În sala festivă a Baroului Bihor a avut loc, joi 16 iunie 2022, o comemorare a poetului naţional Mihai Eminescu, urmată de lansarea celui de-al treilea volum al cărţii „Taina scrisului”, autor George Roca, scriitor orădean stabilit de multă vreme în Australia.
Preşedintele Cenaclului literar, avocat dr. Paşcu Balaci, a făcut referire la strânsele legături ale vieţii şi activităţii literare a Luceafărului poeziei româneşti cu Bihorul prin Iosif Vulcan, naşul său literar de la revista Familia în anul 1866 şi cu poetul şi folcloristul Miron Pompiliu, din Ştei. Despre viaţa poetului şi opera cuprinzătoare a acestuia a prezentat un referat amănunţit şi necesar avocatul Şerban Nicolae Remus. Despre însemnătatea creaţiei eminesciene s-au referit în cuvântul lor şi George Roca, Constantin Moşincat, Mimi Vancea, Florian Chelu şi Aurel Horgoş. Doamna Maria Matei a interpretat cu multă căldură poemul lui Grigore Vieru dedicat lui Eminescu, precum şi „Sara pe deal”.
A urmat prezentarea autorului George Roca (tânăr, frumos, onest, emigrat în Australia, după titlul unui film cunoscut!) de către dr. colonel rez. Constantin Moşincat care a elogiat activitatea literară a domnului George Roca, un mare român, dar şi un făuritor de reviste virtuale şi unde au fost publicate creaţiile a sute de scriitori de pe toate continentele.
George Roca s-a născut în 14 iulie 1946, în Huedin, din 1982 s-a stabilit în Australia. A studiat la Liceul Mihai Eminescu din Oradea, a absolvit Facultatea de Filologie din Oradea în 1967, a studiat actoria şi arta mânuirii păpuşilor la Bucureşti între 1967-1970 în cadrul unui curs de 3 ani organizat de Ministerul Culturii şi Teatrul Naţional din Bucureşti, vorbeşte în engleză, maghiară, italiană, franceză, spaniolă, rusă şi germană. Din 1993 devine membru al Academiei de Știinţe, Literartură şi Arte din Oradea, este membru al Academiei româno-americane în 2002, în 2010 primeşte Diploma de excelenţă pentru promovarea activităţii literare româneşti în relaţiile internaţionale din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, în 2013 primeşte ordinul Ambasador al Culturii din partea Ligii Scriitorilor Români, filiala Bucureşti, şi medalia Virtutea literară.
Dintre cărţile sale enumerăm următoarele:
- Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt
- Evadare din spaţiul virtual
- De vorbă cu stelele (interviuri) volumul 1 si 2,
- Căutând insula fericirii (poeme)
- Poeme multilingve cifrate
- Radio Prodiaspora – un deceniu de vis, antologie aniversară
- Taina scrisului, volumele 1, 2 și 3.
Apare şi în multe lucrări colective, fiind şi un excelent grafician de coperţi de carte, pentru mulţi autori, precum: Paşcu Balaci, Al. Florin Ţene, Adrian Bugariu, Georgeta Resteman, Viorel Vintilă, George Smarandache ș.a.
Paşcu Balaci l-a asemănat pe românul-australian George Roca cu acei căutători de pepite de aur prin pustiurile Australiei, numai că el caută pepite de literatură risipite ale autorilor români de pe tot cuprinsul globului pământesc şi pe care reuşeşte să-i strângă la un loc în paginile unor publicaţii virtuale precum Rexlibris, Prolibris, Paradox, Agero, Viaţa parohială, Arcada, Romanian VIP, Antipozi, Australiana, Latitudinea, Argument, dar şi unor publicaţii în format atât virtual, cât şi fizic, precum Jurnal olimpic, Românul Australian, Spirit românesc, Familia română, Pagini româneşti din Noua Zeelandă, Oglinda literară, Mioriţa, Român în lume şi altele.
