Calendarul ne îndreaptă spre sărbătorile marcante din istoria neamului nostru, sărbătoriri apropiate de momentul de față, închinate stăpânei eterne a graiului nostru, „Limba Română”. Așa se face că undeva, într-un colț de rai, în Plaiul vâlcean, plin de glorie și credință strămoșească, regretata doamnă Ligya Diaconescu, directoarea Revistei Internaționale „STARPRESS”, a pus bazele glorificării Limbii Române, în marele Reviriment românesc general. Regretata Ligya Diaconescu „Doamnei Limbii Române”, cum a supranumit-o președintele Ligii Scriitorilor Români – domnul Al. Florin Țene. – Găsindu-se în icoana vieții sale, între icoanele pictate de mâna dânsei și Sfintele icoane ale mănăstirilor românești, vizate de UNESCO, din plaiul vâlcean, a aderat la mândra idee a proslăvirii Limbii Române.
Vocea sa a fost auzită în toată lumea, prin Antologiile bilingve redactate de dânsa, prin întâlnirile și festivalurile organizate de Domnia sa, în Țara și Diaspora, prin colaboratorii care susțin aceste idei, între care și unul care scrie materialul de față, veștile ajungând până în cele mai îndepărtate puncte de pe glob: în studioul Radio Melbourne-Australia, în Noua Zeelandă, în Canada, Statele Unite, Venezuela și Argentina (prin corespondențele cu scriitoarea Flavia Cosma), sau prin corespondențe cu puncte având și pagini religioase românești, din Diaspora, din care amintesc ziarul „Miorița” (USA), sau „Centrul Cultural european” (Dublin)) sau Mânăstirile din Muntele Athos.
Limba română este darul de comunicare al fiecăruia dintre noi, o purtăm cu noi în suflet și în grai, o cântă cântecul, o cântă revistele, o cântă slovele scrise. Orașul Râmnicu Vâlcea abundă de spirit românesc spre bucuria tuturor românilor binecuvântați de limba română. A închegat pe atunci un nucleu fericit format din distinse personalități care au vorbit în graiul tuturor românilor binecuvântații cu Limba Română, Inițial nucleul era format din scriitorii: Ligya Diaconescu, Alexandru Cetățeanu, Marian Ilie, Corneliu Leu, Al. Florin Țene care susțineau prin dezideratele de cinstire a tot ce este românesc și doleanța de a se institui o lege privind sublinierea și omagierea Limbii Române.
Dar pentru că aportul maselor era primordial s-a lansat un concurs pentru omagierea acestui important element național. S-au înscris o ploaie de poeți între care și scriitoarea acestor rânduri. A fost un adevărat plebiscit de ovații preamărind totodată şi tradiţia Sfinxului din Carpați și preamărirea Limbii Române. S-au acordat multe premii, fiind puse în temă subiectele dragi, Îmi amintesc cu emoție de a fi luat premiul I și privilegiul de a sta o săptămână gratuit pe litoralul românesc Nu am putut onora invitația sejurului spre marele meu regret, dar începând de atunci am răspuns cu prezența în Bazinul vâlcean la sărbătoarea Limbii Române, în 31 August și în toate antologiile și în toate schimburile de mesaje din Țară și Diaspora, mesaje subliniind manifestări deosebite și producții literare care fac cinstire Limbii Române, creşterii Limbii Române neuitând nici importanţa elementelor adiacente – tot ce este românesc lăudabil de semnalat spre bucuria tuturor românilor.
Prin acei ani regretatul Corneliu Leu a compus „Imnul Limbii Române”! Imn care a ajuns prin mesajul său la „Clubul de Aur” (Montreal, Canada), la semnatara acestor rânduri și prin mine la poeta și pictorița Eva Halus, româncă vorbind nativ engleza spre a-i fi certificată traducerea în limba engleză. Tot dânsa a revizuit și textul de titrare a filmului „Sfinxul din Bucegi”, film turnat în USA de către Corneliu și Vlad Leu. Întrucât aceste informații merită să fie cunoscute dau mai jos mărturii rare privind dragostea pentru Limba Noastră cea Română:
IMNUL LIMBII ROMÂNE
De Corneliu Leu
(Ansamblul folcloric de la Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii romane”,
pe versuri de Corneliu Leu:
Ne cheama Sfinxul din Carpaţi
Sa fim alături fraţi cu fraţi
In miezul țării noastre sfânt
La ceas de mare legământ.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
De-aici românii i-au avut
Din cel mai depărtat trecut!
Pe munții românești urcați
Sub semnul magic din Carpaţi,
Pecete-adâncă din bătrâni
Peste suflarea de români.
