In Decembrie anul trecut, a demarat la Timisoara o miscare civica a celor care vor sa “transforme Romania intr-o tara in care chiar merita sa traiesti.”
Cine sunt acestia? “Noii Pasoptisti” sunt cu precadere tinerii care au studiat sau muncit in strainatate dar s-au intors sa traiasca si sa contribuie la propasirea tarii. Dar nu numai ei—oricine isi doreste ca viata in Romania sa fie la fel de civilizata ca in orice alt stat european este invitat sa ni se alature. Nu este vorba de o structura formala, nu exista sefi sau ierarhii—zi de zi, prin ceea ce alegem sa facem, apartinem, sau nu, grupului Pasoptist care transforma tara.
Cum? Pentru ca Romania sa se transforme este evident necesar sa se transforme legile, institutiile si politica. Dar nu toti suntem parlamentari sau oameni politici, si nu toti avem putere asupra celor din jur. Insa cu totii suntem cetateni si fiecare dintre noi are putere asupra sa. Avem puterea sa alegem intre a fi luati de val sau a da un exemplu. De a ne implica in viata civica sau a da din umeri ramanand neputinciosi. In fiecare zi, in bloc, pe strada, in trafic, sau in institutii avem libertatea de a alege sa contribuim la o Romanie europeana sau sau la o tara haotica, puterea de a ne implica sau a ne victimiza.
Am intitulat miscarea noastra “Noii Pasoptisti” pentru ca ne inspira acea mana de oameni (la origine mai putin de 100) care, acum mai bine de un secol, au putut transforma atat de radical Romania, de la lucruri in aparenta marunte la cele cu adevarat marete—de la haine la scris, si de la idei la institutii.
Ce vom face? De la ridicol la sublim, nu vom lasa pe cineva, spre pilda, sa arunce gunoiul pe strada fara sa-l atentionam politicos ca “a pierdut ceva”, nu vom permite unui functionar public sa ne trateze cu dispret fara sa-i amintim, cu calm, ca salariul sau vine din buzunarul nostru, nu vom ridica din umeri cand cineva ne invita sa semnam petitii, etc. Pe scurt: ne vom implica.
Cu o astfel de misune ne asumam un risc—riscul de a fi ridiculizati, admonestati sau chiar agresati de oameni si refuzati de institutii. Dar este un pret marunt de platit pentru schimbare. Daca aceste gesturi vin doar de la cativa ele raman inutile. Dar daca vin de la noi toti, impreuna, vor produce schimbare.
Ne insusim vorbele lui Daniel Raduta, tanarul care a strans aproape 150,000 E pe internet pentru un transplant care sa-i vindece leucemia. “Eu cred că nimic nu e imposibil. Trebuie doar să vrei și să crezi. Istoria ne dă multe exemple de schimbări radicale; care nu ar fi fost posibile dacă niște oameni nu le-ar fi visat si nu ar fi crezut in ele. Cred deci că a schimba lucrurile in România nu e imposibil. Da, e foarte greu; nu e chiar atât de improbabil ca a câștia la loto, dar e o vorba: daca nu joci, ai șanse ZERO să câștigi. O fi chiar imposibil să obligam guvernanții la transparență? Să pot să intru pe un site web să vad cum se cheltuie banii mei, ai contribuabilului? Apoi să-i oblig la o ai mare responsabilitate in cheltuirea lor? Pentru mine, ca individ, e imposibil. Pentru acea parte a societății care așteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine sau crede ca n-o să se rezolve niciodată, e imposibil. Pentru noi, cei care visăm să trăim într-o Românie civilizată, este posibil.”
Sandra Pralong si echipa SynergEtica
(Scurta) BIOGRAFIE—Sandra Pralong
Sandra PRALONG
Sandra Pralong s-a intors in Romania in 1990 sa puna pe picioare Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa. Între 1998 si 2000 a fost Consiliera Preşedintelui României, responsabilă pentru Comunicare Internaţională şi Relaţia cu Românii de Pretutindeni. In 2002, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) i-a incredintat conducerea regionala a comunicarii in cele 27 de ţări din Europa si fosta Uniune Sovietică. In 2008 a fost numită Ambasador al Bunavointei pentru Anul European al Dialogului Inter-Cultural. Ca antreprenor, a creat Synergy Communications, o companie de PR a carei fundatie corporatista, SynergEtica, promoveaza etica si civilitatea in randul tinerilor, si Ambasada Artelor, un spatiu expozitional pentru tinerii artisti. De la varsta de 15 ani a locuit în exil în Elveţia şi Statele Unite, unde si-a inceput cariera la Newsweek la New York. A obţinut Doctoratul în Ştiinţe Politice de la Institutul de Stiinte Politice din Paris, are un Master în Drept Internaţional şi Diplomaţie de la Fletcher School of Law and Diplomacy din Boston, un Master in Filozofie Politică de la Columbia University din New York, si echivalentul unui MBA de la Ecole des Hautes Etudes Commerciales (HEC) din Lausanne, Elvetia.
