarul „Voicu”, de site-ul HotNews. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, ar fi intermediat în 2006 o întâlnire între vicepreşedintele PSD Dolj Maria Schutz, pe atunci cercetată penal, şi senatorul PSD Cătălin Voicu.
Potrivit unor surse de la Curtea Supremă, informaţia rezulta chiar din cererea de arestare trimisă la ICCJ în cazul Voicu, fiind vorba despre interceptări mai vechi din dosarul Mariei Schutz.
Preşedintele Senatului şi Maria Schutz ar fi avut, în anul 2006, un schimb de mesaje SMS, prin care ultima i se plângea şefului de la Bucureşti că ar fi cercetată penal în mod abuziv. Ulterior acestui schimb de mesaje, Mircea Geoană a redirecţionat-o pe colega de la Dolj către Voicu. În stenograma făcută publică ieri, Geoană este cel care îi dă Mariei Schutz numărul de telefon al lui Cătălin Voicu.
Replica lui Geoană a apărut imediat. El a declarat, ieri, că nu a intervenit în niciun fel pentru Maria Schutz. „Haide, domnule. Nu am intermediat niciodată o chestiune care să fie nelegală. Nu ştiu de unde au plecat astfel de informaţii”, a declarat Geoană, citat de Agerpres.

Ponta şi Geoană se spală pe mâini de dosarul „Voicu” (EV ZILEI) de Florin Ciornei, Raluca Dan
Liderul PSD şi preşedintele Senatului resping ideea de a repeta votul pentru arestarea lui Cătălin Voicu.
Solicitarea senatorului Cătălin Voicu de a fi reluat votul Senatului privind încuviinţarea arestării nu a fost bine primită nici de PSD, nici de preşedintele Senatului.
Conducerea PSD a discutat ieri acest subiect, iar decizia a fost ca Voicu să rămână o problemă a DNA. „Cazul «Voicu» este, din punctul nostru de vedere, în faţa justiţiei şi acolo trebuie să rămână. Este în interesul nostru ca partid, chiar dacă senatorul Cătălin Voicu nu mai activează în PSD, dar şi al Senatului, ca senatorii să considere că votul dat miercuri este un vot regulamentar şi că această problemă este, de miercuri începând, strict de competenţa justiţiei”, a declarat Victor Ponta, preşedintele PSD.
El a pasat apoi problema în ograda preşedintelui Senatului, Mircea Geoană. Ponta a spus că speră ca acesta să reacţioneze „în spirit regulamentar” la solicitarea lui Voicu, motivând că este atât în interesul PSD, dar şi în interesul Senatului să elimine eventuale „acuzaţii”.
Şi Mircea Geoană consideră că, din punctul de vedere al Senatului, dosarul „Voicu” a fost tranşat. „Din punct de vedere al infirmării votului din Senat, este relativ greu ca o decizie internă a unei Camere a parlamentului să fie inversată sau anulată, cu excepţia unei situaţii deosebite, pe care Comisia juridică ar putea-o identifica”, a precizat Geoană.
Oficial, conducerea Senatului se va pronunţa asupra cererii lui Voicu abia după ce Comisia juridică va formula un punct de vedere.
În faţa judecătorilor
Acuzat de procurori de „trafic de influenţă în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la fals intelectual la Legea contabilităţii, în legătură cu fapte de corupţie, în formă continuată”, senatorul PSD Cătălin Voicu este obligat să se prezinte, astăzi, la ora 11.00, în faţa judecătoarei Despina Mihai de la Secţia Penală a Curţii Supreme.
Aceasta urmează să decidă dacă cererea anchetatorilor anticorupţie de a-l arunca după gratii pe Voicu pentru 29 de zile se susţine.
„Potrivit procedurii penale, cererea de arestare va fi judecată astăzi de un singur magistrat, procesul urmând să se judece în Camera de consiliu. Decizia magistratului poate fi atacată cu apel la un complet de trei magistraţi ai aceleiaşi secţii a Curţii Supreme şi apoi cu recurs la Completul de nouă judecători”, au explicat specialişti în Procedură penală întrebaţi de EVZ.
Pe de altă parte, mâine, comisia de disciplină a CSM ar urma să discute pe marginea rapor tului preliminar făcut de inspecţia judiciară în cazul magistraţilor Florin Costiniu şi Cristian Jipa, puşi sub acuzare în dosarul Voicu.

Cazul Voicu: Ponta îi dă lecţii lui Geoană (ADEVARUL) de Alina Voaideş, Valentina Deleanu
Ponta îl îndeamnă pe Geoană să apere imaginea partidului
Liderul PSD, Victor Ponta, l-a atenţionat pe Mircea Geoană să protejeze partidul şi Senatul în dosarul senatorului Voicu, „indiferent de considerentele personale”. Nu se pune problema reluării votului în Senat în cazul lui Cătălin Voicu, a spus şeful social-democraţilor.
Victor Ponta a recurs la o declaraţie publică pentru a-i atrage atenţia predecesorului său la şefia PSD cu privire la ce ar trebui să facă în cazul lui Cătălin Voicu. El a sugerat că situaţia senatorului vizat de DNA ar avea anumite implicaţii personale pentru preşedintele Senatului.
“Domnul Mircea Geoană, în dubla sa calitate, de preşedinte al Senatului, dar şi de membru PSD, cred că trebuie să acţioneze tocmai pentru a proteja Senatul şi partidul de orice interferenţe în actul justiţiei, indiferent de considerentele personale pe care poate le are”, a declarat Ponta la Radio France International (RFI).
Surse social-democrate spun că Victor Ponta a ţinut să atenţioneze şi în şedinţa conducerii partidului că votul în cazul Voicu nu trebuie reluat, dar Mircea Geoană părăsise deja reuniunea.
Liderul PSD a mai spus că “nu se mai pune problema” reluării votului în Senat în cazul lui Voicu deoarece procedura a fost respectată, după cum i-a dat asigurări preşedintele Comisiei Juridice, senatorul PSD Toni Greblă. Preşedintele Senatului a explicat, ieri, că este
„relativ greu” ca decizia acestei Camere în cazul senatorului Cătălin Voicu să fie inversată sau anulată, “cu excepţia unei situaţii deosebite pe care Comisia juridică ar putea-o identifica”.În privinţa necesităţii prezenţei senatorului Voicu la şedinţa de plen în care s-a încuviinţat arestarea sa preventivă, Geoană a afirmat că este vorba despre o “chestiune de interpretare”. El a amintit că nu a existat un document medical oficial care să motiveze absenţa lui Voicu de la plen.
PDL, cu ochii pe Geoană
Atitudinea lui Mircea Geoană în cazul Voicu este pusă sub lupă şi de democrat-liberali, care caută pretexte pentru revocarea acestuia de la şefia Senatului.
„Deocamdată nu au fost decât nişte declaraţii, nu a fost o abatere clară de la regulamentul Senatului a preşedintelui acestui for. Noi nu am renunţat la ideea de revocare a lui Mircea Geoană, suntem cu ochii în patru mai ales în cazul Voicu şi imediat ce constatăm un pas în afara normelor, reluăm acţiunea împotriva liderului PSD”, a arătat Traian Igaş, liderul senatorilor PDL. Democrat-liberalul a precizat că procedurile în cazul Voicu au fost respectate, astfel încât reluarea votului este inutilă.
Şeful Senatului a infirmat, ieri, că ar fi intermediat o întâlnire între Cătălin Voicu şi vicepreşedintele PSD Maria Schutz, trimisă în judecată în 2008 de DNA. „Nu am intermediat niciodată o chestiune care să fie nelegală. Nu am intermediat niciun fel de astfel de acţiune”, a susţinut Geoană.
Comentarii: Geoană, cu spatele la zid
Stelian Tănase
„Avertismentul lansat de Victor Ponta îl surprinde pe Mircea Geoană cu spatele la zid. Preşedintele PSD îl vulnerabilizează pe şeful Senatului prin această trimitere personală la o relaţie pe care ar avea-o cu Cătălin Voicu. Pe de altă parte însă, nouă, opiniei publice, nu ni s-a transmis decât o momeală în acest caz, nu am văzut decât vârful aisbergului. Întrebarea este ce alte informaţii au rămas nedezvăluite.
Ce ştie Ponta în plus? Are cumva vreun amestec în toată această poveste soacra lui Mircea Geoană? Cu atât mai mult cu cât doamna Margareta Costea a declarat că nu-l cunoaşte pe Voicu, iar senatorul a susţinut contrariul. Judecând însă după reacţia sa, Ponta ar putea să aibă mai multe informaţii.”

Cătălin Voicu, şah pe procedură la procurorii DNA (COTIDIANUL.RO) de Voichita Rascanu
Senatorul PSD, Cătălin Voicu, este la un pas să determine amânarea judecării cererii de arestare, care ar trebui să aibă loc mâine, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Asta pentru că Voicu a obţinut înregistrarea şi punerea pe ordinea de zi a şedinţei de mâine a Senatului a contestaţiei sale cu privire la modalitatea în care s-a dat avizul de arestare preventivă. Punerea contestaţiei pe ordinea de zi îi oferă lui Voicu ocazia de a susţine mâine la Înalta Curte că procedura de avizare a Senatului nu s-a încheiat, existând încă o contestaţie de soluţionat şi că orice decizie judecătorească dată înainte de finalizarea procedurilor din Senat va fi lovită de nulitate absolută.
Judecătorul va avea de luat o decizie dificilă dacă Voicu va invoca această nefinalizare a procedurii din Senat, deoarece, pe de o parte, nu există o procedură de contestare a votului plenului Senatului şi pentru că, de pe altă parte, atâta timp cât Senatul nu respinge în mod expres contestaţia, ea rămâne admisă de principiu.
Cătălin Voicu a făcut cel mai important pas pentru amânarea de mâine, de la Înalta Curte. Motivul principal al contestaţiei, potrivit căruia avizul este lovit de nulitate absolută pentru că audierea senatorului nu a avut loc în plenul camerei din care face parte, este discutabil. Asta pentru că, potrivit Constituţiei şi Regulamentului Senatului, “deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului (…) dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor”.
Textul de lege nu explicitează dacă este suficientă ascultarea lor în comisia juridică ori în altă comisie, formată temporar. Nici nu spune expres că audierea trebuie să aibă loc în plenul camerei in care este parlamentarul. Singurul lucru care ar putea să îi susţină cauza lui Voicu, în sensul că ar fi trebuit să fie audiat în plen este precedentul.
Toţi ceilalţi deputaţi sau senatori au fost, până în prezent, ascultaţi de plen. Voicu a fost programat pentru audierea în plen, dar, din motive medicale, nu s-a putut prezenta. Motivele medicale, însă, aşa cum a precizat preşedintele comisiei, Toni Greblă, nu au ajuns în mod oficial la comisie. Mai mult, în regulamentul Senatului se cere expres ca senatorul să anunţe în momentul în care nu ajunge la anumite audieri.
Ori nu se ştie dacă Voicu a anunţat, altfel decât prieteneşte. Pe de altă parte, senatorii care şi-au dat avizul pentru arestare, inclusiv preşedintele comisiei juridice, Toni Greblă, au sus]inut că audierea colegului lor numai în comisia juridică este suficientă pentru a îndeplini cerinţa constituţională, deorece, potrivit unui principiu bine cunoscut de drept, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă.

Ponta: TVR şi SRR vor avea conducere strict politică (JURNALUL NATIONAL)
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, azi, într-o conferinţă de presă, că TVR şi SRR vor avea o conducere strict politică, el susţinând că TVR va reveni PDL, iar SRR va reveni UDMR.
Ponta a arătat că declaraţiile făcute până acum de deputatul PDL Raluca Turcan şi de ceilalţi membri democrat-liberali privind “jugul politic” exercitat asupra TVR şi RRA au valoare doar când nu se află la putere.
“Dacă doamna Turcan, după ani de lupte, va reuşi până la urmă să transforme Televiziunea în portocaliu – şi Radioul înţeleg că va fi verde, dar nu verde ecologist, ci verde UDMR – va însemna că, din păcate, toate declaraţiile făcute până acum, prin care domana Turcan şi membrii PDL vorbeau de jugul politic asupra Televiziunii şi asupra Radioului, aşa cum ne-am obişnuit la PDL, au valoare doar când nu e vorba de jugul lor politic. Dar când sunt ei acum la putere, ceilaţi trebuie să facem ciocul mic, conform solicitării PDL-iste cunoscute şi vom avea o conducere strict politică – PDL la TVR şi UDMR la Radio România”, a precizat Ponta.
El a arătat că PSD se va opune instituirii unei conduceri politice la TVR şi SRR, chiar dacă nu are majoritatea necesară în Parlament.
“Oamenii pot să vadă, încă o dată, cât de mult pot să se bazeze pe aşa-zisele principii enunţate de PDL şi, în cazul de faţă, de doamna Turcan. Sunt convins că, dacă vor merge pe acest drum, sigur că ne vom opune. Nu avem majoritatea necesară, însă o poziţie de principiu este importantă”, a spus Ponta.
El a arătat, răspunzând unei întrebări, că PSD nu a discutat despre propunerile pe care le va face la CA ale SRTv şi SRR, însă a opinat că acolo este locul profesioniştilor.
“Nu am discutat aşa ceva. Deocamdată, raportul privind Radioul şi Televiziunea nu au fost încă discutate în plenul comun. Probabil că se va întâmpa lucrul ăsta mâine şi poimâine. După aceea vom discuta despre nominalizări. Punctul meu de vedere, pe care îl voi discuta cu colegii mei, este de a avea profesionişti şi de a nu politiza în niciun fel conducerile strict profesionale ale Televiziunii şi ale Radioului”, a spus Ponta.

Ponta: Funeriu e total incapabil să gestioneze reforma Educaţiei, cerem demisia sa (JURNALUL NATIONAL)
Victor Ponta a declarat că ministrul Daniel Funeriu este total incapabil să gestioneze procesul de reformă în Educaţie, iar PSD solicită demisia sa şi numirea unui alt ministru, care să beneficieze de respectul celor implicaţi în Educaţie.
Ponta a precizat că PSD nu va participa la dezbaterea organizată luni de preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, pe tema Legii educaţiei, considerând că aceaste este o dezbatere a politicienilor despre politicieni, care nu ia în calcul factorii implicaţi în procesul Educaţie, respectiv părinţii, elevii, studenţii, profesorii, universitarii.
Ponta s-a declarat nemulţumit de faptul că, la dezbaterea organizată de Roberta Anastase, preşedintelui Traian Băsescu i s-au rezervat 15 minute pentru a-şi expune punctul de vedere despre procesul de reformă în Educaţie, în timp ce el, liderul UDMR, Marko Bela. şi liderul PNL, Crin Antonescu, ar fi beneficiat de câte cinci minute.
Ponta a arătat că PSD consideră reforma în Educaţie un proces care merită un timp de dezbatere rezonabil, astfel încât decizii de importanţă majoră pentru viitorul acestui domeniu să nu fie luate în pripă, respectiv într-o dezbatere organizată “cu trei zile înainte de Paşti”.
În opinia liderului PSD, organizarea unei dezbateri de felul celei convocate de Roberta Anastase implică o manieră total neserioasă de abordare a reformei în Educaţie, drept pentru care PSD nu va participa la aceasta.
Ponta a precizat că în cursul zilei de luni deputatul PSD Ecaterina Andronescu va prezenta proiectul PSD cu completări în ceea ce priveşte dorinţa de reformă în Educaţie, precizând că PSD este deschis dialogului pe acest subiect.
Liderul PSD a arătat că dezbaterea organizată de Roberta Anastase este una formală, iar PSD nu va participa “la o poză de cinci minute” cu preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, şi ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
Mediafax

PSD vrea capul lui Berceanu (COTIDIANUL.RO)
PSD va depune miercuri la Senat o moţiune simplă împotriva ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, a anunţat liderul social democrat, Victor Ponta, după şedinţa Biroului Permanent Naţional al partidului.
Berceanu se leaga de contractele date de Orban
Ponta a mai declarat că speră ca Senatul să aprobe cererea PSD de constituire a unei comisii de anchetă pe tema contractelor gestionate de acest minister, pe motiv că este în interesul românilor să se afle pe ce se cheltuiesc sume mari de bani, în timp ce, paralel, nu se găsesc fonduri pentru educaţie, salarii şi alte măsuri sociale, potrivit Antena 3.
“În loc să se găsească resurse pentru educaţie, pentru social, prima rectificare bugetară va aloca mai mulţi bani ministerului doamnei Udrea, ministerului domnului Berceanu, fapt pe care noi îl considerăm inacceptabil”, a atras atenţia Ponta.

