Lucian Blaga vedea limba ca pe “întâiul mare poem al unui popor”. Pentru noi, românii din diasporă, păstrarea specificului și a tradițiilor , alături de perpetuarea limbii române prin tânăra generație, asigură succesul mozaicului nostru etnic. Ziua de 31 August a fost legiferată de Parlamentul României ca Ziua Limbii Române, aceeași ca în Republica Moldova. Pentru a o sărbători pentru prima dată acum, la maturitatea sa, Societatea Culturală “Viitorul Român”, înființată în Sudul Californiei în 1926, a organizat, în după-amiaza zilei de duminică, 25 august 2013, la Los Amigos Country Club în Downey, California, o masă rotundă, urmată de un variat program de muzică și poezie.
Doamna Ionela Kloes, președinte al Societății “Viitorul Român”, a rostit un succinct cuvânt de bun-venit, amintind de misiunea de decenii a societății, aceea de a descoperi și promova valorile culturale românești. A atras apoi atenția celor prezenți asupra frumoaselor și variatelor exponate de artă românescă expuse în sală, de la ouăle încondeiate măiestrit, create de Angela Costiuc, la litografiile Alexandrei Nichita, celebrele costume ale papușilor Barbie de colecție, marca Nina Smart și fotografiile lui Julian Andrei. Părintele Chris Terhes a binecuvântat adunarea din partea Bisericii Greco-Catolice. iar Ionela Kloes l-a invitat apoi la pupitru pe domnul Eugen Chivu, Consul General al României la Los Angeles. În cuvântul său, domnul Chivu a felicitat “Viitorul Român” pentru manifestările culturale de anvergură, care au ca obiect păstrarea patriei de limbă și istorie a românilor în California. Domnul Consul General a mai remarcat faptul că societatea noastră e singura organizație din diaspora de pe Coasta de Vest care a sărbătorit Ziua Limbii Române.
Doamna Georgeta Boștean, inimoasa organizatoare a sărbătoririi, a oferit celor prezenți o descriere cronologică a momentelor care au dus la alegerea zilei de 31 August pentru a celebra limba română. Ea a mulțumit scriitorului Corneliu Leu, pe care l-a numit “sufletul acestei mișcări”, cea prin care noua sărbătoare a fost recunoscută de românii de acasă și din lume. Doamna Boștean a mai anunțat că, printre alte multiple evenimente celebratorii, va fi lansat, în România, un nou festival de film românesc, Festivalul Ecranizărilor de Literatură Română, care își va avea premiera chiar în ziua de 31 August. Doamna Boștean a reamintit și faptul că, în acea zi de 25 august 2013, comunitatea românilor din Sudul Californiei organiza, sub egida Societății “Viitorul Român”, prima sărbătorire a zilei limbii noastre de către diaspora americană. În continuarea evenimentului, Georgeta Boștean a invitat membrii mesei rotunde în prezidiu. Moderatoarea discuției, doamna asistent universitar dr. Georgiana Boștean, i-a prezentat publicului pe doamna lector universitar dr. Georgiana Gălățeanu Fârnoagă, care predă limba și literatura română la UCLA, pe domnișoara Sabina Răscol, scriitoare și traducătoare, pe subsemnata, doctor în filologie Anca Adumitroaie, Director Cultural și Secretar de Presă al Societății “Viitorul Român”, precum și pe domnul Julian Andrei, regizor, producător, scriitor și fotograf. Ni s-a mai alăturat via Skype și doamna Ștefania Magidson, președinte al fundației “Blue Heron”, care anul acesta și-a facut și debutul scriitoricesc prin volumul “În căutarea Magicianului Alb-psihologie spirituală în manifestarea destinului”.