Despre activitatea prodigioasă a autorului orădean au scris Artur Silvestri, Al. Florin Ţene, Nicolae Băciut, Constantin Mălinaş, Dimitrie Bălan, Elena Buică, Adrian Botez, Melania Cuc, Iosif Popa, Lucian Munteanu şi mulţi alţii. În semn de preţuire sinceră, autorului care nu şi-a uitat niciodată ţara i-a fost înmânat în cadrul festiv al şedinţei Cenaclului un steag al Asociaţiei Cavalerilor de Clio de catre dr. Constanin Moşincat, împreună cu un exemplar al lucrării sale de referinţă „Cazemata”, lansată tot în cadrul unei şedinţe a cenaclului nostru literar.
Corul de veterani Traian Moşoiu a interpretat în cinstea oaspetelui venit de peste Pacific cântece patriotice cu un deosebit efect emoţional şi i-a urat tot pe cale interpretativă urarea de LA MULTI ANI!
Invitat la cuvânt, scriitorul George Roca a amintit despre copilăria şi adolescenţa sa, despre faptul cum a fost îndemnat să trăiască taina scrisului, descoperind în imediata apropiere pe eleva Doina Coman, cea care va deveni mai târziu Ana Blandiana, despre viaţa de student, mulţumind profesorilor universitari prezenţi în sală, Valentin Chifor şi Paul Magheru. Mărturisind că a ajuns în Oradea după 52 de ore de peripeţii pe calea aerului, George Roca a precizat că vine cu regularitate în ţara natală şi a recitat binecunoscutul său poem de suflet „Ardealul”, emoţionând întreaga asistenţă. Autorul a mulţumit tuturor celor care au luat cuvântul, profesorilor săi, celor care au ţinut să-l întâlnească, precum dl. Florian Dacin, care s-a întâlnit cu George Roca în Australia, printele Rusu Dorel Octavian, dl. Ioan Chivari, poeţii Alexandru Sfârlea, Viorel Boldiş, Sabina Măduţa, Nona Tudor Herdeanu, autorii Aurel Horgoş, Mimi Vancea, Florica Mera, sculptorul Cornel Durgheu, muzicianul Vasile Săteanu, fratele doamnei Mioriţa Săteanu, directorul de teatru Marius Aron, Ioan Bărnuţiu, general (rez) Grigore Bartoş, avocaţii Maria Molnar, Antiţa Balaci, prof. Maria Chirilă, doamnele din asociaţia prezidată de doamna Mioriţa Săteanu şi alţii. Viitoarea şedinţă a Cenaclului va avea loc cu prilejul Pelerinajului poetic „PE CRIȘURI ÎN SUS” şi care va fi anunţată din timp în ziarul Crişana şi pe reţelele de socializare.
***
GALA CAVALERULUI CONDEIULUI a fost dedicată poetului și publicistului australian, român de origine George Roca, omagiat și sărbătorit într-o atmosferă aparte, cu prilejul lansării a trei volume, cuprinzând 150 nume, reunite sub genericul „Taina scrisului”. Moderatorul acestei părți, Col. (r). Dr. Constantin Moșincat, a spus despre George Roca că este un adevărat Cavaler al Condeiului: „Cred că e inutil să motivez acest frumos apelativ, care aparține regretatului Dr. Constantin Mălinaș, dar care i se potrivește ca „mănușa” lui George. El lansează reviste, proiecte în care strânge oamenii în jurul său, proiecte ce dau strălucire de aur când sun finalizate. Se zbate și nu se lasă până nu le duce la capăt. Acesta-i George Roca, mereu prezent și suflet al Cetății. E un om sociabil, plăcut, deschis, fără fițe, pretenții, orgolii mărunte. E un bihorean harnic și pașnic. George întreabă, ajută, croiește culoare pentru ca toți să ajungă acolo sus, precum cei pe care ni i-a prezentat în cărțile sale minunate «De vorbă cu stelele», cele mai strălucite personalități românești intervievate, frumos botezate „stele” de George Roca.
Despre opera sa se pot așterne pagini multe, dar selecția sintetică cu siguranță o va face el cu mult mai multă decență și rigoare, căci, cele peste 5.000 pagini publicate deja până acuma, fac parte din patrimoniul culturii române, al cărei ambasador este George Roca, ce ține steagul românismului, luând pilda Luceafărului Eminescu, căci oriunde se duce zice că-i român, și PUNCTUM! .