PSD se leapădă de Voicu/ Ponta îi cere lui Geoană să apere Senatul, indiferent de considerentele personale (COTIDIANUL.RO)
Liderul PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, la RFI, că nu se pune problema reluării votului în Senat în cazul lui Cătălin Voicu şi a apreciat că Mircea Geoană trebuie să acţioneze pentru a proteja Senatul şi partidul de orice interferenţe în justiţie, indiferent de considerentele personale.
“Am discutat cu preşedintele Comisiei juridice din Senat, domnul senator Greblă, şi mi s-a explicat că s-au respectat absolut toate procedurile în cazul domnului Voicu şi că nu se mai pune problema, în mod serios vorbind, politic şi juridic, a reluării unui vot. Lucrurile sunt tranşate atât din punctul nostru de vedere ca partid, când am spus foarte clar că domnul Voicu, ca orice alt om de altfel, trebuie să meargă în faţa judecătorilor, cât şi din punctul de vedere al Senatului. Domnul Mircea Geoană, în dubla sa calitate, de preşedinte al Senatului, dar şi de membru PSD, cred că trebuie să acţioneze tocmai pentru a proteja Senatul şi partidul de orice interferenţe în actul justiţiei, indiferent de considerentele personale, pe care poate le are”, a declarat președintele social democrat într-un interviu acordat RFI.
Ponta a apreciat, de asemenea, că procedura parlamentară în astfel de cazuri nu este complicată, având în vedere că în privinţa lui Voicu aceasta a fost parcursă într-o săptămână.
Președintele Senatului, Mircea Geoană, a declarat luni că o inversare sau o anulare a deciziei Senatului în cazul lui Voicu ar fi destul de dificilă.

Ponta: Mai trebuie câţiva parlamentari cu probleme la DNA pentru adoptarea revizuirii Constituţiei (JURNALUL NATIONAL)
Victor Ponta a susţinut că s-a ajuns la situaţia în care mai sunt necesari doar câţiva parlamentari care să aibă probleme “ideologice” cu DNA sau cu funcţiile de miniştri pentru a se constitui majoritatea de două treimi care să adopte proiectul de revizuire a Constituţiei.
Ponta a făcut această afirmaţie la o dezbaterea organizată de Asociaţia ProDemocraţia pe tema revizuirii Constituţiei. “Îmi doresc foarte tare ca revizuirea cu două treimi a Constituţiei actuale să nu fie făcută, tocmai, numai şi numai prin migraţia politică. Ceea ce ar fi absolut extraordinar pentru o democraţie, vă daţi seama. Prin migraţie politică am făcut majoritate de două treimi ca să revizuim Constituţia”, a spus Ponta.
El a fost contrazis de preşedintele ProDemocraţia, Cristian Pârvulescu, acesta apreciind că acest lucru este aproape imposibil, întrucât ar însemna dispariţia unui partid politic din Parlament.
“Vă fac calculele, dacă vreţi. Mai trebuie doar câţiva să aibă probleme ideologice cu DNA şi cu funcţiile de miniştri şi se fac două treimi”, a opinat Ponta.
Afirmaţia preşedintelui PSD a fost susţinută şi de către preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, prezent la dezbatere, care a precizat că, deja, legile organice pot fi adoptate fără probleme.
Pârvulescu a intervenit, iarăşi, şi a precizat că ar fi nevoie, pentru adoptarea proiectului de revizuire a Constituţiei, de 66% în ambele Camere, sau de o majoritate chiar mai mare, în Camere diferite, ceea ce ar fi greu de atins.
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor celor două Camere, potrivit articolului 151, alineat 1 din Constituţie.
Legea Fundamentală prevede, totodată, că după adoptarea proiectului de revizuire a Constituţiei cu două treimi, de către Camera Deputaţilor şi Senat, se face Referendum.Mediafax

A dat cu bâta în baltă sau deschide „Cutia Pandorei” Cătălin Voicu? (COTIDIANUL.RO) comentariu de Lucian Gheorghiu
Singura ştire care a mai trezit cât de cât din amorţeală redacţiile, în duminica Floriilor, a fost cea prin care Cătălin Voicu contestă votul din Senat şi cere să fie audiat. Este şi motivul pentru care am schimbat în proporţie de 90% editorialul pregătit iniţial şi care ar fi intrat pe site dacă nu întârziam puţin transmisia.
“Am dreptul constituţional, legal şi regulamentar de a fi ascultat în plenul Senatului României în vederea încuviinţării cererii de arestare preventivă.” Asta spune Cătălin Voicu într-un comunicat trimis duminică, după orele prânzului, redacţiilor principalelor canale media. Din start se impun câteva întrebări. De ce nu a făcut acest anunţ Cătălin Voicu vineri seară, când a dat un amplu interviu pentru Antena 3? S-a întâmplat ceva în intervalul de 36 de ore scurs între respectivul interviu şi comunicatul remis presei? S-a schimbat ceva în situaţia care-l priveşte pe cel mai mediatizat om din România la ora actuală? La aceste întrebări doar împricinatul poate da un răspuns.
Un lucru este cert. În interviul de vineri seară, Cătălin Voicu a manifestat o siguranţă de sine demnă de invidiat pentru cineva care este posibil ca începând de marţi să-şi petreacă o bună perioadă de vreme în arest. Fie el şi doar preventiv.
Îmi este greu să estimez la ora actuală dacă solicitarea lui Voicu va fi acceptată. Dar şi dacă va fi acceptată, nu ştiu în primul rând ce poate spune în plus Cătălin Voicu în plenul Senatului faţă de cele spuse în faţa Comisiei juridice a acestei Camere a Legislativului. Să nu uităm, audierea lui Voicu la comisie a fost transmisă în direct de posturile tv de ştiri, iar înainte şi după audiere atât Realitatea TV, cât şi Antena 3 au întors subiectul pe toate feţele, mai ceva ca meciurile în celebra (şi, din păcate, defuncta) emisiune a postului public de radio de până prin anii ’90, „Fotbal minut cu minut”. Practic, întreaga naţie a aflat ce a avut de spus Voicu în apărarea sa. Şi atunci, de ce vrea senatorul social democrat să se “spovedească” şi plenului? Crede cumva într-o întoarcere miraculoasă a votului în favoarea sa, fapt ce l-ar scuti, pe timpul procesului, de neplăcerile eventualului arest preventiv? Nu. Nu cred că s-a gândit sau că se gândeşte la aşa ceva. Ar mai avea nevoie de 24 sau de 48 de ore de tras de timp până să compară în faţa instanţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a-şi aranja cine ştie ce ploi? Iarăşi e greu de crezut. Pentru că, în situaţii de acest gen în care se află Voicu, nu ţine cu varianta îngrăşării porcului în ajun. Şi atunci, de ce solicită practic rejudecarea sa de către Senat?
O singură explicaţie stă în picioare. Este posibil ca, ştiind că nu are scăpare în ceea ce priveşte arestul preventiv, Voicu să se fi decis să deschidă ceea ce chiar el a denumit “Cutia Pandorei”. Adică, mai pe româneşte, să toarne nişte nume grele de politicieni care s-ar fi jucat şi ei cu “focul” corupţiei. Iar a deschide respectiva “cutie” în plenul Senatului are o greutate înzecită faţă de un interviu acordat vreunui ziar sau vreunei televiziuni. Numai că, dacă asta vrea să spună Voicu în plenul Senatului, atunci, chiar dacă va muri şi capra vecinului, îşi cam taie singur craca de sub picioare pentru că prezumţia de nevinovăţie care trebuie să-l însoţească până la terminarea proceselor va începe să balanseze spre prezumţia de vinovăţie, prezumţie care şi aşa i-a fost “acordată” de cercuri interesate din o partea a media şi din anumite zone ale politicului. Dar şi în cazul în care nu intenţionează să deschidă vreo cutie a Pandorei şi are de gând doar să repete discursul de la comisie, Voicu tot prost iese. Se va interpreta că el speră la un alt rezultat al votului şi iarăşi va creşte procentul celor care îi vor “acorda” prezumţia de vinovăţie. Deci, indiferent cum o dă, Voicu nu iese bine din ceea ce a plănuit. Şi îmi este teamă că a cam dat cu bâta în baltă.

PNL

Antonescu şi Orban îşi dispută puterea în filiale (EV ZILEI) de Romulus Georgescu
După închiderea competiţiei de la Congres, cei doi lideri liberali încearcă, fiecare, să câştige influenţă la alegerile din organizaţii.
Alegerile pentru preşedinţia PNL s-au încheiat cu victoria lui Crin Antonescu, dar competiţia pentru selectarea celor care vor sta la masa deciziilor în partid este în plină desfăşurare.
În următoarele luni „se pun la bătaie” 26 de locuri dintre cele 60 din Consiliul Naţional Executiv (CNEx), organism care supervizează activitatea organizaţiilor locale (mergând în cazuri grave până la dizolvarea conducerii – n.r.) sau validează candidaţii la alegerile parlamentare şi europarlamentare.
Din CNEx fac parte membrii conducerii centrale, recent aleşi de Congres, şi şefii de organizaţii judeţene, palierul pe care sar putea face înlocuiri.
Alegerile vor avea loc în 26 de filiale liberale unde fie există conduceri interimare, fie mandatul celor în funcţie a expirat.
Alte reguli de alegere
Competiţia pentru aceste posturi se anunţă a fi un mixt între politica la nivel central şi divergenţele de pe plan local.
Unii dintre candidaţii pentru şefia organizaţiilor judeţene se poziţionează clar pro-Antonescu sau pro-Orban, dar în alte cazuri este vorba, pur şi simplu, despre rivalităţi pe plan local.
Însă, şi în aceste cazuri, nu este exclusă implicarea liderilor de la centru pentru a potenţa în favorea lor prestaţia fiecărei tabere. Cu atât mai mult cu cât alegerile de pe plan local au o regulă diferită decât alegerile de la centru, fiind uninominale şi nu pe listă.
Din acest motiv, ambele tabere au toate motivele să se implice, fiind deschisă şi posibilitatea care tocmai a fost eliminată la centru: un preşedinte dintr-o tabără şi o majoritate din cealaltă.
Strategii diferite
Deocamdată, fiecare dintre cei doi foşti candidaţi la şefia PNL, Crin Antonescu şi Ludovic Orban, au strategii diferite faţă de evenimentele care urmează.
Antonescu, personal, nu sprijină oficial niciun candidat, iar lobby-ul făcut de unii dintre membrii conducerii centrale nu poate fi legat de persoana sa.
„Şi în trecut au fost şefi de filiale care au ajuns în funcţie cu sprijinul lui Tăriceanu sau Orban, dar acum îl sprijină pe Antonescu. Nu e sigur că un preşedinte de filială, odată ales, va merge împotriva lui Antonescu”, este explicaţia liberalilor.
De cealaltă parte, Orban a fost sau va participa la alegerile din mai multe judeţe încercând să contureze o alternativă la actuala conducere.
Fie prin sprijinirea celor care mai sunt în tabăra sa, fie prin susţinerea unor lideri locali nemulţumiţi de actuala conducere, sau de unele decizii pe plan local.
START
Timiş, episodul-pilot
Prima rundă de alegeri judeţene de după congres, cea pentru şefia PNL Timiş, organizată duminica trecută, pare să dea tonul în partid.
Tabăra lui Antonescu, reprezentată de Nicolae Robu, a învins-o pe cea a lui Orban, reprezentată de Sorin Supuran, la o diferenţă de 45 de voturi: 339 contra 294.
Robu era preşedinte interimar al organizaţiei şi l-a sprijinit pe Crin Antonescu la Congres, intrând şi în Biroul Politic ales la propunerea ace stuia. De cealaltă parte a baricadei, Sorin Supuran a fost director al Autorităţii Rutiere Române în perioada în care Ludovic Orban era ministru al transporturilor.
Antonescu nu a participat la alegerile din Timiş, în timp ce Orban s-a deplasat la faţa locului.
Mai mult, oamenii lui Orban au făcut campanie mergând la delegaţi acasă în perioada de dinainte de alegeri. Ulterior, Supuran a contestat modul în care au fost desemnaţi delegaţii la alegeri, dar contestaţia a fost respinsă de conducerea PNL.

Asalt la Daniel Funeriu/ PNL atacă „educaţia” cu o moţiune simplă (COTIDIANUL.RO) de Lucian Gheorghiu
Liberalii vor depune miercuri la Senat o moţiune simplă pe tema educaţiei. Fostul ministru al învăţământului de acum 12 ani Andrei Marga este unul dintre promotorii moţiunii.
PNL va depune miercuri la Senat o moţiune simplă pe tema educaţiei, în care va fi atacată atât viitoarea lege a educaţiei, dar şi politica guvernului în domeniul învăţământului. Andrei Marga, membru în BPC al PNL, a declarat că moţiunea liberalilor “este urmarea firească a modului defectuos în care actuala putere a înţeles să gestioneze problema educaţiei în România”. Potrivit textului moţiunii, PNL atrage atenţia populaţiei asupra a patru probleme importante cu care se confruntă domeniul educaţiei: disponibilizările personalului didactic, legea salarizării unitare, bugetul educaţiei şi legea educaţiei.
Referindu-se la disponibilizările din învăţământ, Andrei Marga a precizat: “România nu are o strategie anticriză, dar, prin toate măsurile luate în ultima vreme, guvernul nu face altceva decât să adâncească criza”.
“În vreme ce Legea salarizării unitare, pe lângă toată demagogia, scade veniturile personalului din învăţămant, ceea ce este inacceptabil în opinia PNL, România pierde în continuare resurse europene din cauza nepriceperii administrării în domeniul educaţiei. Nu în ultimă instanţă, mai pot spune că modul în care s-a conceput proiectul legii educaţiei este unul diletant În multe alte ţări europene, dezbaterea unei astfel de legi a durat de la un an şi jumătate până la patru ani. Ceea ce se încearcă acum la noi este o premieră istorică: să discuţi cât mai puţin o lege şi aşa făcută rău. Punem asadar în discuţie în moţiunea pe care o vom depune miercuri felul în care guvernul a elaborat legea, a dezbătut-o, precum şi procedurile folosite”, a mai afirmat Andrei Marga.

