Paştele este o sărbătoare cunoscută încă din vremurile străvechi. Etimologia cuvântului „Paşte”, în germană „Ostern”, rămâne necunoscută, dar se presupune că aceasta este asociată cu sărbătoarea de primăvară, celebrată în cinstea zeiţei fertilităţii Ostara. De aici şi iepuraşul de Paşte şi ouăle, considerate simboluri ale fertilităţii. Astăzi întreaga lume creştină sărbătoreşte Paştele ca Învierea lui Isus Hristos.
Şi aici, ca şi în alte ţări, Paştele are un caracter din ce în ce mai comercial, originile acestei sărbători având tendinţa de a se pierde în favoarea zilelor de odihnă care încep cu Vinerea Mare şi se încheie cu Lunea Paştelui.
Deja cu o lună înainte de Paşti, vitrinele magazinelor şi rafturile supermarketurilor sunt decorate cu iepuri de ciocolată, ouă colorate şi cozonaci, astfel încât nu doar copiii sunt cei care se bucură de venirea Paştelui, dar şi adulţii. Prima zi de Paşte începe în multe localităţi cu căutarea ouălor de Paşte, ascunse într-un mod miraculos de iepuraş cu o noapte înainte.
Lunea Paştelui în Zurich este numită Zwanzgerle, în care copiii le propun adulţilor un joc. Regula acestuia este extrem de simplă, copiii vin cu ouă colorate de ei şi îi provoacă pe adulţi să le spargă coaja cu o monedă de 20 de cenţi. Dacă aceştia reuşesc, fără ca moneda să cadă pe jos, oul şi moneda le aparţin, dar dacă nu, atunci se vor cuveni copilului. De obicei câştigătorii sunt copiii, jocul fiind pentru ei un bun prilej de a-şi completa rezerva banilor de buzunar.
La Mendrisio, în cantonul italofon din Tessin situat în sud, sunt puse în scenă spectacole în Joia Mare cu soldaţi romani şi trompetişti călare ce vestesc Patimile lui Isus. După care în Vinerea Mare are loc o procesiune mult mai austeră ce constă în transportarea pe străzi a statuilor lui Isus după crucificare şi a mamei sale Maria.
În partea de vest a Elveţiei, oraşul Romont, în Vinerea Patimilor, are loc procesiunea persoanelor îndoliate, îmbrăcate în negru, care poartă prin tot oraşul pernuţe roşii cu instrumentele torturii lui Hristos pe ele, cum ar fi cuiele folosite pentru răstignire şi cununa de spini pusă pe capul lui Isus, şi batista cu care Sfânta Veronica i-a şters sudoarea Mântuitorului, pe care a rămas în mod miraculos amprenta feţei Sale. Străzile acestui oraş din cantonul Fribourg răsună în rugăciunile credincioşilor care reconstituie traseul urmat de Hristos spre Golgota.
În Nyon, în apropiere de Geneva, fântânile oraşului sunt decorate cu flori, panglici şi ouă, în conformitate cu o veche tradiţie germană ce sărbătorea topirea zăpezii şi revenirea apei în fântâni. Un obicei similar există şi în altă parte a ţării, la Bischofzell, în cantonul Thurgovie.
Satul Rougemont, cantonul Vaud, produce cu această ocazie ouă gigante, culorile cărora variază de la an la an.
Satul Rumendingen din cantonul Berne surprinde cu obiceiul aruncării beţelor de trestie de zahăr în duminica Paştelui, iar în cantonul Valais, unele sate au păstrat vechea tradiţie de Paşti de a oferi pâine, brânză şi vin.
La Lucerne, o serie de concerte de Paşte au loc în fiecare an.
