<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	
	xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"
	xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#"
	>

<channel>
	<title>diferite &#8211; Ziarul Gandacul de Colorado</title>
	<atom:link href="https://www.gandaculdecolorado.com/tag/diferite/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gandaculdecolorado.com</link>
	<description>Ziarul Romanilor de Pretutindeni</description>
	<lastBuildDate>Mon, 01 Mar 2010 20:27:57 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-CA</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2015/10/logo_style1-1.png?fit=32%2C14&#038;ssl=1</url>
	<title>diferite &#8211; Ziarul Gandacul de Colorado</title>
	<link>https://www.gandaculdecolorado.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">232272730</site>	<item>
		<title>Toronto Pictures va face filme în România</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/toronto-pictures-va-face-filme-in-romania/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Mar 2010 20:27:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[„glicine”]]></category>
		<category><![CDATA[„the]]></category>
		<category><![CDATA[2010]]></category>
		<category><![CDATA[academy]]></category>
		<category><![CDATA[actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[acum&nbsp]]></category>
		<category><![CDATA[aici?]]></category>
		<category><![CDATA[anului]]></category>
		<category><![CDATA[artistic]]></category>
		<category><![CDATA[avand]]></category>
		<category><![CDATA[awards]]></category>
		<category><![CDATA[braşov]]></category>
		<category><![CDATA[breaking]]></category>
		<category><![CDATA[bruno]]></category>
		<category><![CDATA[calificat]]></category>
		<category><![CDATA[canada]]></category>
		<category><![CDATA[cinematografia]]></category>
		<category><![CDATA[colaborarea]]></category>
		<category><![CDATA[compania]]></category>
		<category><![CDATA[cooperarea]]></category>
		<category><![CDATA[cotate]]></category>
		<category><![CDATA[cujmir]]></category>
		<category><![CDATA[daria]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltă]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[diverse]]></category>
		<category><![CDATA[festival]]></category>
		<category><![CDATA[film]]></category>
		<category><![CDATA[filme]]></category>
		<category><![CDATA[filmele]]></category>
		<category><![CDATA[filmului]]></category>
		<category><![CDATA[ghana]]></category>
		<category><![CDATA[gorj]]></category>
		<category><![CDATA[graţiela]]></category>
		<category><![CDATA[începe]]></category>
		<category><![CDATA[interesante]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[iubitori]]></category>
		<category><![CDATA[juca]]></category>
		<category><![CDATA[jurnalistă]]></category>
		<category><![CDATA[last]]></category>
		<category><![CDATA[luată]]></category>
		<category><![CDATA[lucrează]]></category>
		<category><![CDATA[lucru]]></category>
		<category><![CDATA[lumea]]></category>
		<category><![CDATA[lungmetrajul]]></category>
		<category><![CDATA[maybe]]></category>
		<category><![CDATA[meeting]]></category>
		<category><![CDATA[montreal]]></category>
		<category><![CDATA[nefericire]]></category>
		<category><![CDATA[nomina­lizări]]></category>
		<category><![CDATA[nominalizat]]></category>
		<category><![CDATA[oficial]]></category>
		<category><![CDATA[originară]]></category>
		<category><![CDATA[oscar]]></category>
		<category><![CDATA[participat]]></category>
		<category><![CDATA[piaţa]]></category>
		<category><![CDATA[pictures]]></category>
		<category><![CDATA[pischiutta]]></category>
		<category><![CDATA[plan]]></category>
		<category><![CDATA[portrait”]]></category>
		<category><![CDATA[poveste]]></category>
		<category><![CDATA[precizat]]></category>
		<category><![CDATA[premiat]]></category>
		<category><![CDATA[premiaţi]]></category>
		<category><![CDATA[pretutindeni]]></category>
		<category><![CDATA[prezent]]></category>
		<category><![CDATA[producătoarea]]></category>
		<category><![CDATA[producţia]]></category>
		<category><![CDATA[producţie]]></category>
		<category><![CDATA[produse]]></category>
		<category><![CDATA[programe]]></category>
		<category><![CDATA[reala]]></category>
		<category><![CDATA[realizat]]></category>