ACTUALITATE POLITICA

Vizită-fulger la Bucureşti a şefului FMI (GANDUL) de Adrian BĂRBULESCU
DISCUŢII Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, va face azi o vizită-fulger la Bucureşti, după ce ieri s-a aflat la Varşovia
Dominique Strauss-Kahn, directorul general al FMI, va veni astăzi la Bucureşti pentru o vizită de numai o zi, în care se va adresa Parlamentului, va avea întrevederi cu oficiali guvernamentali şi se va întâlni cu studenţii de la ASE.
Discursul din Parlament, solicitat de guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a constituit recent un subiect de contre politice. “Eu cred că, faţă de anii ’90, când România avea nevoie de FMI ca de aer şi FMI ne dădea indicaţii foarte precise cum să facem restructurările, totuşi, există o evoluţie a României şi cred că este un pic exagerat, dacă nu chiar prea mult, să reunim Parlamentul în şedinţă comună ca să-i dăm posibilitatea lui Dominique Strauss-Kahn să se adreseze”, a declarat fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, care a ţinut să precizeze că “România nu este o ţară de lumea a treia”.
Într-un final, însă, parlamentarii au aprobat discursul, care va avea loc astăzi. Şeful FMI are programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Emil Boc, dar şi cu ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi cu guvernatorul Isărescu. Din delegaţia FMI vor face parte Marek Belka, directorul Departamentului pentru Europa, şi Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului pentru România, care a negociat anul trecut cu autorităţile române acordul stand-by de aproape 13 miliarde de euro.
În aceeaşi zi, Dominique Strauss-Kahn se va întâlni timp de 25 de minute şi cu studenţii de la Academia de Studii Economice Bucureşti. Chiar dacă şeful FMI stă la Bucureşti o singură noapte, unul dintre beneficiari va fi omul de afaceri George Copos, finanţatorul clubului FC Rapid, la al cărui hotel, Athenee Palace Hilton, se va caza.
În urmă cu aproape un an, FMI a acordat României un împrumut pe doi ani, în valoare de 12,95 miliarde de euro pentru traversarea crizei economice, din care până acum a eliberat 9,3 miliarde. Conform termenelor renegociate la sfârşitul lunii ianuarie, România are răgaz până în toamnă pentru a adopta noua legislaţie privind pensiile şi salarizarea în sectorul bugetar. De asemenea, FMI aşteaptă noi măsuri de reducere a cheltuielilor în companiile de stat.

Grabă. Angajamentele neonorate, „îngrăşate/ Directorul FMI, primit cu restanţe în Parlament (ROMANIA LIBERA) de ANDREEA NICOLAE
Parlamentul aşteaptă astăzi prima vizită din ultimii 12 ani a unui director general al FMI. În loc de pâine şi sare, va fi întâmpinat cu două restanţe: Legea responsabilităţii fiscale şi Legea pensiilor.
Unii analişti văd în venirea de astăzi a directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, o vizită de încu­rajare, prilej de a le adresa un mesaj românilor. Totuşi, în condiţiile în care vizita lui Strauss-Kahn precede cu o lună misiunea de evaluare a FMI (de rezultatul căreia depinde acordarea celei de‑a cincea tranşe – de 850 milioane euro), vizita poate fi interpretată şi din perspectiva mobilizării autorităţilor de la Bucureşti. Mobilizare ce lasă de dorit dacă ne uităm la stadiul angajamentelor asumate de România.
Cele mai elocvente exemple sunt Legea pensiilor şi Legea responsabilităţii fiscale. Prima trebuia să fie adoptată pe 31 decembrie 2009, dar Guvernul a trimis proiectul în Parlament abia pe 16 februarie. Guvernul Boc a justificat întârzierea prin incertitudinile politice de la sfârşitul anului 2009 (guvernul interimar nu a putut trimite Parlamentului proiectul), iar termenul de adoptare a legii a fost revizuit. Noua ţintă asumată: finele lunii iunie 2010. Adică peste trei luni, în condiţiile în care proiectul nu a depăşit, la o lună şi jumătate de la depunerea lui în Parlament, nici măcar prima etapă, aceea a dezbaterilor în Comisia de muncă a Senatului. În afara criticilor venite din partea reprezentanţilor foştilor militari, magistraţi şi poliţişti (care au ameninţat deja Guvernul cu iniţierea a zeci de mii de procese), proiectul a atras atenţionări serioase din partea Consiliului Legislativ, în opinia căruia mai multe prevederi sunt susceptibile a fi neconstituţionale.
Nu în ultimul rând, în privinţa avizelor date de comisiile senatoriale de specialitate, proiectul are un „scor” de 1-1. Adică, din două avize emise până acum, unul este pozitiv (Comisia de buget-finanţe), unul negativ (Comisia pentru drepturile omului).
Legea responsabilităţii fiscale, forţată spre adoptare pe ultima sută de metri
Deşi ar fi trebuit să fie adoptată, potrivit angajamentelor, până la sfârşitul acestei luni, Legea responsabilităţii fiscale nu a primit încă votul final al Parlamentului. Adoptat de Guvern la sfârşitul lunii decembrie 2009, proiectul a ajuns la Senat în ianuarie 2010, iar parcursul lui parlamentar a început abia în februarie (din cauza vacanţei parlamentare). Proiectul a fost adoptat de Senat pe 3 martie, după care s-a „împotmolit” în comisiile de la Camera Deputaţilor. Sub presiunea vizitei directorului FMI, deputaţii puterii sunt însă optimişti că vor adopta proiectul chiar mâine. „Mai mult ca sigur că vom adopta zilele acestea proiectul, în principiu, în forma guvernamentală”, a declarat deputatul PDL Petru Călian. Nu de aceeaşi părere este însă colegul acestuia din Comisia de buget-finanţe, deputatul PSD Iuliu Nosa: „Noi nu am întocmit raport la proiectul de lege. Poate s-au întâlnit şi l-au făcut colegii de la PDL şi UDMR, când noi eram în plenul reunit săptămâna trecută”. Faptul că parlamentarii puterii încearcă, pe ultima sută de metri, să forţeze adoptarea la termen a legii este confirmat de pagina oficială a Camerei, unde proiectul nu apare ca având întocmit raportul obligatoriu.
Guvernul şi Parlamentul au însă şi alte restanţe. Codurile de Procedură (Penală şi Civilă), de pildă, ar fi trebuit adoptate încă din iunie 2009.

Vine stapanul banilor in Romania. Sta doar 12 ore. Cine este Strauss-Kahn, socialistul francez care conduce FMI-ul (ZIARUL FINANCIAR) de Claudia Medrega
Dominique Strauss-Kahn, 61 de ani, care conduce FMI din toamna anului 2007, se afla astazi pentru cateva ore la Bucuresti, fiind oaspetele Bancii Nationale. Seful FMI vine de la Varsovia sa incurajeze guvernul sa aplice in sfarsit reformele la care s-a angajat in schimbul celor aproape 13 mld. de euro din care deja am incasat trei sferturi. “Seful FMI vine la invitatia autoritatilor romane, dar este oaspetele Bancii Nationale. Guvernatorul bancii centrale il va insoti pe directorul general al FMI pe durata intregii vizite in Romania”, a spus Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Daca la Varsovia Strauss-Kahn a avut numai cuvinte de lauda pentru cum s-au descurcat autoritatile poloneze cu criza internationala, ramane de vazut cu ce discurs va veni la Bucuresti, dupa ce reprezentantii Fondului au surprins pana acum cu bunavointa si flexibilitatea. “In cinstea” vizitei, senatorii din coalitia de guvernamant au adoptat ieri dupa-amiaza o ordonanta de urgenta privind ratificarea scrisorii de intentie semnata in februarie de autoritatile romane cu FMI, pentru suplimentarea partii din imprumut alocata Finantelor cu 383 mil. DST (340 mil. euro).

BĂSESCU ŞI LEGEA EDUCAŢIEI/ Atac la medici (JURNALUL NATIONAL) de Monica Iordache Apostol
La dezbaterea organizată la Camera Deputaţilor, Traian Băsescu a spus că medicii dau rateuri în 40% din încercările de diagnosticare
PSD şi PNL au absentat de la dezbaterea proiectului Legii Educaţiei, organizată la Camera Deputaţilor, reprezentanţii elevilor şi profesorilor au fost daţi afară, cei ai puterii au lăudat noile prevederi, iar şeful statului a gafat atacând medicii.
Preşedintele Traian Băsescu susţine că 40% dintre diagnosticele puse de medicii români sunt eronate pentru că aceştia sunt foarte slab pregătiţi. “Proaspetele afirmaţii venite din Franţa spun foarte clar, negru pe alb, că medicii români sunt foarte slab pregătiţi”, a declarat Traian Băsescu, prezent la Palatul Parlamentului pentru dezbaterea Legii Educaţiei Naţionale.
“Unui om care are o boală i se prescrie o reţetă pentru o altă boală, un om care nu trebuie să fie operat este operat”, susţine preşedintele Băsescu. În continuare, în sprijinul afirmaţiei că medicii din ţara noastră sunt slab pregătiţi, preşedintele Băsescu a mai spus: “Domnilor, v-aş ruga să observaţi o afirmaţie făcută foarte de curând de unul din statele importante din Uniunea Europeană şi care începe să demonteze un mit al medicilor pregătiţi în universităţile româneşti. Este vorba de proaspetele afirmaţii venite din Franţa care spun negru pe alb că medicii români sunt slab pregătiţi”.
În legătură cu rata de rateu în diagnostic de 40% indicată de preşedintele Băsescu, profesorul doctor Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România, susţine că este eronată. De asemenea, profesorul Astărăstoae spune că preşedintele Băsescu s-ar putea să deţină alte statistici care să-i permită să facă asemenea afirmaţii. “Eu nu cunosc documente care să prezinte o asemenea rată de eroare de diagnostic. Eu cunosc însă raportările de la Institutul Naţional de Diagnostic, potrivit cărora concordanţa între diagnosticul de trimitere, cel de internare şi cel de externare este de peste 90%, ceea ce înseamnă că această eroare de diagnostic poate fi în România sub 10%”. Inclusiv aceast procent este pus pe seama lipsei echipamentului optim pentru un diagnostic corect şi rapid.
Astărăstoae a adăugat că este posibil ca preşedintele să aibă alte documente şi statistici şi l-a invitat pe acesta să precizeze care sunt acesteaa precizat că este vorba de confunzie.
Totodată, preşedintele a declarat că o comisie prezidenţială care a evaluat sistemul de sănătate din România arată că “rata de rateu în diagnostic ajunge la peste 40% în sistemul de sănătate românesc, care este un efect al sistemului de educaţie”.
Preşedintele Colegiului Medicilor spune că o asemenea rată de rateu nu există.
Traian Băsescu a mai declarat astăzi că, potrivit Franţei, medicii români sunt slab pregătiţi.
“Criza ne-a arătat cât de vulnerabili suntem în foarte multe domenii şi unde avem punctele cele mai slabe din societatea românească. (…) Câtă nevoie este de ordine în sistemul de pensii şi de salarizare, dar şi cât de lipsiţi de performanţă suntem, din păcate, în sistemul de educaţie, în sănătate, pentru a pune acest sistem în folosul cetăţeanului”, a spus Boc. În timp ce premierul, reprezentanţii PD-L şi cei ai parlamentarilor independenţi lăudau virtuţile proiectului, liberalii anunţau că vor depune o moţiune simplă pe tema educaţiei la Senat.
În cadrul dezbaterilor, una dintre vocile critice a fost cea a preşedintelui PC, Daniel Constantin, care a declarat că este şocant că ministrul Funeriu vrea să aducă elevii cu forţa la şcoală, impunând amenzi pentru absenţe. “Dacă facem un calcul elementar, la 4 milioane de elevi, înmulţit cu amenda de 5.000 RON propusă de Legea Educaţiei, rezultă 20 de miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro. Avem aici o lege a Educaţiei sau o lege prin care Guvernul vrea să rezolve criza din România, furând bani de la părinţi?”, a întrebat liderul PC.
ELEVI ŞI PROFESORI ŢINUŢI LA UŞĂ
La dezbatere au fost primiţi doar sindicaliştii, nu şi reprezentanţi ai elevilor sau profesorilor, un grup de liceeni de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul fiind poftit afară de serviciul de protocol al Camerei Deputaţilor, pe motiv că nu a fost invitat. Liliana Zaschievici, profesor la Colegiul Mihai Viteazul, a declarat că elevii fuseseră convocaţi de Inspectoratul Şcolar al Capitalei şi că, din moment ce nu au fost primiţi aici, vor încerca să organizeze o dezbatere proprie, pentru a-şi face auzite părerile despre proiectul de lege.
Proteste în ţară
La Buzău, peste o mie de cadre didactice au protestat şi azi, iar discuţiile cu prefectul nu au ajuns la un rezultat favorabil dascălilor. Ei au anunţat pentru astăzi pichetarea sediului Inspectoratului Şcolar Judeţean, iar miercuri se vor aduna din nou în Piaţa Dacia şi vor porni în marş până la Prefectură. Cadrele didactice cer plata integrală a salariilor pe februarie şi aplicarea deciziilor obţinute în instanţă, privind majorări salariale cu 33%. Lor li s-au alăturat şi profesori din Ialomiţa, Argeş, Neamţ, Iaşi şi Galaţi. Profesorii au anunţat că vor organiza miercuri în Piaţa Civică un miting de protest. (D. Scarlat)
“Politica sufocă Educaţia”
Senatorul PC Dan Voiculescu afirmă că, după 20 de ani de pseudoreforme, sistemul naţional de educaţie este în colaps. “Cauza acestui eşec cronic este mereu aceeaşi: miza politică primează întotdeauna. Proiectele de reformare sunt elaborate de politicieni pentru politicieni şi nu de specialişti împreună cu reprezentanţii profesorilor şi ai elevilor. Astfel, sistemul naţional de educaţie, în loc să devină o prioritate naţională, a fost transformat într-un banal instrument politic. (…) Personal, consider că după 20 de ani de retorică seacă, politicienii ar trebui să se abţină să mai dea indicaţii şi să reziste tentaţiei de a participa la dezbateri în care doar să constate miraţi că sistemul nu funcţionează, fără să îşi asume imensa responsabilitate. Cel mai recent exemplu este al preşedintelui Băsescu, care afirmă grav că nici o universitate românească nu este în primele 500 din lume, dar nu observă că, în cei peste cinci ani de mandat, nu a avut nici o contribuţie concretă la eficientizarea educaţiei româneşti. De 20 de ani politicienii doar vorbesc despre reformă, cred că a venit timpul să tacă. Proiectul Legii Educaţiei va fi util doar dacă îşi va pierde culoarea politică (…) Trebuie supus dezbaterii Parlamentului numai după ce se va ajunge la o formă agreată de toţi reprezentanţii societăţii civile”, afirmă Dan Voiculescu în declaraţia politică depusă azi la Senat.
Pichetul cercetătorilor
Peste 150 de cercetători au pichetat azi Ministerul Educaţiei şi Palatul Cotroceni, dar nu au fost primiţi la discuţii şi nu au putut depune nici măcar un memoriu cu solicitările lor. Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare Proiectare din România (FSLCP) au atras atenţia asupra lipsei de fonduri din cercetare şi cere separarea domeniului de Ministerul Educaţiei. Protestatarii l-au ironizat pe preşedintele Traian Băsescu, pe care l-au reprezentat în uniformă de marinar, cu un papagal cu chipul premierului Emil Boc pe umăr, ţinând în braţe o femeie cu chipul ministrului Educaţiei, Daniel Funeriu, şi o ladă cu bani la picioare. Cercetătorii vor revenirea la Hotărârea Guvernului 2.200/2004 oprirea distrugerii unităţilor de cercetare, stoparea încălcării drepturilor sindicale şi a hărţuirii liderilor de sindicat. (D.S.)

