Românii ceilalţi sunt românii de care nimeni nu-şi mai aduce aminte. Sunt românii de dincolo de Nistru, din teritoriul românesc, cunoscut sub numele de Transnistria. Sunt acei urmaşi ai mândrilor răzeşi ai lui Ştefan cel Mare care de secole trăiesc sub ocupaţie străină. Rusia ţaristă a urmărit fără preget să-i transforme în mujici, să-şi uite limba şi obiceiurile. Bolşevismul a continuat operaţiunea de mankurtizare ce nu s-a încheiat nici în ziua de astăzi, perpetuîndu-se sub oblăduirea puterii neocomuniste de la Tiraspol. Copiii români de pe acele meleaguri nu-şi pot studia limba strămoşilor, n-au dreptul de a învăţa o poezie de Eminescu sau de a-si învăţa istoria propriului popor, istoria României. Oficialităţile transnistrene, aflate sub totala obedienţa Moscovei, refuză cu îndărătnicire acordarea acestui drept elementar, de a studia în limba de baştină. Pentru Igor Smirnov, preşedintele Transnistriei şi pentru clica lui neocomunistă, lumina vine în continuare de la răsărit. Şi cum să nu vină când ditamai armata a 14-a rusă se află în continuare cantonată acolo. În luna august, ziarul Le Figaro scria despre marile afaceri pe baza armamentului comercializat în zonă, iar de curând, unele surse au prezentat armele folosite în atentatul de la şcoala din Osetia de Nord ca provenind tocmai de la ..Tiraspol.
Există o mulţime de organizaţii internaţionale de salvare a balenelor, a veveriţelor zburătoare, a triburilor nedescoperite încă de la ecuator sau tropice, dar nu există organizaţii care să se ocupe de soarta copiilor români din Transnistria. Anul acesta şcolar a început cu noi persecuţii din partea comuniştilor locali, sprijiniţi de marele frate kgb-ist. Sute de copii n-au fost lăsaţi să intre în locurile şcolare, păzite de miliţieni şi soldaţi mai ceva ca depoziltele militare. Motivul? Dorinţa părinţilor, copiilor şi cadrelor didactice de folosire în continuare a limbii române ca limba de bază, plus refuzul de predare în şcoli a manualului de aşa-zisă Istorie integrată, de fapt o istorie a Rusiei, în locul manualului de istorie românească. Fără nici un fel de ruşine, guvernul i-a ameninţat cu arestarea, pe copiii din clasele mici dacă vor avea îndrăzneala să intre în şcoli. Există mărturii că unii părinţi totuşi au fost arestaţi şi deţinuţi în arest pentru mai multe zile pentru vina de a se fi opus închiderii şcolilor. Care şcoli au fost deja debranşate de la căldură şi curent electric, special pentru a nu le fi acordată autorizaţia de funcţionare. Acolo unde profesorii şi elevii pătrund până la urmă, nu găsesc decât mobilier distrus, geamuri sparte, material didactic furat de către bandele de rusofoni îndemnate de guvern în a-şi impune singure limba (rusă) şi cultura (de “homo sovieticus”).
Guvernul de la Chişinău tace, terorizat de apropierea duşmănoasă a armatei a 14-a, iar guvernul de la Bucureşti urmăreşte politica de struţ, a capului îngropat in nisip. Preşedintele Iliescu, fostul tovarăş cu studii de îndoctrinare la Moscova, n-a mişcat nici un deget în favoarea românilor “ceilalţi”, iar prin tratatul semnat cu Putin nici n-a îndrăznit să menţioneze despre ocuparea abuzivă a teritoriilor româneşti Basarabia (cu tot cu Transnistria), Bucovina, plus insula Şerpilor, prin tratatul Ribbentrop – Molotov de la 23 august 1939. De cincizeci de ani se studiază, analizează şi se critică acţiunile Germaniei naziste şi tot de cincizeci de ani se uită intenţionat de crimele făcute de Rusia sovietică. Una dintre aceste crime, care se continuă şi astăzi este genocidul populaţiei româneşti din Transnistria. Este crima împotriva românilor “ceilalţi”, a românilor care vor să-şi păstreze limba şi obiceiurile, a românilor care vor să trăiască pe acele pământuri moştenite din moşi-strămoşi, fără ocupaţie străină.
Daca vrem, suntem în stare să-i ajutăm. Cu puţin, prin scrisori către guvernele român şi moldovean, către forurile internaţionale, prin donaţii. Rechizite şcolare pentru copii, cărţi, orice pentru a-i susţine în lupta lor cu forţele “răului”. Şi mai ales pentru a-i lăsa să înţeleagă că pentru noi ei nu sunt doar românii “ceilalţi”.
