Românism la pătrat în Colorado

0
16
corul_de_doamne_la_cenaclu

corul_de_doamne_la_cenacluRomânii din Colorado, care au preferat să-și petreacă vacanța pe lângă casă, în ciuda căldurilor neobișnuite din vara aceasta, au avut ocazia să participe, în ultimul timp, la două evenimente de suflet și spirit românesc. Vom încerca, în rândurile ce urmează, să le prezentam, pentru informarea celor care n-au avut posibilitatea să fie alături de noi. Lacrima Basarabiei

Sub acest titlu s-a desfășurat duminică, 12 august, o nouă ediție a cenaclului românesc, organizat de către R.A.F.A. ( Romanian American Freedom Alliance ) și Biserica Română Sf. Dimitrie cel Nou. Programul a fost bogat, toți cei prezenți la eveniment au fost bucuroși să găsească câte ceva interesant și plăcut pentru inima sau sufletul lor.

La masa organizatorilor au luat loc doamnele Simona Sîrghie și Natașa Maxim, părintele Ioan Bogdan și domnul Sebastian Doreanu. În cuvantul de deschidere doamna Sîrghie a prezentat pe scurt evoluția cenaclului românesc din Colorado, urmată de o expunere a programului ce urma să se desfășoare în continuare. Prima conferință, intitulată Basarabia sub ocupație rusească, a fost suținută de domnul Sebastian Doreanu. Pentru început, a fost făcută o incursiune în istoria românească a secolului XIV, pentru a se căuta originile cuvântului Basarabia, aflat în strânsă legătură cu stirpea primilor voevozi valahi, descălecători de țară, după care au fost trecute în evidență cele doisprezece invazii rusești în teritoriile românesti, începand cu prima, la 1711 și până la ultima, în 1944. Vorbitorul, prezentând fiecare invazie în parte, a ținut să aducă informații suplimentare despre două dintre ele. Este vorba de a șasea invazie, din 1806-1812, în urma căreia Basarabia a fost anexată de Imperiul Țarist și invazia penultimă, din 1940 când, sub altă mască, de culoare roșie de astă-dată, Rusia Bolșevică a smuls din nou sora Basarabie de la Patria Mamă. Participanților la cenaclu le-au fost descrise metodele rusificării din teritoriile ocupate de-a lungul timpului de către administrația țaristă și bolșevică, nu cu mult diferite între ele, și modul în care, frații de peste Prut au luptat pentru apărarea limbii române, implicit a românismului. Au fost prezentate cărți tipărite de-a lungul timpului, în care este înfățișată, fără falsuri și omisuni, istoria vechiului pământ românesc udat de sânge și de lacrimi. Din sală i-au fost adresate câteva întrebări conferențiarului, publicul dorind să știe mai multe despre situația românilor din Transnistria de astăzi și despre soarta lui Ilie Ilașcu. De asemenea, tot din auditoriu s-a făcut observația că a existat și o a treisprezecea invazie, în 1989, în timpul evenimentelor din decembrie. Rămâne ca, în timp, istoria și istoricii să-și spună cuvântul.

A doua conferință a fost susținută de către doamna Simona Sîrghie, despre literatura româna în Basarabia după 1945. Au fost menționate etapele dezvoltării ei în cei peste patruzeci de ani de subjugare din partea Moscovei și au fost prezentați câțiva autori mai importanți ( nu puteau lipsi Grigore Vieru, Ion Druță și Nicolae Dabija ), conferința culminând cu renașterea naționala din 1989, întoarcerea la alfabetul latin, la istoria și literatura adevarată, neînregimentată.

Părintele Ioan Bogdan a vorbit despre ieromonahul Savatie Baștovoi, gânditorul și scriitorul ortodox, o adevarată revelație din ultimii ani. A fost prezentată pe scurt viața celui care, provenit dintr-o familie atee, a devenit un reper al zilelor noastre de păstrare și cultivare a ortodoxismului românesc. Părintele Ioan a prezentat, la rândul său, celor din sală, câteva cărți recente ale ieromonahului și a recitat două dintre poeziile sale: Peștișorul de aur și Elefantul promis.

Microfonul a fost preluat de către doamna Natașa Maxim care a vorbit despre doi eroi contemporani,din Basarabia de astăzi, Ion și Doina Aldea Teodorovici, felul în care au reușit, prin cântecele lor, prin mesajul transmis, să mențină viu românismul și să adune în jurul lor pe cei care își doreau o limbă, o literatură și tradiții românești, militând pentru cauza unirii. Și poate tocmai acest gând frumos și curat al unirii românilor de pretutindeni a fost cauza morții năpraznice ce și-a intins umbra asupra lor. Fără îndoială că din ceruri, unde se află acum, Doina și Ion Aldea Teodorovici cântă pentru întoarcerea Basarabiei la România.

