Povestea haiducului Baltă
Istoria haiducului
Haiducul era numele dat acelor personaje din epoca modernă în Balcani, mai ales în: România, Bulgaria şi Serbia, pe seama căruia folclorul a pus de multe ori legende. În firul invariabil al acestor legende, haiducul jefuieşte pe cei bogaţi, mai ales pe boieri şi pe turci şi ajută ţăranii cu o parte din pradă, în special pentru a avea susţinerea lor.
Haiducii sunt personaje care au adunat în jurul lor mult romantism, fiind echivalenţi ai personajelor tip Robin Hood. De aceea, deseori faptele lor erau cântate în balade populare.
Clanul BaltĂ
Putem vorbi de un adevărat clan haiducesc, anume Clanul Baltă. Clanul Baltă a fost întemeiat în 1936 de Neculai Baltă, fiind urmat de fratele său, Costică Baltă şi Miliţă Baltă, cel mai cunoscut şi ultimul mare haiduc moldovenesc. Lor li s-au alăturat Unguru şi Maftiucă Vasile. Haiducii aveau o comunitate şi mai multe femei, fiecare haiduc posedând un harem. Lor li se alăturau copiii, care erau educaţi în spiritul haiducesc.
Securitatea şi ruşii le puneau serioase probleme haiducilor, urmărindu-i şi ucigându-i. Haiducii furau mânăstirile, stânile şi de la oamenii bogaţi, oferind banii celor săraci. Clanul haiducesc s-a destrămat în anul 1946, Baltă fiind prins şi ucis de Şofrona Prudena. Costică Panaite, pădurar din Crăcăuani, născut în 1919, ne va istorisi întâlnirile sale cu Miliţă Baltă: ,,Prin pădure mişunau şî hoţi. Iaca sî iveşti Baltă. El avea fraţi, tot hoţi. Niam di bandiţi! Fiorosul Baltâ a luat nişti fimei, a făcut copii prin păduri şi forţa pi călugării di la Horaiţâ sâ-i dei la liagăn. Întâlnirea lui Baltă cu Pădurarul Costică Panaite şi Jâdanu’: Eu nu mă ocupam di el. Îl vediam, treşia prin păduri, se alimenta, treşia cu bunuri. Eu nu-i aviam grija câ mă temeam, mă-npuşca. Ei ierau 3-4 şî cu fimei cari haiduciau în păduri. O pus şî ruşi după dânşii, securităţi la pândâ. Ei furau şi dădeau la alţii cari stătiau iarna sâ-i anunţi. Strângiau bunuri di pi la stâni şî ei sâ hrăniau acolo.
Iaca un jâdan vini di la Târgu Niamţ sâ cumpei un parchiet. Eu trebuia sâ-l duc pi marili negustor jâdan sâ-i arăt parchietu cu lemni. Jâdanu bogătaş era cu un vizitiu, un alt jâdan mai năcăjât. Numai când a intrat în păduri din poianâ numai ni-o apărut Baltâ băieti şî ni-o oprit: Stăi pi loc! Am stat! Eu dija îl cunoştiam, şî el pi mini. E, undi vă duşiţi? Numai Mitiţâ Baltâ s-o arătat. Ceilalţi stăteau pitiţi deoparti, cu puştili-n mânâ. Jâdani, un’ ti duşi? îl întreabă haiducul Baltă. Dintr-un jâdan frumos şî blond s-o făcut un om niegru cum îi sumanu. Asta-i frica omului, ferească Dumniezău! Şi, ţâ-i fricâ? Sâ nu-ţi fii fricâ! Ni-o făcut digrabâ foc câ era cam toamnâ. Ei, di-amu povestim, zâşi. Ei, şi sâ povestim?
Măi jâdani, uiti şi-i! Ia hai în dial la mânăstiri! Şî tu stai aici, eu sâ mă duc sâ aduc 10 kg. di vin din mânăstiri! Stareţu s-o apucat di răcnit: Vălieuuuu! Şi mă fac eu?, câ sâ temia di el.
După asta i-o dat drumu la jâdan, punând condiţia sâ-mi dia mii un radio. Eu nu eram bucuros, cum sâ mă fac eu sluga ăstuia? Du-ti dragâ, eşti niebun? Şi-mi aduşi di iestea? Jâdanului nu i-o mai trebuit parchiet. O fujit la Dracu!
TrĂdarea Şi uciderea
Pădurarul Costică Panaite din Crăcăuani îşi continuă povestirile legate de haiducul Baltă, povestindu-ne cum a fost acesta prins şi ucis. Un hoţ a murit în puşcărie. Haiducul Baltă auzâse de el, da nu-l cunoştea. S-a făcut un convoi de deţinuţi prefăcându-se că-s duşi undeva, dintre care un ,,deţinut”, plutonierul Şofronea Prudenea, evadează. Sâ duci pi munţi undi îl caută ani di zile pe Baltă, până când îl întâlneşte. Baltă îl acceptă drept tovarăş şî împreună haiducesc încă un an di zili.
Era în preajma Crăciunul anului 1946, când Baltă mergea cu Şofronea prin Negreşti. Afară era şiaţâ densă. Un călător se deplasa cu o căruţă. Haiducul Mitiţă Baltă îl zăreşte şi-l trimite pe supusul său, ,,haiducul” Şofronea, să vadă cine este omul de pe drum. Şofronea îi cere o armă haiducului Baltă pentru a fi în siguranţă, acesta oferindu-i un baltag. Cum a primit acel baltag, Şofronea i-a tăiat capul legendarului haiduc Baltă.
L-am lăsat pe Costică Panaite din Crăcăuani după ce şi-a istorisit povestirile, neobservând cum trece timpul, afară înnoptându-se. Bătrânul pădurar va reveni în rubrica Spiritualitate românească, când ne va istorisi cum a luptat împotriva comuniştilor înainte ca aceştia să cucerească România, dar şi după ce aceşti păgâni criminali au subjugat ţara.