		<category><![CDATA[realizate]]></category>
		<category><![CDATA[referitor]]></category>
		<category><![CDATA[regizori]]></category>
		<category><![CDATA[roluri]]></category>
		<category><![CDATA[română]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[selectat]]></category>
		<category><![CDATA[sepia]]></category>
		<category><![CDATA[silance”]]></category>
		<category><![CDATA[specială]]></category>
		<category><![CDATA[studioul]]></category>
		<category><![CDATA[tânără]]></category>
		<category><![CDATA[telegram“]]></category>
		<category><![CDATA[terifianta]]></category>
		<category><![CDATA[toamnă]]></category>
		<category><![CDATA[toronto]]></category>
		<category><![CDATA[trecut]]></category>
		<category><![CDATA[trifu]]></category>
		<category><![CDATA[vedere]]></category>
		<category><![CDATA[venice]]></category>
		<category><![CDATA[world]]></category>
		<category><![CDATA[york]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/toronto-pictures-va-face-filme-in-romania/</guid>

					<description><![CDATA[Graţiela Cujmir (foto) este o tânără jurnalistă din Gorj. Nu de mult, participând la un casting. organizat de Studioul Cine­matografic “Toronto Pictures”, a fost desemnată purtător de cuvânt al acestei companii, pentru Romania si Diaspora Română. “Iniţial nu am acceptat pentru că am doar experienţă de „background“ şi sincer… mi-a fost puţin teamă să intru [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5532" style="margin: 5px; float: left;" alt="toronto" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/toronto.jpg?resize=137%2C210" height="210" width="137" />Graţiela Cujmir (foto) este o tânără jurnalistă din Gorj. Nu de mult, participând la un casting. organizat de Studioul Cine­matografic “Toronto Pictures”, a fost desemnată purtător de cuvânt al acestei companii, pentru Romania si Diaspora Română.   <br /> “Iniţial nu am acceptat pentru că am doar experienţă de „background“ şi sincer… mi-a fost puţin teamă să intru în acest domeniu necunoscut. Munca mea în presă, de aproape 10 ani, a constat mai mult în lucru la calculator, idei de colaje, lucru pe textele ce-mi veneau de la jurnalişti etc. Din momentul în care Daria Trifu, producătoarea de origine română a lui „Toronto Picures”, mi-a explicat exact ce am de făcut şi că mă va sprijini cu tot ce am nevoie, am spus DA, cu un plus de încredere în vorbele ei”.<br />„Toronto Pictures” este descris de Graţiela Cujmir ca fiind un studio cinematografic, o casă de developare, producţie şi distribuţie de filme în toată lumea. Baza principală a companiei este oraşul Toronto din Canada, dar este reprezentată şi la Hollywood şi la New York. Este remarcabil faptul că „Toronto Pictures“ produce filme fără violenţă şi fără scene grafice sau nude, filme care sunt în general bazate pe subiecte sociale, inspirate din viaţa cotidiană, filme de artă”. <br />Înfiinţat de regizorul Bruno Pischiutta, un cineast talentat, ita­lian care a ales să trăiască în Canada, studioul a realizat filme de mare ţinută artistică, filme care au fost premiate la diferite festivaluri de prestigiu. „The Comoedia“, filmat în Italia şi în New York, a fost premiat cu Medalia de Bronz la „New York International Film&amp;TV Festival” şi a fost invitat să participe la premiile Oscar (la categorial „Best Foreign Language Film“). „Life’s Charade“, de asemenea premiat sau scurtmetrajul „Dead Love“, realizat în Canada, sunt deja distribuite în toata lumea. Nu se poate uita, spune Graţiela Cujmir, de ultima creaţie, „Punctured Hope“, film realizat în Ghana. Este o poveste reală, terifiantă, din nefericire luată din actualitate. În toamna anului trecut, acest film a fost selectat oficial şi a participat la „World Film Festival de la Montreal”, iar acum&nbsp; este calificat pentru a fi nominalizat la Academy Awards (Oscar) 2010.<br />Filme ca „Last Meeting in Venice“, „The Telegram“ sau „Maybe“ sunt foarte bine cotate pe piaţa filmului, cu diferite nomina­lizări, iar Bruno Pischiutta este unul dintre cei mai premiaţi regizori din Canada, pe plan internaţional. În prezent el şi producătoarea Daria Trifu lucrează la lungmetrajul artistic „Breaking My Silance” şi vor începe în toamna acestui an producţia la „Glicine” şi „The Sepia Portrait”.