Pe George Roca, când vine la Oradea, îl recunoști după aliura sa de aristocrat al scrisului ce are sub braț, totdeauna, o carte, gata s-o recomande, s-o facă cadou, s-o promoveze. Dar faptul că ori de câte ori se întoarce de «Pe-al Pacificului mal» George nu stă. E acolo unde arde o scânteie ori pâlpâie măcar ceva din jarul culturii de pe Crișuri. Vrea să vadă teatru, filme, să stea de vorbă cu toți cunoscuții întâlniți pe Corsso. Toate asta le știți.
Despre George Roca, să vă spun ceea ce puțini cunosc. Dar, nu știți că de ziua Municipiului Oradea, în 12 octombrie 2012, în sala istorică a Primăriei «General Traian Moșoiu», George Roca a semnat adeziunea sa la Asociația Națională a Cavalerilor de Clio. Și de atunci se poartă ca un adevărat cavaler, fiind mereu prezent cu lucrări istorice interesante și variate de la «Arhitectura ștefaniană», la poezii, din creația proprie, ori/și de a recomanda prietenilor săi Revista «Cetatea Cavalerilor»!”
După ce a prezentat un scurt medalion al personalității celui omagiat, i-a înmânat lui George Roca: Revista „Cetatea Cavalerilor – Supliment Eminescu”, Marele premiu al Revistei „Cetatea Cavalerilor”: „Rădăcini” , Steagul Asociației și Insigna de Cavaler de Clio (cu sugestia: să-l porte oriunde merge, și să facă o Filială în Australia), cu prilejul investirii sale cu demnitatea de Cavaler de Clio, la a 75 de ani (împliniți anul trecut pe 14 iulie)! Și un simbolic dar cartea: „Cazemata”, volum apărut în decembrie 2021, apreciat ca singura lucrare din istoriografia națională care tratează apărarea și conștiința națională potrivit devizei „prin noi înșine”. Toate însoțite de urări de spor și sănătate.
Dr. Pașcu Balaci a completat medalionul sărbătoritului – laureat cu alte aspecte privitoare la prezența lui George Roca în Oradea, dar și anvergura sa poetică, cu poezii traduse în mai multe limbi, publicate și în revista „Cetatea Cavalerilor”.
La final, George Roca a ținut să salute în parte pe cei prezenți să le mulțumească cavalerește și să se declare pe deplin mulțumit că în fine „dorul de casă” s-a stins revăzând colegii de școală, prietenii de altădată, prilej de a depăna amintiri. A vorbit despre preocupările sale literare, grație șlefuitorului său de limbă română, prof. univ. Dr. Valentin Chifor, prezent la eveniment, acolo la margine de ocean, în revistele George Roca – 2012. 5 literare în care a promovat valori românești, prin care a încercat (a și reușit, afirmăm noi, în cunoștință de cauză) să rămână mereu lipit de limba română, pe care și feciorul său, avocat australian o stăpânește, până și în grai ardelenesc.
Provocat de moderatori, George Roca a recitat poemul său: „Dor de-acasa” (care conține poeziile: „Transilvania”, România”, „Nostalgie” și „Ardealul”), mult apreciat prin aplauze de asistență! Apoi le-a dăruit celor doi moderatori cadouri simbolice. Mulți ani trăiască, a răsunat din glasurile celor peste 40 de participanți, precum și a corului „general Traian Moșoiu”, acompaniat de dirijorul Ionel Fluieraș, și el fost coleg de școală cu sărbătoritul.
Discuțiile au continuat la autografe și la un pahar ciocnit pentru spor și sănătate! Peste toate s-a așternut și o bună dispoziție. Ing. Bărnuțiu i-a dedicat sărbătoritului o epigramă. Onorante aprecieri și felicitări au fost rostite la adresa organizatorilor de către participanți și sărbătorit, la o dublă Gală de simțire și trăire românească.
(Ziarul Crișana, 17 iunie 2022)
***
Joi, 9 iunie a.c., cu începere de la ora 18.00, în sala frumos amenajată a Baroului Bihor, a avut loc în prezenţa unui numeros public iubitor de literatură lansarea a două cărţi aparţinând aceleiaşi autoare Nona Tudor Herdeanu, „Memoria inimii-exerciţii de supravieţuire” (poezii) şi „Scrisori pe frunza de la nuc-fără timbru şi cenzură” (proză), ambele editate în condiţii grafice deosebite de editura Aureo, o editură nu numai deosebit de atentă la fenomenul literar din Oradea, dar şi generoasă, fără a pierde însă din cenzura exigenţei, o editură menită să surprindă pe cititori cu apariţiile sale.