Cred și susțin că abilitatea unui popor de a se autodefini este conferită, într-o masură covârșitoare, de demnitatea de a-și fi conservat o limbă unitară de-a lungul secolelor de istorie, limbă care se constituie ea însăși într-un liant cultural și etnic, acest aspect fiind, de altfel, subiectul pe care l-am abordat duminică. Limba română, unica limbă romanică din Europa de Est, spune povestea unui popor de supraviețuitori, popor care, după cum scria italianul Antonio Bonfini, cronicarul lui Matei Corvin, “pare să se fi războit mai mult pentru păstrarea limbii sale decât pentru propria viață.” Pornind de la nucleul de cuvinte dacice, până la latinizare și variatele influențe străine, Negruzzi asemuia limba română unei pânze țesute cu fire diferite.
Sabina Răscol a vorbit celor prezenți despre importanța vitală a conservării unei limbi române nealterate de influențe englezești, încurajându-i pe membrii diasporei să transmită și tinerilor iubirea moștenirii lor culturale.
Doamna doctor Georgiana Gălățeanu a adus apoi un omagiu emoționant, din perspectiva sa de lector de limba română la UCLA, celor care cinstesc apartenența la o cultură și o limbă atât de frumoase, prin perpetuarea lor zilnică și prin încurajarea tinerilor de a le duce mai departe. A lăudat în continuare, cu mult entuziasm, misiunea “Viitorului Român” de promotor al arealului limbii și valorilor culturale românești în California.
Doamna Ștefania Magidson s-a alăturat discuției via Skype, din perspectiva atât de autoare a cărții “În căutarea Magicianului Alb”, cât și din cea de președinte al Fundației “Blue Heron”, de ajutorare a copiilor orfani din România. În sprijinul ideii de toleranță, pe larg ilustrată în volum, am dat apoi citire unui fragment relevant, cu profunde implicații culturale și etice, din cartea Ștefaniei.
Cineastul Julian Andrei, unul din directorii Festivalului Filmului Sud-Est European de la Los Angeles, a optat pentru glasul celei de a șaptea arte, lăsând filmul să omagieze, prin inegalabilul impact vizual al unor capodopere precum “Actorul și sălbaticii”, vastul areal de nuanțe al limbii române.
Seara a continuat cu un program de recitări, la care au participat Georgeta Boștean, Nina Smart, actorul Sebastian Gagyi, Théa Adumitroaie (12 ani) și Anca Adumitroaie. Repertoriul variat a cuprins creații de Marin Sorescu, Ion Minulescu, Alexei Mateevici, Ion Creangă, precum și epigrame ale nemuritorului Păstorel. Anaisa Chirica (11 ani), membră a ansamblului de balet profesionist “Long Beach Ballet”, a dansat încântător, după o coregrafie proprie, pe muzica “Rapsodiei Române nr.1” a lui Enescu, iar grupul muzical “Bliss” ne-a readus în suflete, în versiunea inedită pentru flaut și tabla, acordurile hipnotice ale naiului lui Gheorghe Zamfir. A urmat, după formula “finis coronat opus”, un recital flamboiant de poezie românească marca Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Mihai Eminescu, oferit, în inconfundabilul stil de o prospețime năvalnică, de actorul Tudor Petruț.
Într-un final, doamna Ionela Kloes a mulțumit celor prezenți pentru o seară de sărbătoare a cuvântului românesc, a cărui păstrare și perpetuare nealterată asigură supraviețuirea moștenirii noastre etnice în țările de adopție. Societatea Culturală “Viitorul Român” și alte asociații românesti din diasporă generează, prin activitățile lor cu caracter cultural, un interes sporit pentru limba și civilizația română, de la aspectele lingvistice și literare, la cele privind istoria, arta și mai ales societatea și economia românească.
Nichita Stănescu, nemuritorul poet al “Necuvintelor”, spunea cândva că “a vorbi despre limba română e ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română (…) Limba română este patria mea.” Asemenea Poetului, și noi avem “două patrii coincidente”: una e cea în care trăim, cealaltă e cea din suflet, după cum limba în care visăm și iubim rămâne limba română, sărbătorită, iată, pentru prima oară în California în onoarea zilei sale oficiale, 31 August, la “Viitorul Român”.