Cum pot ajunge „cei mai slabi elevi din UE” la performanta (ZIARUL FINANCIAR) de Adelina Mihai
Sistemul de educatie romanesc este unul din cele mai slabe la nivel european si cel mai slab din interiorul Uniunii Europene si acest lucru este demonstrat de testele internationale, a afirmat ieri presedintele Traian Basescu la o dezbatere pe legea educatiei organizata la Parlament, la care a participat si ministrul Educatiei Daniel Funeriu.
“Sistemul de educatie din Romania este cel mai slab din interiorul UE din punctul de vedere al performantelor absolventilor. Acest lucru este demonstrat nu numai de analizele specialistilor, ci si de testele europene”, a declarat Basescu.
El a mai spus ca pana acum nu s-a facut nicio schimbare in sistemul de educatie romanesc, ci doar o “carpire” a acestuia. “Daca este cineva care se revendica reformator al sistemului de educatie in acesti 20 de ani, il invit sa priveasca rezultatele acestei reforme: copii tot mai slab pregatiti, cu tot mai putine sanse de a face fata competitiei pe piata fortei de munca”, a mai spus Basescu. Guvernul pregateste o noua lege a educatiei, dupa ce legea educatiei adoptata in 2009 a fost declarat neconstitutionala. Noul proiect ar urma sa fie prezentat dupa Paste.
Elevii, robotei de rezolvat probleme
Daniel Funeriu, ministrul educatiei, a spus la randul sau ca admiterea la liceu care nu se va mai face doar pe baza examenului national, ci si pe baza mediilor din gimanziu. “Daca ramanem in formatul actual, in care examenele se dau exclusiv din cateva materii, cum ar fi limba romana sau matematica, riscam sa-i transformam pe copiii nostri in robotei de rezolvat probleme, in masini de reprodus comentarii vechi si nicidecum in oameni pregatiti sa faca fata provocarilor lumii moderne”, a spus Funeriu.
Legea Educatiei a fost modificata de peste 100 de ori in ultimii 14 ani, insa proiectul aflat in dezbatere reuneste mai multe articole si propuneri elaborate anterior, spun profesorii. “Si aceasta este o lege «carpita», cred ca ar fi meritat mai multa rabdare in ceea ce priveste redactarea. Unele aspecte sunt foarte detaliate, iar altele mai necesita cateva reglementari”, sustine Luminita Silaghi-Dumitrescu, prorector in cadrul Universiatii Babes-Bolyai din Cluj.
Ce spune noua lege a educatiei
Invatamantul obligatoriu are 10 clase si urmatoarea structura: o clasa pregatitoare, clasele I- IX (patru clase de scoala primara, patru ani de gimanaziu si un an de invatamant liceal); unificarea varstei de incepere a invatamantului obligatoriu.
Introducerea sistemului de finantare per elev, suma de care beneficiaza toti elevii din invatamantul obligatoriu de stat sau particular.
Admiterea la liceu se face pe baza cunostintelor acumulate in gimnaziu (media de absolvire a invatamantului obligatoriu si media la probele de la evaluarea nationala de la sfarsitul clasei a IX-a).
Fiecare elev va avea un portofoliu educational format din diplome, certificate obtinute in urma evaluarii unor competente.
Reducerea numarului de ore la clasa: maximum 20 de ore pe saptamana pentru invatamantul primar, cel mult 25 de ore pentru gimnaziu si maximum 30 de ore pentru liceu.
Elevii pot sta in scoala si dupa terminarea orelor, pentru invatare, recreere sau sport, prin programul “Scoala dupa scoala”
Studentii cu posibilitati financiare reduse pot obtine credit bancar, care trebuie returnat dupa ce absolventul isi gaseste un loc de munca; datoria poate fi anulata in proportie de pana la 75% pentru absolventii care vor profesa minimum 5 ani in mediul rural
Infiintarea unei facultati va fi decizia senatului universitar, si nu a Guvernului.
Rectorul universitatii este confirmat de ministru si isi numeste prorectorii, iar senatul isi pastreaza independenta fata de rector; profesorii vor fi angajati de consiliul de administratie al scolii, in functie de nevoile scolii.

SCHIMBARE Pledoarie pentru reformarea „celui mai slab sistem de educaţie din UE”/ „Notiţele” scrise de Băsescu la Bruxelles: cum vom ajunge „să nu mai trăim din împrumuturi ca să ne plătim salariile” (GANDUL) de Raul FLOREA
Băsescu răspunde rectorilor: “Nu putem accepta o autonomie a grupurilor de interese din universităţi”
• Preşedintele a filosofat, ieri, pe marginea noii legi a educaţiei: singura cale “ca să nu mai trăim din împrumuturi ca să ne plătim salariile” este producţia competitivă, care nu se poate asigura decât printr-un proces de educaţie radical schimbat
“Dacă vom avea oameni bine pregătiţi, vom avea capacitatea să facem producţie competitivă şi nu vom mai trăi din împrumuturi ca să ne plătim salariile”. Cu acest argument a venit, ieri, Traian Băsescu, la Palatul Parlamentului, în faţa participanţilor la dezbaterea dedicată noii Legi a Educaţiei, unde a susţinut că proiectul pregătit de Ministerul Educaţiei ar urma să rezolve multe dintre problemele societăţii şi chiar să ajute România să iasă din criză.
De abia întors de la Consiliul European de primăvară, preşedintele s-a grăbit să le citească românilor din “notiţele” personale luat la Bruxelles. Astfel, Băsescu a povestit că Europa şi-a găsit singură motivele din cauza cărora nu s-a relansat încă economic. “Citesc din notiţe: lipsa de educaţie potrivită este cauza situaţiei UE ca singur continent care nu s-a relansat după criza economică”, a citit preşedintele. El a atras atenţia că România, la rândul ei, va rămâne cu un deficit de cont “uriaş”, “aşa cum este acum”, pentru că nu ştie să facă producţie competitivă pentru piaţa externă.
După acest preambul, Băsescu a arătat că producţia competitivă se face cu “oameni bine pregătiţi”, iar oamenii bine pregătiţi sunt produsele unui sistem de educaţie modern. “Realitatea este că sistemul de educaţie din România e unul din cele mai slabe din Europa şi îndrăznesc să spun, cel mai slab din interiorul UE, din punct de vedere al performanţelor absolvenţilor”, a continuat preşedintele. De unde şi nevoia de adoptare a noii legi a Educţaiei, şi-a încheiat Băsescu mica demonstraţie.
“Cheia succesului”: sistem corporatist de conducere a universităţilor
Discursul lui Traian Băsescu i-a vizat apoi îndeosebi pe cei care resping modificarile pe care proiectul legii le pregăteşte, transmiţându-le rectorilor care contestă ideea universitaţii corporatiste că ” grupurile de influenţă” trebuie să dispară din sistem.
“Îi rog pe domnii rectori să ia notă de faptul că noua lege nu atinge autonomia universitară. Sigur, poate atinge grupurile din universităţi. Vă rog să nu confundaţi grupurile din universităţi cu autonomia universitară. Nu putem accepta o autonomie a grupurilor de interese din universităţi. Poate pe unii îi deranjează sistemul corporatist. Trebuie să le spun că marea majoritate a universităţilor din Topul Shanghai (n.r. clasamentul care indexează primele 500 de universităţi din lume, din perspectiva performanţei ştiinţifice) au un sistem corporatist de conducere şi acesta pare a fi cheia succesului. Sistemul prin care rectorul e desemnat prin concurs, la fel şi decanii, care fac o echipă. Nu grupuri de influenţă care stabilesc soarta universităţii, ce se învaţă cum se învaţă, ţinând cont prea puţin de exigenţele studenţilor”, a afirmat şeful statului, precizând că punctul forte al proiectului Legii Educaţiei Naţionale este clasificarea instituţiilor de învăţământ superior.
Reacţia preşedintelui vine la trei zile după ce Consiliul Naţional al Rectorilor a respins cu unanimitate de voturi proiectul supus dezbaterii publice. Consiliul a acuzat ministerul că încalcă autonomia universitară cu proiectul prin care rectorul nu mai este ales, ci desemnat de o comisie de specialitate.
Miclea: “Avm nevoie de rectori tari”
În absenţa reprezentanţilor PSD şi PNL de la dezbatere, Traian Băsescu a catalogat schimbările operate în ultimii ani drept “cârpeli” şi le-a reamintit partidelor că Pactul naţional pentru Educaţie a fost semnat de întreaga clasă politică:
“Până acum, nu s-a făcut nicio schimbare în sistemul de educaţie, ci s-a făcut doar ceea ce putem numi cârpirea sistemului de educaţie. Facem acest lucru de 20 de ani. Dacă este cineva care se revendică reformator al sistemului de educaţie în aceşti 20 de ani, vreau să-l invit să privească rezultatele acestei reforme”.
Dacă preşedintele nu a specificat ce anume aşteaptă de la şefii de universităţi, care corespund ideilor stipulate în lege, o imagine mai clară a fost dată de către fostul şef al comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, Mircea Miclea, care a precizat cum anume vede sistemul managerial: “Avem nevoie de rectori tari. Dacă facem ierarhizarea programelor de studii şi a universităţilor, acest sistem nu mai trebuie să dea bani pentru programe neperformante. Automat, programele slabe trebuie închise. Cine poate să ia această decizie, dacă nu un rector tare?”
Marga: “Preşedintele nu ar trebui să se bage în învăţământ”
Primele critici ale discursului susţinut de preşedinte au venit din partea rectorului Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), care pune starea actuală a Educaţiei pe seama “oamenilor puşi de Băsescu”, susţinând că, în urmă cu zece ani, învăţământul din Romania se afla pe poziţii egale cu cel din Ungaria, Cehia si Polonia: “L-au stricat mai târziu mai ales oamenii puşi de domnul Băsescu. Perioada domnului Băsescu pe orice indicator este cea mai critică, ca să nu zic cea mai dezastruoasă. Preşedintele se înşeală, ar trebui sfătuit să nu se bage în problemele învăţământului dacă nu se pregăteşte cum trebuie. Ceea ce spune nu este adevărat”, a declarat Andrei Marga pentru Realitatea FM.

SĂNĂTATE 40% dintre afecţiuni, confundate cu altele/ Cum a numărat Băsescu greşit diagnosticele eronate ale medicilor (GANDUL) de Raluca ION
Băsescu: Rata de rateu în diagnostic ajunge la 40% în sănătate; e un efect al sistemului de educaţie
În România, unui om care suferă de o boală “i se prescrie reţetă pentru o altă boală”, un om “care nu trebuie operat este operat”, iar rata de rateu în diagnostic este de 40%, a spus luni preşedintele Traian Băsescu, în timpul dezbaterii privind noua lege a educaţiei. A fost imediat contrazis de experţii Comisiei Prezidenţiale pentru Sănătate, pe care a chemat-o în sprijinul afirmaţiilor sale. A revenit apoi şi a precizat că “regretă neclarităţile rezultate în urma discursului”. Dar pe undeva a avut dreptate, susţine preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae: lipsa dotărilor din spitale îngreunează punerea unui diagnostic corect.
Luni dimineaţă, Traian Băsescu a vorbit despre educaţie şi a ajuns şi la gradul de pregătire a medicilor români: “V-aş ruga să observaţi o afirmaţie făcută foarte de curând de unul din statele importante din UE, care începe să demonteze un mit al medicilor pregătiţi în universităţile româneşti. Este vorba de proaspete afirmaţii venite din Franţa, care spun negru pe alb că medicii români sunt slab pregătiţi. De altfel, vă pot spune că o comisie prezidenţială care a evaluat sistemul de sănătate din România arată că rata de rateu în diagnostic ajunge la peste 40% în sistemul de sănătate românesc. Unui om care are o boală i se prescrie reţetă pentru o altă boală, un om care nu trebuie operat este operat”, a declarat preşedintele spunând că nu vrea “să supere”, ci să genereze “o dezbatere cinstită”.
L-a contrazis prof. dr. Cristian Vlădescu, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniul Sănătăţii Publice din România, al cărui raport a fost citat de preşedinte în discursul său. “Probabil că se referă la faptul că aproape jumătate din numărul de internări în spitale sunt nejustificate, aproape jumătate dintre diagnosticele tratate în spitale ar putea fi tratate în ambulatoriu”, a declarat Cristian Vlădescu pentru Gândul.
Procentul lui Băsescu “nu se bazează pe nimic”
Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, a făcut şi el parte din Comisia Prezidenţială. “Nu apare nicăieri în raport această cifră, de 40% diagnostice greşite. Acest procent nu se bazează pe nimic”, a spus Astărăstoae pentru Gândul. Iar afirmaţiile făcute în toamnă de preşedintele Ordinului Medicilor din Franţa, conform cărora există probleme de ordin profesional cu doctorii români şi bulgari care lucrează în Franţa, sunt, în opinia lui, nefondate.
“Medicii români din Franţa nu se mai duc acum doar în sate izolate, în posturi defavorizate, ei sunt angajaţi şi pe poziţii de top, concurându-i pe francezi. Şi mai este o problemă: unii dintre francezi vin să studieze medicina în România, iar universităţile mai mici de la ei se trezesc că nu mai au studenţi şi pierd finanţarea, de 11.000 de euro pe student”, crede preşedintele Colegiului Medicilor.
Într-o precizare a Administraţiei Prezidenţiale se spune că, în discursul său, “preşedintele a plecat de la concluziile Raportului Comisiei Prezidenţiale care arată că ţara noastră se află pe primul loc în interiorul Uniunii Europene în ceea ce priveşte decesele evitabile” şi că şeful statului “nu a dorit să minimalizeze eforturile extraordinare depuse de medicii români în locurile în care aceştia îşi desfăşoară activitatea”, ci să sublinieze că “sistemul nu poate fi îmbunătăţit în absenţa unei creşteri solide a calităţii educaţiei”.
60.000 de oameni mor din cauza deficienţelor din sistemul sanitar
Raportul Comisiei Prezidenţiale arată că, anual, 60.000 de oameni, echivalentul populaţiei unui oraş precum Giurgiu, mor în România din cauza deficienţelor din sistemul sanitar. Iar mulţi dintre ei mor pentru că nu li s-a pus la timp un diagnostic corect. “În România, pui un diagnostic corect la bolile la care poţi să mergi cu stetoscopul. Dar ce te faci cu afecţiunile la care ai nevoie de investigaţii moderne, câte dintre spitalele din ţară beneficiază de aparatură de înaltă performanţă? Ce faci cu cel care trebuie operat de urgenţă într-un spital dintr-o zonă defavorizată care nu are anestezist şi trebuie transportat la alt spital care are? Îi scad şansele de supravieţuire. În toată lumea civilizată se dau diagnostice greşite, pentru că n-avem de-a face cu boli, avem de-a face cu bolnavi. În România însă e mai rău, pentru că nu sunt mijloace cu care să faci o investigaţie completă”, spune Vasile Astărăstoae.
Crede că sistemul sanitar românesc supravieţuieşte doar datorită medicilor, “calificaţi, prost plătiţi şi obosiţi”. Şi e dezamăgit că niciuna dintre recomandările făcute de Comisia Prezidenţială, în care a fost şi el, nu a fost dusă la îndeplinire de guvernanţi. În România, bugetul Sănătăţii este de aproximativ 3,5% din PIB, în condiţiile în care celelalte ţări europene îşi finanţează sistemele sanitare cu între 6 şi 8 la sută din PIB. În SUA, anual sunt raportate între 15 şi 20% diagnostice greşite, spune Astărăstoae. Dar nu în toate aceste cazuri se confirmă culpa medicală, continuă el. “În America se cheltuiesc anual 7.600 de dolari pe un pacient, în UE 2.300, iar în România doar 350 de dolari”, precizează Astărăstoae.

