Trofeele Mărul de Aur caştigate de România.
Merele de aur căutate de Hercule se întorc la obârşie, în Grădina Carpaţilor.
Ion Zahiu
Prestigiosul trofeu Mărul de Aur este acordat anual deFederaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET) şi este comparatadeseacu faimosul premiu Oscar din cinematografie.
Distincţia se acordă în fiecare an unei atracţii ori destinaţii turistice sau unei persoane, fiind un simbol al recunoaşterii eforturilor desfăşurate în vederea promovării şi dezvoltării turismului.
România a fost recompensată cu cinci mere de aur. Trofeul a fost câştigat de: Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Blue Air şide Ţinutul Gorjului.
În afară de trofeele acordate de FIJET care numără 800 de personalităţi din întreaga lume, România a primit şi alte aprecieri şi distincţii care se adaugă la această performanţă.
Prima recunoaştere pentru turismul românesc a venit în 1975 pentru extraordinarele picturi murale exterioare ale mânăstirilor din nordul Moldovei.
Pe lângă Mărul de Aur, mânăstirile au primit şi o apreciere mondială de excepţie, intrând în patrimoniul universal al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).
Delta Dunării a primit şi ea trofeul în 2009, după ce în 1990 i se acordase titlul de “Rezervaţie a Biosferei”, iar I.F.N. (International Friends of Nature),opremiase cu “Peisajul anului 2007-2008”
Un alt Măr de Aur a poposit în frumoasa Mărginime a Sibiului, despre care renumita revistă Forbes spune că este: „Un loc bucolic şi idilic” şi “un mod splendid de conservare a vieţii” Oraşul Sibiu a fost în 2007 Capitala Culturală Europeană.
O contribuţie deosebită la dezvoltarea turismului românesc a avut şi compania aviatică Blue Aircare a adus un număr impresionant de turişti străini în ţară. Compania este prima din lume care primeşte o astfel de apreciere şi un Măr de Aur.
Plaiurile Gorjului au fost recompensate cu un alt Măr de Aur în 2014 pentru ansamblul monumental din oraşul Târgu Jiu, mânăstirile din nordul judeţului şi şoseaua Transalpina ce traverseaza spectaculos zona alpestră a Munţilor Parâng.
Ansamblul monumental în aer liber din parcul oraşului, singurul din lume, al marelui sculptor român de talie mondială, Constantin Brâncuşi include: Poarta sărutului, Masa tăcerii, Aleea scaunelor de pe Calea Eroilor şi Coloana făra sfârşit. Frumoasele mânăstiri ce au primit recunoaşterea FIJET sunt: Tismana, Polovragi, Crasna şi Lainici.
România are capacitatea de a surprinde mereu, se spune şi într-un slogan al Ministerului Turismului: “Simply surprising”.
Potenţialul turismului românesc este o certitudine.
Aprecieri FIJET
Miguel Angel Brera preşedinte de onoare al FIJET şi profesor de turism la Universitatea din Madrid declara: “România era în 1975 o minunăţie şi încă este. Era o ţară veselă, avea – ca şi acum – un peisaj foarte variat, pitoresc, monumental, plin de savoare culturală şi istorică.”
“România este cu adevarat una dintre destinaţiile turistice mari din lume”, remarca Jim Thompson (SUA), membru al Comitetului Executiv al FIJET şi Director de Congrese şi Evenimente.
Iar preşedintele FIJET, Tijani Haddad menţionează: “De multe ori am avut ocazia să vizităm România şi întotdeauna am găsit aici, în afară de ospitalitate, un potenţial turistic enorm, adică un viitor care poate fi strălucitor.”
Şi recunoaşterile continuă.
Experţii prestigioasei publicaţii de recomandari turistice din lume, “Lonely Planet” au ales pentru Europa în 2015, două destinaţii turistice: România şi Portugalia.
Televiziunea franceză France 5 în reportajul: “România, un surâs venit din Est”, promovează capitala Bucureşti, orasul Braşov, Munţii Carpaţi şi litoralul Mării Negre.
Renumitul “Financial Times” scrie într-un articol că: “Prin comparaţie cu pădurea carpatică, Elveţia este o grădină” iar Paul Lister (Marea Britanie), fondatorul “European Nature Trust”face o declaraţie de luat în seama şi de pus imediat în aplicare: “Bine ar fi ca România să urmeze exemplul statului Costa Rica, unde o treime dintre păduri sunt protejate prin lege. Ecoturismul este viitorul”.
Insuşi Prinţul Charles al Marii Britanii cucerit de frumuseţile ţarii simte nevoia să spună: “Păstraţi-vă tradiţiile şi … pădurile !”
Iar Matt Kepnes,scriitor american a declarat la USA Today că: “România este deosebit de frumoasă … este o comoară ascunsă care are multe de oferit: o istorie medievală fascinantă, obiective turistice religioase, dar şi staţiuni liniştite pe litoralul Mării Negre şi … oraşe foarte frumoase lânga mare”.
Aşadar România a devenit un brand internaţional în turism. Dar performanţele se masoară şi financiar iar pentru a atrage mai mulţi turişti România mai trebuie să lucreze la autostrăzi.
Trofeul
Este realizat de un sculptor american. Marmura este tăiată într-o carieră din Mexic, apoi artistul şlefuieşte merele. Aurul care se află în interiorul merelor pluteşte într-un lichid special care are propietatea de a menţine luciul şi culoarea.
Prin câştigarea a cinci Mere de Aur, România se situează în fruntea clasamentului mondial, alături de Spania, Belgia, Croaţia şi Rusia. Spania şi Belgia au o tradiţie remarcabilă în turism iar Croaţia şi Rusia un potenţial deosebit.
Legenda merelor de aur
După ce îl eliberează pe Prometeu, care dăduse oamenilor focul, cel mai renumit erou grec al antichităţii, Hercule ajunge în Hiperboreea, ţinutul celor preafericiţi cum îi numeau vechii greci şi romani pe daco-geţii din nordul Dunării.
Hercule ajunge la titanul Atlas ce susţinea bolta cereasca pe umeri în acest ţinut şi îl roagă să îi aducă merele de aur ce se aflau în grădina hesperidelor. Hercule preia bolta cerească de la Atlas în timp ce acesta pleacă la fiicele sale, nimfele hesperide spre a aduce merele. La întoarcere Atlas refuză să preia bolta însa Hercule îl înşală, cerându-i să o mai susţină doar cât el îşi va pune blana de leu pe umeri spre a simţi mai uşor greaua apăsare.
Despre grădina carpatică Papa Paul al II-lea şi Papa Francisc au spus că: “România e Grădina Maicii Domnului”
Aşadar merele după care venise Hercule se întorc în … grădina Carpaţilor. Se întorc, aduse de Prâslea, după lungi peripeţii prin care trece eroul din basmul românesc “Prâslea cel Voinic şi merele de aur “
Legenda mai spune că cine gusta din mere devenea nemuritor.
Daca vei gusta dintr-un măr de aur vei simţi cum nemurirea acestor plaiuri te cuprinde!
Sa pornim dară la drum!
Va urma
Ion Zahiu
