O splendidă poartă din lemn sculptată măiestru „Poarta Maramureşană” aminteşte de ziua în care Maramureşul şi Viena s-au unit în suflet. Ea străjuieşte acum aleile parcului Böhmischer Prater din Viena, simbol al sufletului vienez, unde pe alei plutesc şi astăzi acordurile neuitatelor valsuri, compuse de Johann Strauss. La a 6-a ediţie a festivalului „Ziua Europei” la Viena, au participat şi în acest an artişti de valoare din Ţara Bucovinei, din Maramureş şi din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniţă din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-şi umple sufletul cu un strop de de glie strămoşească, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer – primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu – Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, preşedintele asociaţiei „Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA” şi din îndepărtata Bucovină, Gheorghe Tomoioagă – primarul comunei muzeu Ciocăneşti, le-au adresat un cuvânt de „bun venit”
Pe două mese lungi se aflau expuse „ouăle încondeiate”, care pe bună dreptate sunt mândria Ciocăneştenilor, adevărate obiectele de artă. Motivele religioase, îmbinate într-o perfectă simbioză, cu motive populare zonale sunt pictate cu o mare fineţe şi mult simţ artistic pe o coajă subţire de ou. Aceste opere măiestre sunt întradevăr o adevărată desfătare pentru ochiul privitorului!
Programul artistic a fost deschis de sunetul profund al buciumelor, mânuite de buciumaşii aparţinând grupului de fluieraşi „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, a urmat apoi ansamblul de cântece şi dansuri „Brăduleţul” din Botoş, în minunatul port bucovinean, care sub bagheta părintelui Mihai Ţehanciuc, duhovnicul spiritual al Botoşenilor şi Ciocăneştenilor, cu un buchet de cântece populare, ne-au readus în minte şi în inimă istoria străbunilor noştri ce au păstorit aceste meleaguri, pe domnul Ştefan zis Cel Mare şi pe domnul Bogdan zis Întemeietorul.
Pe scenă s-au succedat apoi tinerele talente, din rezervorul inepuizabil al acestei zone de munte, Laura Maria Niculiţă (14 ani), Ana Maria Chiloti (10 ani), Stefan Nicolae Ţehanciuc (17 ani), Daiana Ivaşcu (14 ani), care ne-au încântat auzul şi ne-au făcut să avem încredere în viitorul cântecului popular românesc, ei fiind câştigători la numeroase festivale de prestigiu, din ţară şi de peste hotare.
Dansatorii, au făcut apoi scena să vibreze, într-un potpuriu de dansuri populare, interpretate cu multă inimă într-un ritm alert şi încheiate cu marea horă, în care s-au prins să joace împreună români şi austrieci uniţi de acuma de strigătura „Hai la horă măi flăcăi” care nuavea nevoie de traducere. Gazdele ne-au oferit apoi, în dar, câteva arii din operetele lui Johann Strauss, în interpretarea cunoscutei soliste Ingrid Mersch, de la opera din Viena.
Taraful „Ceatăra” din Carei format din fraţii Paşca, Adrian la braci (violă cu două coarde şi căluş drept), Bogdan la gordonă (un fel de contrabas) şi Vlad la vioară, instrumente tradiţionale din zona Codrului, reproduse de conducătorul formaţiei Adrian Paşca după modele originale de acum 200 de ani, împreună cu cântăreaţa Ioana Guţă, ne-au oferit momente de neuitat, cu melodii din zona folclorică Ţara Codrului. Finalul, a aparţinut tinerei artistei, Delia Denise Godja (15 ani) născută şi crescută la Viena, care acompaniată de taraful „Ceatăra”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramureşene, încheiate cu cunoscuta melodie „Moroşancă-s moroşancă”. Pentru ca oaspeţii să nu moară de foame şi de sete, ciocăneştenii în colaborare cu ambasada şi asociaţia „Unirea”, i-au omenit cu bucate, vin şi pălincă, aduse de acasă, de pe plaiurile Bucovinei.
În încheierea primei zile a festivalului, domnul Gheorghe Tomoioagă şi membrii tarafului „Ceatăra” au primit titlul de „Cetăţean de Onoare ai Bundeslandului Niederöstereich” din Austria. A doua zi a festivalului a început cu Sfânta Liturghie, ţinută în capela mânăstirii Neukloster pusă la dispozitia comunitaţii românilor ortodocşi din Neustadt Wien, de catre părintele Walter Ludwig, stareţul mânastirii. Slujba la care au participat credincioşii din Viena şi împrejurimi, laolaltă cu bucovineni îmbrăcaţi în straiele tradiţionale, a fost oficiată de preotul, Mag. Emanuel Nuţu de la Biserica Ortodoxă Română din Viena şi preotul Mihai Ţehanciuc, păstorul spiritual al oaspeţilor, în deplină armonie creştinească, aducând cuvântul Domnului mai aproape de mintea şi inima celor prezenţi.
După Sfânta Liturghie, pe coridoarele răcoroase ale mânăstiri, întemeiată în 1444 de către regentul Austriei Friedrich al IV, care îşi poartă cu mândrie patina vremii, pe mese lungi s-au găsit alături de bucate şi băuturi, acei minunaţi cozonaci aurii înveliţi în ştergare împodobite cu motive tradiţionale bucovinene, ouăle încondeiate şi ouăle roşii pentru a ciocni întru Învierea lui Hristos.
Doamna Gabriela Folfă, consul general al României la Viena, împreună cu domnul Ioan Godja în numele postului Radio TV Unirea care funcţionează pe axa Austria – Marea Britanie – Spania – România, au deschis seria de evenimente culturale. Momentele muzicale care au cuprins în repertoriu, Balada lui Ciprian Porumbescu şi neasemuita Ciocârlie, au fost interpretate cu mult suflet, la nai de Andreia Chira şi la vioară de Sara Stroici.
Momentul literar, care a arătat că frumoasa limbă română nu a fost uitată, ci este păstrată cu sfinţenie şi de artiştii români care trăiesc în afara graniţelor României, a fost susţinut de scriitoarea Ionela Flood, venită de la Londra, care a citit poezii, de o deosebită ţinută artistică şi sensibilitate din volumele „Parfumul Ingerilor” şi „Ţărmurile iubirii” şi de scriitorul Michael Cuţui (subsemnantul în pseudonim!), venit din Germania, care a citit din volumul „Trei Doamne şi toţi trei… în Himalaia pe Kala Patthar (5550m) – Jurnal de călătorie Nepal” carte în care autorul, după ce întreprinde împreună cu cei doi fii ai săi o excursie în Himalaia, la întoarcere redă momentele trăite în bătălia omului cu muntele.
În încheierea festivalului, componenţii tarafului „Ceatăra” ne-au mai încântat cu câteva piese originale din ţinutul Codrului. Acest festival, excelent organizat, a contribuit cu mult succes la păstrarea legăturii cu rădăcinile culturale şi spirituale naţionale româneşti, la proiectarea culturii şi spiritului românesc în spaţiul multicultural universal, sau cu alte cuvinte, la promovarea valorilor româneşti autentice în lume.