Astărăstoaie: Dacă procentul preşedintelui ar fi adevărat, nu ar mai fi această foame a Uniunii Europene pentru medicii români (COTIDIANUL.RO) de Oana Ivan
Preşedintele Traian Băsescu a declarat astăzi că rateul în diagnostic al medicilor români este de peste 40%. În schimb, medicii spun că procentul este total greşit.
Preşedintele Traian Băsescu a precizat astăzi că 40% din diagnosticele puse de medicii români sunt eronate pentru că aceştia sunt foarte slab pregătiţi. Declaraţia a fost făcută la dezbaterea ce a avut loc la Palatul Parlamentului pe Legea educaţiei naţionale.
“Unui om care are o boală i se prescrie o reţetă pentru o altă boală, un om care nu trebuie să fie operat este operat”, a explicat şeful statului.
Declaraţiile preşedintelui au iscat controverse în rândul medicilor.
Astfel, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoaie, spune că statistica preşedintelui este total eronată.
“Procentul de 40% este extrem de exagerat.
Dacă acest procent ar fi adevărat, nu ar mai fi această foame a Uniunii Europene pentru medicii români. În ultimii ani nu a fost sesizat nici un caz de malpraxis al nici unui medic român”, a declarat, pentru cotidianul.ro, preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoaie.
Referitor la informaţiile din Franţa, care spun că medicii români sunt total nepregătiţi, Astărăstoaie susţine că autorităţile franceze sunt iritate deoarece acum medicii români concurează pe aceleaşi locuri bine plătite ca şi medicii francezi.
“Cei din Franţa sunt iritaţi pentru că medicii români ocupă aceleaşi locuri bine plătite ca şi ei şi pentru că un medic român poate oricând să le ia locul”, a mai spus Astărăstoaie.

“Financial Times”: De unde are România bani pentru avioane F-16, fără licitaţie? (COTIDIANUL.RO) de Silvana Pătrăşcanu
Decizia României de a achiziţiona avioane de tip F-16 în uz a stârnit controverse în situaţia în care, pe de altă parte, autorităţile române iau măsuri pentru diminuarea cheltuielilor bugetare pentru a putea respecta condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional, relatează “Financial Times” în ediţia electronică de azi.
F-16
Constructorii europeni de aeronave au criticat intenţia României de a cumpăra avioane americane de tip F-16 în uz, în valoare de 1,3 miliarde de dolari, fără a fi organizat în prealabil o licitaţie în acest sens.
O lovitură pentru Saab
Anunţul a reprezentat o lovitură grea dată constructorului suedez Saab şi consorţiului Eurofighter întrucât oficialii ambelor companii speraseră să participe la o licitaţie pentru obţinerea acestui contract.
“Decizia a luat prin surprindere pe toată lumea”, a declarat directorul de marketing pentru România al firmei Saab, Richard Smith, citat de „Financial Times”.
“Eurofighter regretă că decizia României a fost luată în lipsa unei cereri de oferte la nivel internaţional, procedura standard la nivelul Uniunii Europene “, a anunţat consorţiul din care fac parte EADS, BAE Systems şi Alenia/Finmeccanica.
Din punct de vedere financiar, Smith a catalogat măsura drept una “nebunească” deoarece România “va trebui să finanţeze acest lucru într-un fel”.
“Dispune România acum de această sumă? Nu cred”, a reiterat el.
O ţară netransparentă şi coruptă
“Financial Times” notează că această controversă afectează tentativele României de a gestiona imaginea unei ţări lipsite de transparenţă şi a combate corupţia, al cărei nivel a fost evaluat de organizaţia Transparency International ca fiind cel mai mare din Uniunea Europeană.
Consiliul Suprem de Apărare al României şi-a anunţat săptămâna trecută intenţia de a cumpăra 24 de avioane de tip F-16 de ocazie de la Statele Unite pentru a înlocui flota aeriană învechită alcătuită din aparate MiG-21. Potrivit Guvernului român, achiziţia reflectă “parteneriatul strategic” dintre România şi Statele Unite şi este justificată ţinând cont de lipsa de fonduri – aparatele de tip F-16 fiind furnizate gratis, însă vor necesita operaţiuni de mentenanţă.

Exclusiv RL: Cum resimte Înalta Curte “cutremurul” Voicu (JURNALUL NATIONAL) de GEORGE LACATUS
Implicarea judecătorilor Florin Costiniu şi Cristian Jipa de la Curtea Supremă în scandalul „Voicu” produce efecte şi în sălile de judecată. Românii au din ce în ce mai puţină încredere în deciziile magistraţilor. Reporterii României Libere au fost ieri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi au stat de vorbă cu oamenii simpli care veniseră aici să-şi găsească dreptatea. Concluzia este că încrederea românilor în judecătorii de la ICCJ a scăzut simţitor.
O posibilă explicaţie constă în implicarea judecătorilor de la ICCJ Florin Costiniu (preşedintele Secţiei Civile) şi a lui Cristian Jipa în traficul de influenţă de care este acuzat Cătălin Voicu. „Până acum existau doar suspiciuni, fără probe. Acum, dacă acele stenograme sunt reale, au apărut şi probele concrete. Rămâne de văzut dacă cineva în ţara asta o să ia vreo decizie, pentru a da un exemplu celorlalţi judecători corupţi”, spune unul dintre intervievaţi.
Judecat de magistratul Jipa
Ioan Duduţ Fleşer, din Cluj-Napoca, se chinuie de 16 ani prin instanţele de judecată. Ieri dimineaţă aştepta împreună cu avocatul său să intre într-o sală de la Secţia Penală a ICCJ. El ne-a declarat că, în 1994, printr-un document care a fost atestat ca fals de trei expertize grafologice, un clujean i-a luat firma şi toate bunurile acesteia. „Este vorba de celebrul caz «Patinoarul», la care a lucrat chiar procurorul Daniel Morar (actualul şef al DNA). Pe mine mă întrebaţi dacă mai am încredere în judecătorii din România, când ei i-au dat dreptate hoţului care a venit cu acte false?”, spune Fleşer. Întrebat ce părere are despre judecătorii de la ICCJ, mai ales după implicarea lui Costiniu şi Jipa în cazul Voicu, pe Fleşer l-a apucat un râs nervos.
Ca explicaţie a gestului său, Fleşer ne-a arătat o hârtie de la ICCJ cu completul de judecători care îi va judeca dosarul. Printre aceştia se numără şi Cristian Jipa.
„Nu mai pot. Judecătorii m-au îmbolnăvit. Fac de trei ori pe săptămână dializă. Când am văzut cine o să mă judece acum, m-am apucat cu mâinile de cap. Ce să fac? Nu-mi rămâne altceva decât să recuz tot completul de judecată”, ne explică Fleşer. El scoate alte hârtii şi ne arată şirul magistraţilor care i-au instrumentat dosarul. Unul dintre ei este şi judecătorul Viorel Burzo, condamnat – într-un alt dosar – la patru ani de închisoare pentru că ar fi luat mită de la un bulibaşă din Cluj. „Mă duc la CEDO. Aici n-am nici o şansă”, spune Fleşer.
„Aşa se împarte dreptatea?”
Cristina Mazilu, din Babadag, a ieşit din sala de judecată plângând. Poartă după ea trei sacoşe pline cu hârtii şi un geamantan doldora de dosare. „Asta e justiţie? Aşa se împarte dreptatea? Aşa judecători, aşa justiţie. Mi-au furat casa, cu acte false, şi de şapte ani stau pe drumuri. Ce încredere să am în judecători, când ştiu că iau mită? Acum, există şi probe, acele stenograme din cazul Voicu”, îşi varsă năduful Mazilu.
„În justiţie am încredere, în judecători, nu”
Nicolae Taftă, 75 de ani, ne-a spus că a venit la ICCJ pentru a face „recurs la o revizuire”. Spre deosebire de ceilalţi, el e ceva mai optimist: „Eu mă judec de opt ani pentru un furt. În justiţie am încredere, în judecători, nu. Şi asta, pentru două motive: există o categorie care clar ia mită şi o altă categorie asupra căreia se fac presiuni”, e de părere Nicolae Taftă.
„Mi-am pierdut de mult încrederea”
Nicolae Sobcon se judecă de zece ani cu o bancă, deoarece i-a achitat creditul, dar banca încă îi mai percepe penalizări. „Mi-am pierdut de mult încrederea în judecători. Nu-mi vine să cred că le pun la dispoziţie toate actele în care se vede clar că am plătit creditul şi judecătorii dau dreptate băncii. Am impresia că mă lovesc de un zid”, crede Nicolae. „Aici e cea mai înaltă instanţă din ţară. Omul vine cu speranţa că i se va face dreptate. După ce am văzut stenogramele alea prin ziare, nu cred că o să mi se mai facă vreodată dreptate aici în ţară”, e de părere Nicolae.
Am solicitat un punct de vedere şi de la preşedintele ICCJ, Lidia Bărbulescu, legat de opiniile exprimate de oameni, dar aceasta ne-a transmis prin secretară că nu doreşte să facă nici un comentariu.
Soluţie întârziată
Consiliul Superior al Magistraturii a încălcat termenul maxim de 60 de zile în care trebuia sesizată comisia de disciplină în privinţa judecătorilor Cristian Jipa şi Florin Costiniu, susţine magistratul Dana Gârbovan. „CSM a anunţat la mijlocul lunii decembrie că a demarat o acţiune disciplinară împotriva judecătorilor Costiniu şi Jipa care nu a intrat nici până acum în comi-sia de disciplină”, spun protestatarii. Din cauză că CSM nu a luat nici o poziţie fermă, judecătorii acuzaţi de corupţie intră în sălile de judecată, spre nemulţumirea justiţiabililor.

TOP În cercetarea lui Vasile Dâncu, Parlamentul e cea mai coruptă instituţie/ Întrebare de sondaj: Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai corupt din ţară? (GANDUL) de Marian SULTĂNOIU
Întrebare de sondaj: Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai corupt din ţară?
• Potrivit unui sondaj IRES, efectuat în luna februarie a acestui an, pe un eşantion de 1769 de indivizi, Parlamentul, Guvernul, Poliţia, Justiţia, Sănătatea şi Administraţia publică sunt instituţiile considerate de români drept cele mai corupte din ţară.
După nenumărate campanii anticorupţie, care au accentuat sentimentul că “nu se face nimic”, majoritatea românilor consideră corupţia ca fiind o problemă majoră în România. 93% dintre respondenţi sunt total (76%) sau parţial (17%) de acord că acest flagel a atins cote îngrijorătoare. Procentul “românesc” se situează mult peste media percepţiei indicelui de corupţie în cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, acesta fiind de 76%, cumulat. Majoritatea intervievaţilor români, dar şi europeni, consideră că există corupţie la nivelul instituţiilor naţionale. În cazul României, rezultatele relevă o percepţie puternic marcată de convingerea că, la nivel naţional, corupţia este generalizată.
Cel mai interesant aspect este acela că românii consideră mai puţin corupte instituţiile UE decât ceilalţi europeni. Doar 39% dintre români cred că instituţiile europene sunt corupte, în timp ce, la nivel comunitar, acordul mediu asupra acestui “adevăr” este de 76%.
Poliţia şi justiţia, în topul corupţiei
Comparativ cu media europeană, nivelul de corupţie perceput în instituţiile publice din România este mult mai ridicat. 77% dintre respondenţi consideră că aceste practici sunt răspândite printre angajaţii poliţiei, iar 79%, că angajaţii din domeniul judiciar sunt corupţi. De asemenea, oficialii care eliberează autorizaţii de construcţie – în proporţie de 76% -, precum şi angajaţii din domeniul sănătăţii – 78% – sunt percepuţi de români ca fiind corupţi, ceea ce arată discrepanţe mari între România şi restul Europei.
De ce politicienii şi instituţiile politice, în general, sunt considerate ca fiind cele mai corupte medii? “Unu, pentru că oamenii consideră fenomenul foarte răspândit în rândul politicienilor. Doi, pentru că, tocmai aceştia sunt văzuţi ca responsabili cu elaborarea politicilor ferme împotriva corupţiei. Or, atâta timp cât oamenii văd că acest lucru nu se-ntâmplă, percepţia negativă asupra acestora se accentuează”, a comentat, pentru Gândul, directorul IRES, Vasile Dâncu.
INFO Percepţia populaţiei asupra corupţiei din instituţii
Instituţie Medie*
• Parlament 7,21
• Guvern 7,03
• Justiţia 6,53
• Administraţia publică 6,27
• Poliţia 6,17
• Sănătatea 6,01
• Preşedintele 5,71
• Primul ministru 5,35
• Mass-media 5,29
• SRI 5,24
• Educaţia 4,93
• FMI 3,94
• Biserica 3,88
• Armata 3,81
• Guvernatorul Băncii Naţionale 3,67
• Uniunea Europeană 3,45
NOTĂ *1 – deloc corupt, 10 – foarte corupt

Viziune de ministru/ Predoiu împărtăşeşte valorile pe care magistraţii le promovează prin proteste (COTIDIANUL.RO)
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, pentru „Revista 22″, că susţine protestul magistraţilor, afirmând că, deşi nu va semna în mod formal petiţia judecătorilor, împărtăşeşte valorile pe care aceasta le promovează.
„E o situaţie extrem de serioasă în Justiţie. Cred că suntem la un final de epocă, într-un moment de răscruce, suntem pe o graniţă între epoca postdecembristă, cu bunele şi relele ei, şi epoca postaderare. E nevoie de toată lumea de bună-credinţă care vrea să lase în urmă acest trecut. Simt, intuiesc, am aproape certitudinea că se văd deja zorii unei alte epoci în sistemul judiciar şi îi văd în sistemul judiciar pe oamenii zilei de mâine şi, ca ministru, îi susţin”, spune ministrul Justiţiei într-un interviu acordat „Revistei 22″.
Predoiu susţine cererea judecătorilor de schimbare a modalităţii de numire a membrilor ÎCCJ, precum şi cererea pentru o mai mare transparenţă, declarând că este necesar să se crească complexitatea probelor şi că ar trebui formată o comisie mai largă, alcătuită nu numai din membrii CSM, ci şi din comunitatea academică pentru a asigura obiectivitatea şi integritatea selecţiei.

Legi cu miza asteapta votul parlamentarilor (ZIARUL FINANCIAR) de Doina Anghel
Legi cu miza pentru mediul de afaceri asteapta votul parlamentarilor, intre acestea legea privind majorarea pragului de detinere la SIF-uri la 5%, care este pe lista de asteptare la Comisia de buget a Camerei Deputatilor de aproximativ doua luni de zile.
Deputatii nu se grabesc cu dezbaterea, ca sa nu influenteze discutiile din SIF-uri, spune Stefan Viorel (foto) – presedintele comisiei. “Pentru a relua dezbaterile asteptam sa treaca adunarile generale si descarcarile de gestiune de la SIF-uri care au loc in general in luna aprilie.
Altminteri vom alimenta dispute in taberele din SIF-uri indiferent ce solutie vom da, de a majora sau nu pragul de detinere la 5% fata de 1% cat este in prezent”, a declarat ieri deputatul. Astfel, legea ar putea intra pe ordinea de zi abia in mai, estimeaza Stefan Viorel. In ultima zi a lui martie, parlamentarii vor da votul final la legea prvind responsabilitatea fiscala, unul dintre proiectele care deriva din acordul cu FMI. Este de asteptat ca parlamentarii opozitiei sa voteze impotriva legii de vreme ce parlamentarii PSD si PNL au criticat proiectul, care nu ar avea alt sens, in opinia lor, decat sa mai infiinteze niste functii si sa controleze bugetele locale. Prin lege se infiinteaza un consiliu fiscal, compus din cinci economisti independenti.

Senatorii elimină remuneraţiile date puşcăriaşilor care fac cursuri de şcolarizare sau calificare (GANDUL)
MOTIVE
Senatorii au decis, luni, prin vot, ca persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participă la cursuri de şcolarizare sau de calificare profesională să nu mai primească lunar, pe durata cursurilor, o remuneraţie egală cu salariul minim pe economie. Ei au adoptat, în acest sens, o propunere legislativă pentru modificarea Legii 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, al cărui iniţiator este deputatul UDMR Kerekes Károly. Acesta arată, în expunerea de motive la iniţiativa legislativă, că din perspectiva obligativităţii şcolare prevederea potrivit căreia persoanele condamnate primeau remuneraţie era una discriminatorie.