A urmat primul moment artistic. Alături de doamna preoteasă Diana  Bogdan, s-au alăturat într-un cor doamnele Simona Sîrghie, Mia Croitoru, Natașa Maxim, Diana Marcenco, Constantina Diță-Tomescu, Alina Hândorean pentru a interpreta inspiratul cântec Suntem români mereu, melodia cunoscută a cântăreților îndrăgiți Irina Loghin și Fuego. Trebuie să mărturisim, cu mâna pe inimă, că interpretarea doamnelor din comunitatea noastră nu a fost mai prejos decât a celebrilor artiști.

Momentul poetic, următorul pe lista evenimentului, a fost plin de surprize. Doamna Diana Marcenco a recitat două poezii de Dumitru Matcovschi: Aici și Crescut în suflet. Tot din Dumitru Matcovschi a recitat doamna Mia Croitoru poezia Basarabia dar și poezia Dorinta românului de Alecu Donici. Doamna Natașa Maxim a ales să recite poeziile Populară de Leonida Lari și Scrisoare din Basarabia de Grigore Vieru. Doamna Alina Hândorean a recitat poeziile Gândul de Alecu Donici și Grădina sufletului de Ion Vatamanu, urmată de doamna Simona Sîrghie cu poeziile Oglinda clipelor, Rușinosul proverb și Liniștea lacrimii, toate trei scrise  de Grigore Vieru. Momentul poetic a fost încheiat de domnul Sebastian Doreanu care a citit două poezii trimise special pentru acest eveniment de către Părintele Dumitru Ichim, din Canada. Este vorba de poeziile Povestea Basarabiei și Vierul, dedicată celui care a fost bardul românilor basarabeni, Grigore Vieru. Din rândul spectatorilor s-a făcut auzită poezia Limba noastră de Alexei Mateevici.

O altă surpriză placută a fost dansul celor trei perechi, înveșmântate în frumoasele costume populare. Doamnele Natașa Maxim, Diana Marcenco și Mia Croitoru, alături de domnii Paul Maxim, Adrian Ionescu și Iurie Marcenco au  încins in fața celor prezenți o frumoasă Horă Moldovenească, răsplatiți cu aplauze bine-meritate. Iar ultima surpriză a serii, pentru că toate minunile vin in număr de trei, a fost Balada pentru Basarabia a Tatianei Stepa, interpretată de doamna Cornelia Toderică.

Cuvântul de încheiere a revenit lui Sebastian Doreanu care a mulțumit celor prezenți pentru participare și celor care s-au străduit să realizeze un eveniment așa de interesant, după care a făcut câteva anunțuri, referitoare la Festivalul Românesc din luna septembrie și la viitoarea ediție a cenaclului.

Hramul Bisericii Sf. Ioan Basarabov

Duminică, 19 august, în Denver, s-a sărbatorit hramul Bisericii române Sf. Ioan Basarabov, biserică păstorită de părintele Ioan Nichitean. Sosit doar cu un an în urmă în mijlocul enoriasilor din Denver, părintele Nichitean a încercat să insufle un nou spirit românilor din sudul Denver-ului prin activități culturale și religioase. Se alătură astfel părintelui Ioan Bogdan de la biserica Sf. Dimitrie cel Nou, care ostenește de mai mulți ani pentru românii de aici și ne bucurăm de fiecare dată când vedem o conlucrare armonioasă a celor două fețe bisericești în folosul comunității românesti din Colorado. De altfel, părintele Bogdan a fost alături de noi la acest eveniment, care a avut doi invitați de seamă: IPS Irineu, Episcop de Dearborn Heights, a cărui predică, prin care cerea românilor aflați departe de țară să nu-și uite rădăcinile, nici ei și nici copiii lor, a fost ascultată cu evlavie de către cei prezenți, în ochii cărora am observat lacrimi când a fost amintit martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu și al fiilor săi. Al doilea invitat, cântăreața de muzică populară Mariana Iatagan, venită tocmai din Carolina de Sud, să fie în mijlocul nostru, a încântat asistența cu cântecele ei. Vocea catifelată, versurile și melodiile armonioase românești, bucatele tradiționale, voia bună, toate acestea au contribuit la reușita unei frumoase zile dedicate românismului în Colorado. Într-un număr viitor, cititorii noștri vor avea ocazia să citească un interviu cu această mesageră a cântecului popular. Până atunci, aflați departe de țară, de locurile natale, românii stabiliți la poalele Munților Stâncoși, apreciază la adevărata lor valoare asemenea activități, singurul lor regret fiind acela că sunt prea…rare.