Aşa a fost şi cazul Nonei Tudor Herdeanu. Cunoscută mai ales ca poetă, iar Memoria inimii – exerciţii de supravieţuire (a cincea sa carte de poezie) continuă drumul liric în acelaşi registru sensibil, întărind dictonul francez precum că Le Coeur a ses raisons que la raison ne connait pas (Inima îşi are raţiunile ei pe care Raţiunea nu le cunoaşte), aspect relevat de un cuvânt înainte al lui Paşcu Balaci, care a descoperit în creaţia poetei imagini demne de reţinut: frunza nălucind pe ram, haina îndepărtată a mărilor, se topeşte lumea de ceară, muntele cu scufa de pâclă, săgeata unui ideal, primăvară îngheţată în ruină, apa nu s-a-nţepenit în această Bobotează, nod în gâtul ce nu poate să-nghită pierduta iubire, în cupa crinului lăcrimează oceanele. Cartea se structurează în opt părţi, fiecare fiind ilustrat cu câte un vers din creaţia marelui nostru poet Lucian Blaga, Sen Ling, Ștefan Augustin Doinaş şi… Dumitru Branc.
În cuvântul său de început, recenzentul Paşcu Balaci a făcut referire şi la surpriza cărţii de proză. Nu este vorba de vreun roman sau de o culegere de nuvele, ci de scurte schiţe liric-memorialistice ce cuprind o mare perioadă de timp (1961- 2016), un caleidoscop uimitor cu relevarea unor amintiri din copilărie şi adolescenţă, dar şi a unor secvenţe mai puţin ştiute din cenaclul patronat de prof. de limba română Eugen Groza, cu evocări ale unor scriitori bihoreni: Dumitru Chirilă, Mircea Bradu, Gheorghe Grigurcu, traducătorul Ioan Covaci, Ana Blandiana (fostă Doina Otilia Coman). Nicolae Iştoc, Dumitru Branc etc, ba chiar cu inserarea unui poem „La însămânţat”, publicat în 9 aprilie 1954 în cotidianul Crişana. Demnă de reţinut este schiţa „Îmbăierea de sâmbăta”.
A urmat la cuvânt părintele Dorel Octavian Rusu, ce semnează un Cuvânt înainte consistent şi elaborat despre dialogul epistolar al autoarei, un dialog plin de sinceritate, empatie şi erudiţie, o lectură plăcută cu un stil personal şi o ţinută literară remarcabilă, cu idei şi problematici adânci care seduc pe de-a-ntregul cititorul datorită căldurii sufleteşti interioare a autoarei. Dumitru Branc s-a referit metodic şi elaborat nu numai la cartea în sine, ci şi la tâlcul ascuns al titlului cărţii de proză care induce ideea de curăţire interioară a sufletului şi exterioară a trupului prin aceea că frunzele de nuc au proprietăţi aseptice, cartea având virtuţi de catharsis, de curăţare a sufletului omenesc.