Se destramă în tăcere/ Generalul de paie Gabi Oprea începe să rămână fără pifani (COTIDIANUL.RO)
Doi membri ai grupului independenţilor din Parlament au anunţat că părăsesc grupul. Neculai Rebenciuc a trecut la PDL, ceea ce înseamnă că rămâne fidel ideilor puterii, iar Damian Ioan se întoarce în sânul PSD, partid pe care l-a părăsit în preajma congresului. Este pentru prima dată când un parlamentar plecat din PSD se răzgândeşte şi revine în partid.
În urma acestor dezertări, mai degrabă a uneia singure, grupul independenţilor a pierdut doi membri. Grupul era format până astăzi din 30 de membri, 20 de senatori şi 10 deputaţi.
Grupul independenţilor şi-a asumat un proiect de centru-stânga şi va merge mai departe pe calea pe care a pornit. Ei au depus vineri actele pentru înscrierea partidului Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), cererea urmând a fi luată în discuţie pe 17 mai de către instanţa Secţiei a V-a a Tribunalului Bucureşti.
Reamintim că senatorii şi deputaţii proveniţi din PNL au anunţat că nu se mai înscriu în partid.
Neînţelegerile dintre independenţii proveniţi din PNL şi “echipa” lui Oprea s-au confirmat pe 22 martie. La penultimul plen al Senatului, liderul senatorilor independenţi, Liviu Câmpanu, nu a mai înnoit cererea de revocare a lui Mircea Geoană de la preşedinţia Senatului.
Redacţia cotidianul.ro a fost contactată de doi parlamentari independenţi, foşti PNL, care ne-au declarat că este mai mult ca sigur că ex-liberalii s-ar putea să nu facă parte din noua formaţiune politică Uniunea Naţională pentru Progres (UNPR).
Liderul PDL, Ioan Oltean, exclude orice alianţă între PDL şi viitorul partid patronat de generalul Oprea, acesta explicând că noua formaţiune a lui Oprea va fi un partid de centru-stânga, în vreme ce PDL rămâne de centru-dreapta, astfel cele două formaţiuni “nu se înscriu liniar pe aceeaşi ideologie”.

„Ostaşii” lui Oprea întorc armele (EV ZILEI) de Clarice Dinu
Tabăra independenţilor se subţiază în parlament.
La doar o lună de când s-a alăturat grupului condus de Gabriel Oprea, deputatul Ioan Damian s-a răzgândit şi s-a întors în PSD. Motivul: banii promişi pentru primăriile din colegiu în schimbul susţinerii guvernului nu au mai venit.
„Am crezut că această mişcare (trecerea la independenţi – n.r.) m-ar ajuta să sprijin primarii din colegiul meu cu alocarea de sume din buget. (…) La toate aşteptările acestea fireşti când eşti într-o majoritate care sprijină guvernul am primit aroganţă şi suficienţă din partea PDL”, a declarat Damian, pentru EVZ.
El a adăugat că are totuşi un regret: „Poate l-am de zamăgit pe domnul Oprea”.

Clanurile din universităţi: unele tăiate, altele lăsate (ADEVARUL) de Andreea Ofiţeru, Simona Popa, Roxana Preda
Consiliul Rectorilor dezaprobă proiectul ministrului Educaţiei de teama pierderii posturilor
Noua lege a educaţiei interzice ca rudele şi afinii de până la gradul doi să mai ocupe funcţii în universităţi, dar uită de soţ şi soţie. Tatăl cu fiul sau fiica, socrul cu nora sau ginerele, nepoţii cu bunicii, fraţii şi cumnaţii sunt perechi incompatibile cu funcţiile de şefi în facultăţile viitorului.
Una dintre cele mai importante schimbări propuse în proiectul viitoarei legi a educaţiei este că atacă nepotismele din universităţi. Astfel, potrivit proiectului, rudele şi afinii până la gradul al doilea inclusiv nu au voie să ocupe funcţii de conducere.
Asta înseamnă că perechi de rude precum tatăl cu fiul sau fiica, nepoţii cu bunicii, fraţii între ei, şi afini ca socrul cu nora sau ginerele şi cumnaţii între ei nu vor putea fi şefi la niciun nivel în cadrul aceleiaşi facultăţi.
Cei cinci Voinea
La ora actuală, mai multe clanuri universitare din toată ţara sunt vizate. De pildă, familia Voinea de la Facultatea de Medicină a Universităţii Ovidius Constanţa. Tatăl, Florea Voinea, fost prorector, conduce Clinica de Gastroenterologie şi specializarea Medicină Internă anul V de la facultate, unde îi are ca subalterni pe fiica Andra Suceveanu (şef de lucrări), pe ginerele Adrian Paul Suceveanu (asistent) şi pe nora Claudia Voinea (şef de lucrări şi şef la Endocrinologie). Fiul său, Felix, este conferenţiar, administrator-şef al facultăţii şi şef la specializarea Urologie.
Şi la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca există acuzaţii de nepotism. Prorectorul Mircea Petrina l-a adus la catedră şi pe fiul său, Bogdan Petrina, pe post de asistent inginer. Cei doi sunt asociaţi într-o firmă de proiectări, Bogart Construct SRL, care a subcontractat mai multe proiecte câştigate de Universitatea Tehnică.
Taţi şi fiice la medicină
Unul dintre cazurile clasice de nepotism universitar din Timişoara este cel al rectorului Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Timişoara, Ştefan Drăgulescu, fost ministru al Sănătăţii. Fiica sa, Denise Aurora Drăgulescu, este asistent universitar chiar la catedra de Cardiologie.
O altă situaţie de acest gen este cea a fostului rector al Universităţii de Vest din Timişoara, Ioan Mihai, care şi-a plasat în timpul mandatului pe cele două fiice ale sale, Roxana Pop şi Ioana Vid, în diverse departamente la Facultatea Relaţii Internaţionale şi, respectiv, la Facultatea de Jurnalism.
Portiţa soţ – soţie
Iniţiatorii Legii educaţiei au scăpat însă o portiţă printre situaţiile de incompatibilităţi. Este vorba despre cea referitoare la soţi, care în continuare pot ocupa funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi facultăţi sau universităţi. Eroarea apare în articolele legii care fac referire la situaţiile de incompatibilitate: „se interzice ocuparea oricărui post de conducere de către afini şi rudele până la gradul II, inclusiv”.
Potrivit Codului familiei, soţul şi soţia nu sunt nici rude şi nici afini de nici un grad, prin urmare, în forma sa actuală, legea nu se referă şi la ei. Întrebat de ce legea „a scăpat” cazurile de soţi, ministrul Educaţiei a spus: „Verificăm dacă există această omisiune şi o vom corecta. Noi ne-am gândit că legea include şi soţul cu soţia”.
În această situaţie sunt Andrei Marga, fostul ministru al Educaţiei, şi soţia acestuia, Delia Marga, care lucrează la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB). În timp ce Andrei Marga este rector, soţia sa conduce un departament de Limbi Moderne şi Comunicare în Afaceri care funcţionează sub umbrela Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor.
În cadrul ASE Bucureşti sunt două perechi de soţ şi soţie care deţin simultan funcţii de conducere. Doru Alexandru Pleşea este prodecan la Facultatea de Comerţ din cadrul ASE, iar soţia sa, Elena Simona Pleşea, este şef birou, fiind consilier juridic.
Miclea: „nu e etic să-ţi angajezi soţia”
Mircea Miclea, unul dintre iniţiatorii legii, arată că „în universităţile din afară, este evident că este o chestiune de etică să nu-ţi angajezi soţul sau soţia sau ginerele în aceeaşi catedră. Cu atât mai evident este şi faptul că şi tu şi soţia ta sau o rudă până la gradul doi inclusiv nu pot avea funcţii de conducere în acelaşi timp”, a declarat Miclea.
Adrian Miroiu, profesor de la SNSPA, arată că prevederea ca rudele până la gradul doi, inclusiv soţul şi soţia, să nu mai ocupe funcţii în acelaşi timp a fost introdusă la universitatea unde lucrează. „Nu-i nimic rău în acest fapt. Marile universităţi din Vest sunt conduse aşa cum propune acest proiect, în mod corporatist”, a spus Miroiu.(Au mai colaborat Cătălina Toma, Denisa Soare)
Ce nu le convine rectorilor la legea propusă de Funeriu
Rectorii resping legea pentru că aceasta ar încălca autonomia universitară. Într-o rezoluţie a Consiliului Rectorilor, adoptată în weekendul trecut, se arată că noul proiect nu face decât să politizeze universităţile prin mecanismul de desemnare al persoanelor în funcţiile de conducere, dar şi prin finanţarea programelor de studii.
Şefii universităţilor mai spun că, prin noul proiect, ministrul Educaţiei are puteri discreţionare de revocare a rectorului, fără niciun drept de apel. Rectorii mai acuză excluderea studenţilor din procesul de desemnare a conducerii în facultăţi şi universităţi.
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că, dimpotrivă, noua lege întăreşte autonomia universităţilor. Ministrul a sugerat, ieri, ca instituţiile de învăţământ superior să invite în procesul de selecţie a rectorilor oameni care sunt în conducerile universităţilor din top 100. „Senatul va desemna o comisie de selecţie a rectorului, care va fi compusă din 50% membri ai comunităţii academice şi 50% personalităţi exterioare universităţii”, a spus Daniel Funeriu.
Fostul ministru Mircea Miclea respinge acuzaţiile rectorilor, spunând că retorica universitarilor pentru autonomie este falsă. „În străinătate, nici nu se pune problema să nu ai răspundere publică în cazul în care ai autonomie universitară. Cele două nu se exclud deloc”, a mai spus Miclea.
Opoziţia pregăteşte moţiune pe educaţie
Liberalii şi social-democraţii au boicotat ieri dezbaterea publică pe tema Legii educaţiei, organizată la iniţiativa Robertei Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor. Motivul – dezbaterea este un simplu exerciţiu de imagine pentru tabăra democrat-liberală şi Traian Băsescu.
Liberalii: „un proiect diletant”
În absenţa opoziţiei, preşedintele Traian Băsescu a vorbit despre tarele învăţământului românesc şi a susţinut că proiectul ministrului Educaţiei nu aduce atingere autonomiei universităţilor, ci doar “grupurilor de interese”. Reprezentanţii PNL au criticat proiectul lansat în atenţia opiniei publice de ministrul Daniel Funeriu, căruia îi pregătesc o moţiune simplă.
Potrivit deciziei Biroului Politic Central al PNL, documentul va fi depus miercuri la Senat, însă el nu poate determina demiterea lui Funeriu. Liberalul Andrei Marga, fost ministru al Educaţiei, a precizat că demersul împotriva ministrului Funeriu vizează proasta gestionare a sistemului de către actualii guvernanţi, principalele probleme fiind salarizarea profesorilor şi disponibilizările din educaţie.
Liberalii mai acuză modul „diletant” în care a fost conceput proiectul Legii educaţiei. „Ceea ce se încearcă la noi este o premieră istorică, să discuţi cât mai puţin o lege şi aşa făcută rău”, a comentat Marga. Social-democraţii consideră şi ei că Funeriu este incapabil să reformeze sistemul, Victor Ponta, preşedintele PSD, solicitând ieri demisia acestuia. Ponta a explicat absenţa colegilor săi de la dezbaterea publică prin aceea că demersul Robertei Anastase este unul superficial, iar social-democraţii nu au dorit să participe la “poza de cinci minute” cu preşedintele Traian Băsescu.
Traseul legii
Proiectul legii educaţiei, lansat recent în dezbatere publică, ar urma să intre apoi în atenţia Parlamentului, astfel încât să fie adoptat cel târziu până la toamnă. În septembrie 2009, Cabinetul Boc şi-a asumat răspunderea pe o altă lege a educaţiei, pe care liberalii au atacat-o la Curtea Constituţională, iar magistraţii le-au dat câştig de cauză.
Citiţi în „Şcoală şi educaţie”
Suplimentul „Şcoală şi educaţie”, care apare astăzi numai împreună cu ziarul „Adevărul”, dezbate problema manualelor cu informaţii depăşite, greşeli şi fraze ilogice. Elevii spun că nici nu deschid multe dintre cărţile pentru şcoală pentru că sunt greoaie. Din acelaşi număr, mai aflaţi despre subiectele de matematică pentru Bacalaureat. Mai mulţi academicieni au descoperit că acestea sunt concepute la un nivel prea avansat pentru elevii de liceu.

Modificarea Codului Fiscal nu prevede impozitarea bonurilor valorice (GANDUL)
PRECIZARE
MFP explică că abrogarea din Codul Fiscal a prevederilor potrivit cărora nu este impozabilă “contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare” are ca scop clarificarea dispoziţiilor legale, întrucât bonurile nu sunt supuse oricum impozitării, fiind acordate cu titlu gratuit. Referitor la impozitarea terenului de sub clădire, ministerul arată că tratamentul de bază este impozitarea întregii suprafeţe de teren aflată în proprietate, scutirea acordată până în acest moment de Codul Fiscal fiind o excepţie de la această regulă.

Primarul din Sf. Gheorghe nu va îndepărta plăcuţele turistice în maghiară (GANDUL)
ILEGALE
Primarul din Sf. Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, luni, că nu intenţionează să îndepărteze indicatoarele turistice din centrul municipiului pe care denumirea în română apare după cea în maghiară şi nici să schimbe ordinea limbilor, după ce Prefectura a atras atenţia că acestea nu sunt legale. “Cei mai mulţi vizitatori ai municipiului sunt din Ungaria, de aceea era normal ca prima limbă folosită să fie maghiara.

Vadim: Evidenţa din PE s-a făcut din ţară, de aurolacii de pe Dâmboviţa (COTIDIANUL.RO)
Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a avut o intervenţie telefonică furibundă la Realitatea TV, în care a acuzat că statisticile apărute în presă care îl plasează printre primii chiulangii europarlamentari români la şedinţele PE sunt fabricate de Elena Udrea şi de soţul acesteia, Dorin Cocoş. “Minciună ordinară plătită de Udrea și de soțul ei”, declară liderul PRM despre raportul apărut în presă.
Întrebat în ce fel are legătură cu Elena Udrea, Vadim a spus că “are legătură pentru că se minte că ar fi o evidență a Parlamentului European. Nu este. S-a difuzat pe un site, dar e făcută de aici din țară de aurolacii de pe Dâmbovița”, a declarat europarlamentarul, care a menţionat că în ianuarie 2009 aceiaşi “aurolaci” au difuzat minciuni în presă la adresa lui.
Vadim Tudor îl acuză pe omul de afaceri Dorin Cocoş că “a sponsorizat, în 2009, același Institut Civic de Democrație cu aproape un miliard de lei. Am dovezile că Dorin Cocoş a dat în trei rânduri câte 300 de milioane de lei”.
Potrivit site-ului VoteWatch.eu, care monitorizează activitatea europarlamentarilor, din cele 27 de state membre UE, ţara noastră este pe ultimul loc la prezenţă în Parlamentul European, potrivit monitorizării întocmite de instituţie.
Din cei 33 de europarlamentari, doar cinci au participat în ultimele luni la toate şedinţele plenului.

Tokes consideră că divorţul intentat de soţia lui este “cea mai mare criză” din viaţa lui (GANDUL)
Tokes Laszlo susţine că divorţul intentat de soţia lui este “cea mai mare criză şi provocare” din viaţa lui şi afirmă că nu doreşte ca acest caz “să evolueze în spaţiul public”, pentru a-şi apăra copiii de “intenţiile politice evident dăunătoare şi de presa de scandal”, informează Mediafax.
“După ce anul trecut în decembrie soţia mea m-a părăsit şi s-a mutat de acasă, săptămâna trecută a înaintat cererea de divorţ. Deoarece nu am putut să schimb această situaţie, sunt nevoit să respect şi să iau act de această decizie”, susţine Tokes.
Tokes spune că nu doreşte ca “acest caz să evolueze în spaţiul public”, deoarece vrea să îşi apere copiii. “Ca om care îşi iubeşte familia şi copiii, trăiesc aceste momente ca cea mai mare criză şi provocare din viaţa mea. Nu doresc ca acest caz să evolueze în spaţiul public, deoarece doresc să îmi apăr copiii mei dragi şi pe noi înşine de intenţiile politice evident dăunătoare şi de presa de scandal”, afirmă Tokes.