Pecetea limbii românești
Rostind măiestrele povesti
Cu Sanziene, Feţi-frumoşi…
Sau cântece cu viers duios.
Ţesut la poale de Carpaţi
Și-oriunde țara are frați
În lumea largă răspândiți
Care prin verb, ca legământ
Rostit in cântec şi-n cuvânt,
Rămân uniți
De nimeni despărțiți!
Ne cheama Sfinxul din Carpaţi
Sa fim alături fraţi cu fraţii
In miezul țării noastre sfânt
La ceas de mare legământ.
Ne cheama Sfinxul din Bucegi,
Simbol de voievozi si regi
Ce-aici românii i-au avut
Din cel mai depărtat trecut!
Cu sufletele-alăturaţi
De-aici spre patru zări zburaţi
Spre fraţii ce-n străin pământ
Ţin rădăcina prin cuvânt.
Şi-ntinse aripi ce vâslesc
Spre tot ce-i graiul romanesc.
Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt,
Clădit şi-n piatră şi-n cuvânt.
Cuvântul românesc rostit
In slujbe de altar sfințit
Prin nobili ctitori, mari bărbaţi,
Eroii noștri legendari,
Semeţi, viteji, cu braţe tari,
Încununați
Cu creste de Carpaţi!
Spre Basarabia zburaţi
Si duh de țară respiraţi
Din duhul jertfei de martiri
Pe altarele Marii Uniri!
Spre Vlahi din Tatra in Timoc,
In pustă și în orice loc
Aceeaşi limbă ei vorbind
Până la aromâni în Pind.
Și să rămânem veşnic fraţi
Bând apă vie din Carpaţi
Aici, la Sfinxul din Bucegi
Unde-am avut preoţi si regi.
Și o Credinţă am avut
Din veac de mare început,
Iar nimănui nu-am făcut rău
Crezând în Bunul Dumnezeu
Care, cu noi,
Va fi mereu!
Va fi mereu!
Acest imn a fost tradus de autor în limba engleză și inclus în filmul de care am amintit, filmul respectiv turnat în Statele Unite de Corneliu Leu și Vlad Leu. Într-un minunat contrast WordPress a prezentat pe internet o parte din poeziile închinate limbii române, Amintesc Iluştrii autori și titlul poeziilor respective, redând alături imaginea de pe net, oferită nouă tuturor spre aducere aminte:
„Buletinul Clubului Român din Chattanooga
Numărul 71 (șaptezeci și unu) -Septembrie 2017
www.romclub.wordpress.com
Tema lunii: Limba Română”
***
Limba noastră cea română
de Grigore Vieru
Sărut vatra şi-al ei nume
Care veşnic ne adună,
Vatra ce-a născut pe lume
Limba noastră cea română.
Cânt a Patriei fiinţă
Şi-a ei rodnică ţărână
Ce-a născut în suferinţă
Limba noastră cea română.
Pre pământ străvechi şi magic
Numai dânsa ni-i stăpână:
Limba neamului meu dacic,
Limba noastră cea română.
În al limbilor tezaur
Pururea o să rămână
Limba doinelor de aur,
Limba noastră cea română.
***
Măi, voi tineri şi voi fraţi
(folclor aromân)
Măi, voi tineri şi voi fraţi,
Până când o să mai staţi?
Luaţi arma şi porniţi
Să scăpăm bieţii părinţi,
Pe părinţi, pe-ai noştri fraţi,
De duşmanii de antarţi.
„Fă-te grec!”, ei ne grăiesc,
Mie-mi vine să pleznesc.
Mai bine toţi să murim,
Decât greci să devenim!
Unde oare s-a văzut
Să-ţi laşi limba din trecut,
Limba noastră minunată,
Dată de mamă şi tată?
Tot români, tot avdeleaţi,
Nu se vor nici greci, nici alți.
***
Limba noastră
de Alexei Mateevici
Limba noastră-i o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
Limba noastră-i foc, ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte,
Ca viteazul din poveste.
Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mişcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfinţit-au ţara.
Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veşnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeşnici.
Limba noastră-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care-o plâng şi care-o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.
Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un şirag de piatră rară
Pe moşie revărsată.
***
Să vorbim româneşte
de Bogdan Petriceicu Hașdeu
Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.
Când românul se-ndârjeşte
Din ţărână când mi-l scoţi,
El îţi toarnă româneşte
Un blestem de şapte coţi.
Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte lin şi blând,
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.
Niciodată altă limbă,
De pre buze româneşti,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândeşti.
La mânie, la iubire,
La suspin şi chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.