O altă surpriză a constituit-o prezenţa la cenaclu a scriitorului şi prietenului nostru trans-pacific George Roca care s-a întors din Australia. Invitat la cuvânt, impetuosul şi reputatul autor a deplâns adormirea întru Domnul a multora dintre membrii cenaclului (Ioan Davideanu, Noru Silvan, Voicu David, senatoarea Doina Ignat, Adrian Copăceanu, Constantin Butişcă, Cătălin Şuşu), a povestit despre avatarurile pandemiei din Australia care a făcut ravagii şi la antipozi, dar a făcut remarci despre chipurile liniştite ale membrilor cenaclului, o noutate pentru românul australian deprins cu altă lume, o dovadă că tot mai bine este în patria ta şi a recitat zguduitorul său poem despre Ardeal, fiind răsplătit cu însufleţite aplauze. Doamna Mimi Vancea a elogiat la scenă deschisă cartea de poezie a autoarei şi a recitat câteva poeme în faţa publicului, autorul Aurel Horgoş, cu stilu-i binecunoscut, a recitat din creaţia sa, poetul Lucian Scurtu a făcut cunoscut faptul că recent a participat la un simpozion internaţional de poezie alături de confraţi români şi greci, Florian Chelu Madeva şi Alexandrina Chelu au interpretat un sonet al autoarei. Au fost prezenţi şi poetul Aurel Boldiş, una din vocile poetice semnificative ale diasporei româneşti în Italia şi prof. univ. dr. Paul Magheru, domnul profesor declarând că va încerca să vină regulat la lucrările cenaclului Baroului Bihor, autorul Pascu Heteş, epigramistul Ioan Bărnuţiu, recent întors din Egipt, şi care a descreţit ca de obicei frunţile participanţilor cu experienţa sa din ţara faraonilor, dar şi cu referire la dilema scrierii de versuri pe frunze de… nuc, poetul Emil Neşiu, membri ai familiei autoarei, avocaţi, doctori, profesori etc.
Invitată la cuvânt, autoarea a recunoscut că este deosebit de recunoscătoare tuturor participanţilor pentru numeroasa şi însufleţita lor prezenţă, declarând că scrisul este a doua ei existenţă şi a mulţumit în mod special conducerii Baroului Bihor că a îngăduit unei scriitoare să vorbească despre creaţia sa într-o sală atât de frumos renovată, dotată cu mijloace moderne de comunicare.
La finalul şedinţei, a fost difuzat şi un scurt film despre casa memorială a lui Iuliu Maniu de la Bădăcin unde luna trecută a avut loc o manifestare în cadrul căreia au fost lansate cărţile „Jurnal de şantier. Reabilitarea casei memoriale Iuliu Maniu de la Bădăcini”, autor preot paroh Cristian Borz, „Corneliu Coposu sub lupa securităţii (declaraţii, corespondenţă, conferinţe şi scrisori inedite)”, autor Marin Pop, şi Poeme, scrise şi memorate de Corneliu Coposu pe durata celor 17 ani de detenţie politică, manifestare la care au participat poeta Ana Blandiana, părintele episcop greco catolic de Oradea Virgil Bercea, notabilităţi de înalt nivel ale judeţului Sălaj, scriitori şi jurnalişti din Bihor şi judeţele Sălaj şi Cluj.
Următoarea şedinţă a cenaclului Baroului Bihor are loc azi, 16 iunie şi tot cu începere de la ora 18.00, invitatul nostru special fiind scriitorul George Roca din Australia care va lansa cartea sa „Taina scrisului”. Va invităm cu acelaşi respect şi căldură, datorate oamenilor iubitori de frumos şi literatură!
La Cenaclul „Barbu Ștefănescu Delavrancea” Oradea, începând cu ora 18:00 a avut loc o dublă manifestare, prilejuită de Comemorarea lui Mihai Eminescu, parte în care președintele Dr. Pașcu Balaci a reamintit legăturile lui Eminescu cu Bihorul, prin intermediul prietenului său Pompiliu Teodor. Membrii Cenaclului au omagiat Luceafărul prin recitări din nepieritoarea sa operă, și din creație proprie, dedicată poetului nepereche, ori/ și prin intervențiile prof. univ. dr. Paul Magheru, cu informații despre Eminescu.
Surpriza venind de la invitatul poet George Roca, din Australia, care a recitat o frumoasă poezie dedicată Luceafărului, iar prof. Maria Mera a cântat, acompaniată de Corul „general Traian Moșoiu” melodii pe versurile poetului comemorat. Prof. Horgoș, o strofă din creația sa, iar ing. Bărnuțiu o catrenă reușită. S-a spicuit și din proza și publicistica eminesciană de către prof. univ. Dr. Paul Magheru, publicistică interzisă odinioară pe motiv că ar avea caracter antisemit. Florian Chelu, a adus precizări în legătură cu acest aspect negând o asemenea prezență, el fiind bun prieten cu evreii. El a criticat abuzurile săvârșite și tolerate în epocă!
(Ziarul Crișana, 10 iunie 2022)
Pașcu BALACI