Urgenţa în educaţie (ROMANIA LIBERA) comentariu de ELENA VIJULIE
Prezent la dezbaterea publică de la Palatul Parlamentului, Traian Băsescu a respins categoric ideea că reforma educaţiei nu trebuie să aibă loc în vremuri de criză. „Doamnelor şi domnilor, exact acesta este momentul”, a declarat el în faţa unei asistenţe dispuse să-l asculte şi să asculte (pentru a câta oară?) descrierea falimentului istoric în care s-a afundat sistemul de învătământ din România.
Preşedintele are dreptate atunci când reclamă urgenţa. Adevărata reformă a educaţiei trebuia să se întâmple cu ani în urmă, e nevoie de ea ca de aer. Fără temelii noi în materie, ne sufocăm: economic, politic, chiar şi demografic. Creierele care pot scoate ţara din marasm pleacă aiurea, alegătorii needucaţi votează politicieni pe măsură, se mulţumesc cu circ în loc să ceară socoteală pentru calitatea pâinii şi sunt recunoscători pentru posmagi, iar calitatea sociologică a populaţiei României scade la rândul ei.
Problema este că iniţiativa ministrului Funeriu pare să nu fi ţinut seama deloc de lecţiile evidente ale precedentelor încercări de reformă. Cu ochii la politicienii din opoziţie şi orbit de mesajele înţepenite ale sindicatelor, Daniel Funeriu a uitat că se poate folosi într-un efort autentic spre un adevărat sistem de educaţie de mulţimea de cetăţeni interesaţi ca lucrurile să meargă mai bine. Este vorba de mulţimea de profesori inteligenţi din această ţară, care se simt probabil umiliţi de prestanţa ineficientă a sindicatelor, e vorba de mulţimea de părinţi interesaţi în cel mai înalt grad de calitatea educaţiei, mulţi dintre ei dispuşi la schimbări cu adevărat radicale, precum înlesnirea de investiţii particulare în şcoli şi licee private de performanţă. Pentru ei, ministrul ar fi trebuit să respecte cele 30 de zile dedicate de lege dezbaterii publice, şi nicidecum să reducă la două săptămâni perioada de discuţii, şi în preajma Paştilor pe deasupra. În plus, tot pentru părinţi, profesori şi deci pentru reuşita reformei, ministerul ar fi trebuit să pornească concomitet o adevărată şi profesionistă campanie de informare. Pe fondul acestei campanii, şi numai pe fondul ei, era bine să se desfăşoare dezbaterea parlamentară în comisii, care va începe oricum foarte curând. În acest fel, interesul public ar fi fost susţinut, parlamentarii ar fi fost încurajaţi să fie atenţi la ce hotărăsc. Din motive diferite, multe legitime, nici presa, nici organizaţiile nonguvernamentale, nici opoziţia nu pot face campania de informare a publicului în locul Guvernului. Autorităţile trebuie să se obişnuiască să explice la ce lucrează şi ce pregătesc. Aşa funcţionează sistemele politice civilizate.
PNL şi PSD au ales să nu fie prezente la dezbaterile de ieri de la Palatul Parlamentului, unde însă preşedintele şi premierul au venit să marcheze şi să-şi asume simbolic acest nou start al reformei. Liderii celor două partide pretind că în acest fel au evitat să participe la „un joc de imagine” orchestrat de PDL. Au greşit însă. Neluând parte la dezbateri, au intrat exact în jocul de imagine de care se temeau şi, în plus, cauţionează un proiect despre care spun la televizor că este prost.
Pe de altă parte, partidul de guvernământ, chiar dacă ar fi alcătuit exclusiv din genii, ceea ce nu este cazul, ar trebui să ştie că o lege care aduce schimbări radicale are mai multe şanse să fie adoptată şi, mai ales, menţinută dacă există măcar intenţia de a-i asculta şi pe ceilalţi.
Ministrul Funeriu s-ar fi putut înţelege mai bine chiar şi cu adversarii politici dacă i-ar fi abordat exact în calitatea lor de cetăţeni şi părinţi. În faţa unui mesaj conciliant şi inteligent, cu siguranţă că PSD şi PNL ar fi stat cel puţin în cumpănă în faţa deciziei de a nu fi prezenţi la dezbaterea de la Parlament şi cu siguranţă că le-ar fi fost de-a dreptul imposibil să invoce infantil alocarea unui discurs de numai cinci minute liderilor Ponta şi Antonescu faţă de cele 15 pentru Traian Băsescu. Ce era mai important: să-i provoci pe adversari la gafe jenante sau să-ţi asiguri o majoritate substanţială în Parlament pentru schimbări consistente? În lipsa ei, la anul o luăm de la capăt.

ACTUALITATE

Harta salariilor din România, pe judeţe. Cine a luat mai mulţi bani şi unde se mai angajează (GANDUL)
Angajaţii din 15 judeţe, inclusiv Bucureşti, au avut parte de creşteri salariale de până la 111 lei în ultima lună a anului trecut, faţă de decembrie 2008
Angajatul român din statisticile oficiale s-a bucurat de bani mai mulţi în plină recesiune. La sfârşitul anului trecut, angajaţii din 15 judeţe, inclusiv Bucureşti, au avut parte de creşteri salariale de până la 111 lei, în timp ce, în restul ţării, veniturile salariaţilor la stat şi la privat au scăzut cu sume cuprinse între 1 leu şi 181 de lei. De departe, cei mai norocoşi au fost hunedorenii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, care, în decembrie 2009, au primit în medie cu 111 lei mai mult la leafă faţă de aceeaşi lună a anului 2008.
Pe locurile următoare în clasamentul celor mai mari creşteri salariale se află salariaţii din Harghita (+92 de lei), dar şi Argeş (+88 de lei). La polul opus, clasamentul celor mai mari reduceri este condus de Bacău, cu un minus de 181 de lei în ultima lună a anului trecut, faţă de decembrie 2008, urmat de Botoşani (- 98 de lei) şi Olt (-91 de lei).
Au crescut salariile în judeţele cu şomaj ridicat
Reprezentanţii mediului de afaceri au explicaţii diferite pentru diferenţele foarte mari în evoluţia salariilor la nivel naţional, cu trimitere la disponibilizările de anul trecut din sectorul privat. În timp ce patronii susţin că presiunea crizei i-a îndemnat să dea afară oameni, alţii spun că, din contră, creşterile salariale se datorează faptului că mulţi patroni au preferat să-şi îngheţe bugetul de salarii. “De fapt, nu vorbim de creşteri salariale, ci de acele situaţii în care s-a redus numărul de angajaţi, iar bugetele de salarii au fost îngheţate la nivelul din 2008.
Cu alte cuvinte, aceeaşi sumă s-a împărţit la mai puţini oameni, de aici rezultând şi acele creşteri”, a declarat pentru Gândul Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Aşa se pot explica şi plusurile salariale statistice din judeţe ca Hunedoara şi Harghita, unde şomajul ajunsese la 10,6% la sfârşitul anului trecut, cu mult peste media naţională, de 7,8%. Cum era de aşteptat, majoritatea covârşitoare a şomerilor înregistraţi oficial provin din mediul privat.
La polul opus, patronii explică reducerile salariale mari prin prisma disponibilizărilor ridicate din anumite sectoare care ţineau ocupată forţa de muncă dintr-o anumită zonă. “În Bacău s-au închis foarte multe IMM-uri, majoritatea din industria textilă. Din păcate, nu s-a făcut nimic pentru reconversia profesională a acelor oameni disponibilizaţi”, a declarat pentru Gândul Florin Pârvu, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
Cine face angajări
Sunt şi domenii în care au început să se dezgheţe angajările încă de la sfârşitul anului trecut: IT, bunuri de larg consum, retail, farma şi centre de servicii. De exemplu, Hewlett Packard a anunţat că va angaja 600 de oameni până la finele anului în cadrul centrului Global eBusiness Operations (GeBOC) din Bucureşti, unde lucrează peste 2.000 de salariaţi. Specialiştii în resurse umane spun însă că şanse reale de a-şi găsi un loc de muncă nu au decât persoanele cu un grad mare de calificare, eventual dispuse să accepte salarii mai mici decât nivelul pentru care sunt pregătite. La o cerere atât de mare, angajatorii au devenit extrem de pretenţioşi şi se uită şi la calităţile personale ale candidaţilor, iar procesul de selecţie a CV-urilor durează mai mult decât înainte de criză.
Chiar dacă este bine pregătit, un angajat din Maramureş, bunăoară, are puţine şanse să fie la fel de bine plătit ca unul din Bucureşti sau Ilfov, care domină topul câştigurilor la nivel naţional. Astfel, în decembrie 2009, salariul mediu net din Maramureş era de 2,6 ori mai mic faţă de cel din Ilfov, respectiv 999 de lei faţă de 2.644 de lei. “Diferenţele se vor menţine cât timp există judeţe fără infrastructură. De-a lungul anilor, primarii din judeţul Ilfov au avut grijă să tragă reţele de apă, gaze şi canal, or, investitorii asta caută”, explică Florin Pârvu.
1,3 milioane de euro, cel mai mare venit anual în 2008
4,86 milioane de lei (1,3 milioane de euro) este cel mai mare venit anual la nivel naţional obţinut în 2008 de către un angajat din România, adică nu mai puţin de 405.000 de lei (108.000 euro) pe lună. Acesta locuieşte în sectorul 1 şi lucrează într-o companie de telecomunicaţii prin reţele cu cablu, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. De altfel, cele mai mari zece lefuri din România au fost câştigate în 2008 de bucureşteni şi ilfoveni, cu o singură excepţie: în top figurează şi un sibian, angajat în domeniul extracţiei petrolului şi gazelor naturale, cu un venit anual de 2,6 milioane de lei (peste 700.000 euro).
Din profesii liberale s-a câştigat însă de trei ori mai bine în 2008. Astfel, cel mai mare venit l-a obţinut un avocat din sectorul 1, cu un câştig anual de 12,45 milioane de lei (3,38 milioane de euro).

INTOLERANŢA DE REFERENDUM/ 91% din români, pentru pedeapsa capital (JURNALUL NATIONAL) de Adriana Duţulescu
Potrivit unui sondaj realizat de CCSB, peste jumătate dintre români s-ar duce la referendum pentru a retrage cetăţenia romilor care încalcă legea în alte ţări şi aduc prejudicii imaginii ţării şi pentru reintroducerea pedepsei cu moartea. Dintre cei care sunt de acord cu organizarea referendumului, 91% ar vota pentru pedeapsa cu moartea. Românii au votat la referendumul din noiembrie fără să aibă habar ce înseamnă Parlamentul unicameral.
Concluziile unui sondaj efectuat de CCSB în perioada 24-27 martie pe un eşantion de 1.060 de persoane, la comanda Asociaţiei ProDemocraţia, arată că “mulţi dintre români au votat la referendum în necunoştinţă de cauză la adresa rolului Parlamentului în general şi al sistemului parlamentar bicameral în particular. Unii români se lasă uşor influenţaţi de teme ce generează mânia justiţiară. Mulţi dintre români sunt predispuşi la o gândire de tip «dictatura majorităţii»”. “Concluzia pe care o putem trage din aceste rezultate este că folosirea referendumului fără mecanisme de echilibru, în necunoştinţă de cauză şi alimentată de o retorică justiţiar-autoritariană riscă să arunce România în comportamente de tip «dictatura majorităţii»”, arată sociologii de la CCSB.
Cunoaşterea Parlamentului este deficitară la nivelul românilor, aceştia neştiind cu ce se ocupă de fapt această instituţie. Oamenii încurcă atribuţiile Parlamentului. Doar o treime dă răspunsul explicit “Să legifereze”. 77% din respondenţi nu ştiu care este rolul bicameralismului. Totodată, retorica justiţiară influenţează opiniile şi votul cetăţenilor, propunerea de teme ce contravin valorilor majorităţii stârnind patimi justiţiare în rândul acestora şi predispunând la luarea de decizii ce pot încălca drepturile cetăţeneşti. Astfel, la întrebarea “Aţi fi de acord cu un referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea”, 50% au răspuns pozitiv, faţă de 44% care au răspuns negativ. Dintre cei care sunt de acord cu organizarea referendumului, 91% ar vota pentru pedeapsa cu moartea.
La întrebarea “Aţi fi de acord cu organizarea unui referendum pentru retragerea cetăţeniei romilor care încalcă legea în alte ţări şi aduc prejudicii imaginii României?”, 68% au răspuns da, faţă de 27% care nu au fost de acord. 94% din cei care susţin un astfel de referendum sunt de acord cu retragerea cetăţeniei.
Sondajul mai arată că 47% din respondenţi s-au declarat de acord cu organizarea unui referendum pentru introducerea pedepsei cu închisoarea pentru cei care critică religia ortodoxă şi BOR, în timp ce 46% au răspuns negativ. De asemenea, 44% ar fi de acord cu organizarea unui referendum pentru retragerea cetăţeniei celor care cer autonomia Ţinutului Secuiesc, iar 45% sunt împotrivă. 89% din cei care susţin un astfel de referendum ar vota pentru retragerea cetăţeniei. Cercetarea CCSB mai arată că 72% din respondenţi s-au declarat de acord cu afirmaţia “minorităţile trebuie să se supună majorităţii, oricare ar fi poziţia susţinută de majoritate”.
Citiţi sondajul CCSB – Cum votează românii la referendum (format pdf)

Românii ar vota, în majoritate, pentru pedeapsa cu moartea, pentru pedepsirea penală a celor care critică religia ortodoxă sau pentru retragerea cetăţeniei romilor infractori (GANDUL)
Românii ar vota, în majoritate, pentru pedeapsa cu moartea, pentru pedepsirea penală a celor care critică religia ortodoxă sau pentru retragerea cetăţeniei romilor infractori şi a cetăţenilor care cer autonomia ţinutului secuiesc, relevă un studiu al Asociaţiei ProDemocraţia (APD)
68% dintre respondenţi vor referendum pentru retragerea cetăţeniei romilor infractori
• 68% dintre respondenţi la studiu au susţinut organizarea unui referendum privind retragerea cetăţeniei ţiganilor infractori (termenul de ţigan aparţine autorilor sondajului, n. r.), 27% s-au opus, iar 6% nu ştiu sau nu au răspuns.
Jumătate dintre români vor referendum pentru reintroducerea pedepsei cu moartea
• La întrebarea privind oportunitatea unui referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea, 50% dintre răspunsuri au fost favorabile, iar 44% negative.
• Mai echilibrat a fost scorul la referitor la plebiscitul privind pedepsirea penală a celor cu atitudini critice la adresa religiei ortodoxe, 47% exprimându-se pentru o asemenea consultare populară şi 46% contra, dar şi în cazul celui privind retragerea cetăţeniei celor care cer autonomia Ţinutului Secuiesc, 44% pentru sancţionarea respectivilor şi 45% contra.
88% dintre cei care îşi doresc referendum vor pedepsirea penală a celor cu atitudini critice la adresa religiei ortodoxe
Celor care susţin organizarea acestor consultări populare, li s-a adresat o întrebare suplimentară privind intenţia lor de vot.
• 94% dintre aceştia susţin ca ţiganilor care comit infracţiuni să li se retragă cetăţenia.
• 91% susţin reintroducerea pedepsei cu moartea,
• 88% dintre cei care îşi doresc un referendum pe această temă se pronunţă pentru pedepsirea penală a celor cu atitudini critice la adresa religiei ortodoxe
• 89% dintre cei care vor o consultare populară pe marginea retragerii cetăţeniei celor care vor cer autonomia Ţinutului Secuiesc şi-ar dori ca acest lucru să primească validarea populară.
• Din totalul celor chestionaţi, 14% nu ar vota “pentru” la niciun referendum dintre cele patru supuse sondării, 23% ar spune “da” la unul dintre ele, 27% ar vota favorabil la două referendumuri. La trei din cele patru consultări populare, ar vota pentru 25% dintre cei chestionaţi, în timp ce procentajul celor care ar vota “da” la toate se ridică la 12.
“Patimile justiţiare” duc la punerea sub semnul întrebării a unui valori fundamentale ale democraţiei – susţin autorii sondajului
Autorii sondajului de opinie susţin că există “patimi justiţiare” care fac ca o mare parte a electoratului să susţină organizarea unor referendumuri care să pună în discuţie respectarea unor valori fundamentale ale democraţiei. “Propunerea de teme ce contravin valorilor majorităţii (ortodocşi, români) stârneşte patimi justiţiare în rândul acestora şi predispune la luarea de decizii ce pot încălca drepturile omului (libertatea de expresie, dreptul la cetăţenie)”, se arată în concluziile sondajului CCSB.
Studiul APD a avut drept scop aflarea modului în care votul la un referendum ar putea fi influenţat de o retorică justiţiară şi ar putea genera, în final, efecte nedemocratice în societate, prin luarea unor decizii care să încalce drepturile omului.
“Propunerea de teme ce contravin valorilor majorităţii – români, ortodocşi – stârneşte patimi justiţiare în rândul acestora şi predispune la luarea de decizii ce pot încălca drepturi ale omului, precum acela la liberă exprimare, de exemplu”, a spus liderul APD, Cristian Pârvulescu, în deschiderea unei dezbateri pe tema reformei sistemului constituţional prin mijloace precum referendumurile la nivel naţional.
Studiul prezentat luni a fost realizat de CCSB, la cererea APD. Metoda de sondare folosită a fost aceea a interviurilor telefonice, care s-au desfăşurat în perioada 24-27 martie 2010.
Eşantionul folosit, cuprinzând 1.060 de persoane, a fost unul reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Studiul are un grad maxim de eroare de plus sau minus 3,1 la sută.