La iubire, la mânie,
La chiot şi la suspin,
România-i România
Cu fagur şi cu pelin.
Sucind limba românească,
Stricând graiul strămoşesc,
După moda franţuzească,
Sau cu modul latinesc.
Ne-am strâns minţile cu fracul
Şi simţul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii şi-a înţărcat.
Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim doar româneşte…
Orice neam în limba sa!
***
Limba românească
de George Sion
Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.
Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.
Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vieţuiţi!
De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?
Limba, ţara, vorbe sfinte
De la strămoşi mereu;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!
***
Pentru ea
de Grigore Vieru
Pentru ea la Putna clopot bate,
Pentru ea mi-i teamă de păcate,
Pentru ea e bolta mai albastră
Pentru limba noastră.
Pentru ea ninsori se cern din spații,
Pentru ea puternici sunt Carpații,
Pentru ea e caldă vatra poamei
Pentru limba mamei.
Pentru ea noi văruim pereții,
Pentru ea mai sunt răniți poeții,
Pentru ea cresc florile visării
Pentru limba țării.
Dumnezeu prima oara
Când a plâns printre astre,
El a plâns peste țară
Cu lacrima limbii noastre.
***
Grai valah
de Vasile Voiculescu
Grai tămâiat, cătuie de petale,
Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.
Umblă singur pe munţi de sare,
Vânt bătrân cu miere-n spinare.
Şerpi de răcoare verde-n pâraie,
Cărări de bucium lung te stretaie.
Granguri de aur boabele-ţi ciugul’,
Şesul ţi-l ară dorul cu plugul.
Calc des cu sufletul arsu-ţi coclaur,
Din fund oftează strămoşii de aur.
De piscul tău, unde se-mbină
Pale de nori cu limbi de lumină.
Buzele-mi razăm fremătătoare,
Slăvit pristol de piatră şi floare.
***
Temelia limbii române
de Horia Bădescu
Să ne plecăm la dulcea rostire românească,
Din ea născuţi şi-ntr-însa aduşi la ţintirim!
Să ne plecăm! Acolo din mamă şi din tată
Stă verbul sfânt din care cu toţi ne zămislim.
Să-ngenunchem la cuvinte cu litere latine,
În limba asta numai putem să existăm,
În limba asta numai, putem plăti iubirea
Şi ura şi dreptatea pe care le păstrăm,
În limba asta numai, dăm temelie lumii,
În limba asta numai, cum a se tace ştim,
În limba asta numai, ne pomenim eroii,
În limba asta numai, putem ca să murim.
***
Limba și literatura română
de Niculae Alexandru West
Doamnă Profesoară,
N-ați ieșit la pensie, vi s-a părut.
Este o chestiune de vârstă, vă rog,
Chiar dacă asta v-a durut.
Dumneavoastră predați în continuare,
Ca-n vremurile de glorii.
Când lecturile suplimentare, nu erau
Chiar atât de obligatorii.
Pentru că povesteați ore-ntregi
Romane unor copii
Ce-ar fi vrut să sune de ieșire
Tocmai a doua zi.
Ne-ați așteptat să trecem
Vreodată pe la școală, o știm.
Dar nu găseam cuvinte potrivite
Să vă bucurăm, să vă mulțumim.
Știți, noi mai facem și-n viață
Câte o greșeală de ortografie
Și mai trecem pe curat
Maculatoarele din copilărie.
De aceea imaginați-vă
Că suntem cu toții la clase:
Deliu, Tocaci, Crăciunoiu,
Nicolescu, Spiridon, Tănase…
Dumneavoastră povestiți-ne
Ceva, despre ce vreți.
Noi, prin sugestie, am influențat
Elevul de serviciu
Să nu sune
De pensie.
Suntem în bănci, cuminți. V-ascultăm.
Vă sărutăm pe inimă, pe mână.
Pentru că nu pot fi pensionate,
Limba și literatura română.
———————–
Florian Pitiș recitând Limba și literatura română – de Niculae Alexandru West
Impresionați de aura și sfințenia Limbii Române să prăznuim mereu dulcele ei grai zicând cu voce tare sau mereu, în gând:
„Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă armonioasă
Ca ea nu găsim
Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu…!
(G. Sion)
————————–
Material redactat de
Melania RUSU CARAGIOIU
Canada, România(Timișoara)
Vicepreședintă ASRAN- Asociația Scriitorilor Români din America de Nord
Ambasador neoficial, limba Română (investit de Ligya Diaconescu, Corneliu Leu
Și alți scriitori și de Revista „Armonii culturale”
31 August 2022