Europenii privesc revenirea economiei cu optimism (ZIARUL FINANCIAR) de Catalina Apostoiu
Increderea europenilor in perspectivele economice a atins in martie cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani, depasind asteptarile economistilor si semnaland ca procesul de redresare se accelereaza, in conditiile in care deprecierea euro ii ajuta pe exportatori, scrie Bloomberg. Un indice al increderii executivilor si consumatorilor in zona euro a urcat pana la 97,7 puncte de la 95,9 puncte in februarie, cel mai ridicat nivel din mai 2008 incoace si peste media estimarilor economistilor chestionati de Bloomberg, de 97,1 puncte.

Poziţie Oficialii băncii naţionale au recunoscut public că bancherii cer prea mult/ A ajuns la capătul răbdării. BNR cere public băncilor să reducă dobânzile (GANDUL) de Victor ROTARIU
Guvernatorul Mugur Isărescu a atacat dobânzile şi anul trecut
Recunoscută pentru faptul că trimite semnale şi că nu acuză direct aproape niciodată, banca centrală a surprins luni bancherii printr-un comunicat în care atacă dobânzile mari cerute la credite
Până acum, banca centrală a evitat, pe cât posibil, să îşi exprime la nivel oficial părerea despre dobânzile la credite cerute de băncile din România, pe principiul economiei de piaţă şi al liberei concurenţe. Se pare însă că oficialii BNR, văzând că bancherii întârzie să reducă dobânzile la creditele în lei, s-au săturat să aştepte şi au declarat, negru pe alb, că acestea sunt prea mari şi trebuie micşorate.
Consiliul de Administraţie (CA) al băncii centrale a decis luni reducerea dobânzii de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale, până la minimul istoric de 6,5%. Conducerea BNR a precizat, în motivarea oficială a deciziei, că, deşi nu sunt probleme cu lichiditatea, deci băncile au suficienţi bani la dispoziţie pentru a da credite, “ratele medii ale dobânzilor la depozitele şi la creditele noi, deşi au consemnat evidente ajustări descendente, rămân relativ ridicate comparativ cu nivelul dobânzii de politică monetară”.
Se anunţă dobânzi de sub 10%
Economiştii au remarcat şi ei schimbarea de ton a BNR şi spun că scăderea dobânzilor este inevitabilă, dar că ea va depinde de strategia fiecărei bănci în parte. Totuşi, este posibil ca în scurt timp bancherii să dea credite şi la dobânzi mai mici de 10%. “Este printre puţinele dăţi când, într-un astfel de comunicat, BNR susţine, în mod direct, că nu numai dobânzile la depozite sunt mari, ci şi cele percepute la credite. Este un semnal foarte puternic de coborâre a dobânzilor trimis băncilor. Dobânzile vor coborî în perioada următoare, fiind posibil ca la unele credite noi în lei, garantate, să vedem dobânzi chiar de sub 10% în jumătate de an”, a declarat pentru Gândul Lucian Anghel, economist-şef al BCR.
“Vând” banii de trei ori mai scump decât îi “cumpără”
În teorie, dobânda de politică monetară, cea la care băncile se pot împrumuta de la BNR când au nevoie de lei, este cea care “dă tonul” dobânzilor cerute la credite.
În practică, deşi dobânda-cheie a BNR a scăzut de la 10% la 6,5% în ultimul an, dobânzile cerute de bănci la creditele noi au scăzut de la circa 22-25% la 17-20%, în condiţiile în care atunci băncile susţineau că ţin dobânzile sus pentru că nu sunt lichidităţi, respectiv lei în piaţă, pentru a reporni creditarea. Practic, în timp ce băncile se împrumută de la BNR cu 7% (până la decizia de luni) sau de la alte bănci cu circa 6%, bonificaţia cerută clienţilor este cel puţin triplă.

Turceni – Şefii, în plimbări externe, angajaţii, în şomaj (JURNALUL NATIONAL) de Gabriela Mladin
Doi directori din cadrul Complexului Energetic Turceni beneficiează de sejururi în străinătate pe banii instituţiei. Destinaţia- China şi Singapore, iar deplasarea lor costă în jur de 13.000 de euro, fără diurnă. Plecările internaţionale ale directorilor se fac chiar în momentul în care toţi salariaţii sunt trimişi în şomaj tehnic, iar 220 de angajaţi vor fi daţi afară.
Solidaritatea cu angajaţii Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, anunţată luna trecută de responsabilii din Comple­xurile Energetice Turceni şi Rovinari, nu este însă valabilă. Cel puţin pentru câţiva directori care îşi vor lua zborul peste mări şi ţări în perioada 29 martie-11 aprilie, perioadă de şomaj tehnic pentru mineri şi energeticieni.
La începutul lunii martie a acestui an, directorii Complexurilor Energetice Rovinari şi Turceni au susţinut că în aceeaşi perioadă anunţată de SNLO de întrerupere a activităţii vor intra şi angajaţii entităţilor energetice, în “semn de solidaritate”.
Dacă pentru unii şomajul chiar este pe bune şi se simte şi la buzunar, pentru directorii Complexului Turceni şomajul tehnic înseamnă sejururi în China şi în Singapore. Doi dintre boşii societăţii producătoare de energie beneficiează de aceste deplasări. Unul dintre ei este chiar directorul de Resurse Umane al Complexului, Corneliu Gârjoabă, care deja se află în China la un seminar internaţional pe teme energetice. Celălalt este directorul comercial, Gheorghe Copaci, care imediat după sărbătoarea Paştelui zboară în Singapore.
13.000 DE EURO PENTRU DOM’ DIRECTOR
Conform directorul general al Complexului Energetic Turceni, Octavian Graure, costurile deplasării se ridică la 13.000 de euro în care intră transportul cu avionul, cazarea la hotel şi plata cursurilor, fără diurnă. “Este vorba despre un simpozion internaţional de o săptămână pentru fiecare, iar bugetul deplasărilor a fost aprobat deja din luna februarie a acestui an”, a explicat directorul general al CE Turceni, Octavian Graure.
Chiar în acest moment toţi cei 4.000 de salariaţi ai Complexului Energetic Turceni sunt în şomaj tehnic ca urmare a cererii scăzute de cărbune, iar peste câteva zile 220 de angajaţi vor fi disponibilizaţi. De altfel, peste 14.000 de salariaţi ai Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO), Complexului Energetic Turceni şi Complexului Energetic Rovinari au intrat de ieri până la 11 aprilie în somaj tehnic. Ei vor beneficia de 75% din salariu în aceste două săptămâni de şomaj tehnic. Daniel Burlan, directorul general al Societăţii Lignitului, a precizat că măsura de intrare în şomaj tehnic a fost luată ca urmare a scăderii cererii de cărbune.

Atentate. Dublu atac sinucigaş în metroul din Moscova/ Râzbunarea cecenilor (ROMANIA LIBERA) de GABRIELA ANGHEL
Cel puţin 38 de persoane au fost ucise pe loc în dublul atentat de ieri din metroul din Moscova, bilanţul fiind încă provizoriu. Autorităţile ruse au precizat că atentatele au fost sinucigaşe, comise de două femei kamikaze legate de grupările islamiste separatiste din Caucaz.
În metroul înţesat de lume, într-o dimineaţă de luni, la o oră de vârf, când moscoviţii merg spre locurile de muncă, cele două explozii violente au ucis câteva zeci de persoane, alte zeci fiind rănite. Două staţii de metrou au fost ţinta femeilor kamikaze încinse cu kilograme de explozibili, pe care le-au detonat la cea mai aglomerată oră a zilei. Imediat s-a declanşat infernul. Sute de moscoviţi în stare de şoc au început să iasă din metrou; unii plângeau, alţii încercau să îşi şteargă sângele de pe faţă. La suprafaţă, în centrul oraşului, unde se află cele două staţii de metrou lovite de deflagraţii, ţipetele răniţilor erau acoperite de urletele sirenelor ambulanţelor, ale maşinilor poliţiei, de sunetele telefoanelor mobile, de zumzetul elicopterelor care survolau. 37 de persoane au murit imediat iar până la finele zilei numărul a ajuns la 38.
Reţeaua de metrou din Moscova este printre cele mai utilizate din lume, cu circa 8,5 milioane de călători pe zi. Prima explozie a avut loc la ora 7.50 în staţia Liubianka din centrul istoric, nu departe de Kremlin. Detonarea a fost produsă în apropierea celui de-al doilea vagon, ucigând pe loc 25 de persoane şi rănind alte 15 pe peron şi în rama trenului. Zeci de ambulanţe au sosit imediat şi un elicopter a aterizat în mijlocul pieţei devenite celebră pentru locaţia sediului principal al serviciilor secrete sovietice (KGB), în prezent sediul FSB, serviciile speciale ruse. Poliţia a blocat pasajele subterane, iar la metrou au fost înmulţite controalele bagajelor. După 50 de minute a urmat a doua explozie, în staţia Park Kulturi. 12 morţi şi 15 răniţi. Din nou, ţipete, sirenele ambulanţelor, elicoptere, poliţie şi controale.
Parchetul rus a anunţat că au fost descoperite resturile trupurilor celor două femei kamikaze şi a deschis o anchetă. O sursă din serviciile secrete declara pentru Interfax că identitatea celor două femei, ca şi a altor două care le-au însoţit până la metrou înaintea exploziilor, a fost stabilită după vizionarea camerelor de supraveghere.
Reprimarea terorii, o prioritate
Liderii ruşi au reacţionat vehement după anunţarea atentatelor. Premierul Vladimir Putin, aflat în Krasnoiarsk (Siberia), şi-a întrerupt deplasarea revenind la Moscova şi a promis că teroriştii care sunt responsabili vor fi „spulberaţi”. Preşedintele Dmitri Medvedev a afirmat, la rândul său, în cadrul reuniunii de urgenţă, că lupta de reprimare a terorismului este o prioritate absolută şi că va continua „fără compromis şi până la capăt”, cerând întărirea securităţii în transporturile publice din întreaga ţară. Directorul FSB, Alexander Bortnikov, a declarat că autorii sunt, fără îndoială, legaţi de mişcarea rebelilor din Caucazul de Nord, care de ani de zile vizează Moscova. Primarul Moscovei, Iuri Lujkov, a decretat marţi zi de doliu în capitala rusă. Liderii lumii au condamnat aceste acte teroriste.
Măsuri draconice de securitate
În aeroporturile şi gările din Moscova a fost întărită securitatea şi s-a mărit numărul patrulelor de poliţie. Forţele de ordine procedează la controale minuţioase pe şantiere, în pieţe, în centrele comerciale, în hoteluri şi alte locuri foarte frecventate. În staţia de metrou Park Kulturi a fost descoperită o centură cu explozibili nedetonată.
Pista cecenă
Cele două femei kamikaze te duc cu gândul la „văduvele negre”, femeile cecene care şi-au pierdut soţii în conflictele din Caucazul de Nord. Atentatele de ieri nu sunt surprinzătoare, din decembrie combatanţii anunţând jihad în Rusia.
Atentatul a fost revendicat pe un site asociat grupărilor separatiste cecene, confirmând bănuielile autorităţilor, exprimate imediat după incident. Capitala rusă a fost lovită în ultimii ani de explozii mortale, unele revendicate de militanţii cauzei cecene, dar care au devenit mai rare în ultimul timp. Dublul atentat reprezintă o răzbunare a islamiştilor separatişti din Caucaz după ofensiva forţelor ruse în care doi dintre liderii lor emblematici au fost ucişi recent. În februarie, Doku Umarov, emirul autoproclamat al Caucazului şi inamicul nr. 1 al Moscovei, a jurat că va exporta jihadul în inima Rusiei. În Caucaz a apărut o nouă generaţie de combatanţi şi au fost deschise două şcoli de kamikaze, experţii apreciind că dublul atentat din Moscova vizează „răzbunarea liderilor ucişi”.
Bombă pe o cale ferată
În apropierea Gării Paliha, la 180 km de Moscova, poliţiştii au descoperit ieri un dispozitiv explozibil între şinele de cale ferată. Circulaţia trenurilor a fost întreruptă temporar, iar specialiştii au sosit pentru dezamorsarea dispozitivului.
Un deceniu însângerat
1999. 13 septembrie. 118 persoane au fost ucise într-un atentat cu bombă într-un imobil din Moscova. În Rusia, cinci atentate din perioada 31 august-16 septembrie s-au soldat cu 293 de morţi.
2002. 23/26 octombrie. Un comandou cecen înarmat până în dinţi s-a infiltrat în Moscova şi a luat peste 800 de ostatici la Teatrul Dubrovka. Asaltul forţelor speciale a provocat 130 de morţi, cvasitotalitatea asfixiaţi cu gazul folosit în operaţiune.
2003. 5 iulie. Dublu atentat la Moscova perpetuat de două femei kamikaze, soldat cu 15 morţi, la un concert rock.
5 decembrie. Atentat sinucigaş revendicat de şeful de război cecen Şamil Basaiev contra unui tren în sud-vestul Rusiei. 40 de morţi.
2004. 6 februarie. Atentat cu explozibil în metroul din Moscova, revendicat de un grup cecen. 41 morţi.
24 august. Două femei kamikaze au aruncat în aer două avioane în zbor. 90 morţi.
1/3 septembrie. Peste 1.000 de persoane luate ostatice într-o şcoală din Beslan, în Osetia de Nord, de un comando procecen. Peste 130 de morţi după asaltul forţelor ruse.
2009. 27 noiembrie. Atentat care a provocat deraierea trenului Nevski Expres, care leagă Moscova de Sankt Petersburg. 28 de morţi.