<br />Referitor la cooperarea cu cinematografia din România, „Toronto Pictures” va dezvolta programe interesante. Recent, Compania „Kodak“ din Bucureşti şi-a exprimat suportul pentru o colaborare. „Toronto Pictures“ selectează acum majoritatea actorilor din România, pentru filmul „Glicine“ şi alte două filme care vor fi realizate în următorii doi ani, tot în România.&nbsp; Este în negociere şi cu diferite societăţi media din România, pentru serviciile locale de producţie. “Regizorul Bruno Pischiutta şi producătoarea Daria Trifu sunt deschişi spre orice propunere de filme noi, care nu implică violenţa sau nuditatea, iar actori români vor juca diverse roluri în toate filmele ce vor fi produse aici”, a mai precizat Graţiela Cujmir. Colaborarea cu România va fi una specială, având în vedere că Daria Trifu, producătoarea, este originară din Braşov, iar România oferă oportunităţi speciale pentru filmele cu bugete mici. <br />Desigur, românii de pretutindeni, iubitori ai filmului de artă, vor urmări cu interes filmele realizate de „Toronto Pictures”.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">866</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Femeile şi florile</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/femeile-i-florile/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Mar 2010 20:07:56 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[&nbsp]]></category>
		<category><![CDATA[adam]]></category>
		<category><![CDATA[adormit]]></category>
		<category><![CDATA[albastru]]></category>
		<category><![CDATA[amanta]]></category>
		<category><![CDATA[amintim]]></category>
		<category><![CDATA[atârnă]]></category>
		<category><![CDATA[bărbaţii]]></category>
		<category><![CDATA[bărbatul]]></category>
		<category><![CDATA[bate]]></category>
		<category><![CDATA[biserici]]></category>
		<category><![CDATA[calcă]]></category>
		<category><![CDATA[capriciile]]></category>
		<category><![CDATA[casei]]></category>
		<category><![CDATA[cateva]]></category>
		<category><![CDATA[cerul]]></category>
		<category><![CDATA[ceruri]]></category>
		<category><![CDATA[colorate]]></category>
		<category><![CDATA[cred]]></category>
		<category><![CDATA[credeţi?]]></category>
		<category><![CDATA[culoare]]></category>
		<category><![CDATA[cuvânt]]></category>
		<category><![CDATA[defectele]]></category>
		<category><![CDATA[devenită]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[dispar]]></category>
		<category><![CDATA[divers]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[dragoste]]></category>
		<category><![CDATA[dragostea]]></category>
		<category><![CDATA[dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[eros]]></category>
		<category><![CDATA[exista]]></category>
		<category><![CDATA[felul]]></category>
		<category><![CDATA[femei]]></category>
		<category><![CDATA[femeia]]></category>
		<category><![CDATA[femeie]]></category>
		<category><![CDATA[femeii]]></category>
		<category><![CDATA[femeile]]></category>
		<category><![CDATA[femeilor]]></category>
		<category><![CDATA[fiecare]]></category>
		<category><![CDATA[filosofică]]></category>
		<category><![CDATA[floare]]></category>
		<category><![CDATA[flori!]]></category>
		<category><![CDATA[florile]]></category>
		<category><![CDATA[florilor]]></category>
		<category><![CDATA[frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[frumos]]></category>
		<category><![CDATA[frumuseţea]]></category>
		<category><![CDATA[galben]]></category>
		<category><![CDATA[gândesc]]></category>
		<category><![CDATA[grecii]]></category>
		<category><![CDATA[îmi]]></category>
		<category><![CDATA[încât]]></category>
		<category><![CDATA[intraţi]]></category>
		<category><![CDATA[intreaga]]></category>
		<category><![CDATA[iubeşte]]></category>
		<category><![CDATA[iubirii]]></category>
		<category><![CDATA[iubit]]></category>
		<category><![CDATA[iubită]]></category>
		<category><![CDATA[iustinian]]></category>
		<category><![CDATA[jumătate…&nbsp]]></category>
		<category><![CDATA[leagă]]></category>
		<category><![CDATA[lume]]></category>
		<category><![CDATA[lumina]]></category>
		<category><![CDATA[mâinile]]></category>
		<category><![CDATA[mici]]></category>
		<category><![CDATA[nuanţe]]></category>
		<category><![CDATA[oamenii]]></category>
		<category><![CDATA[ochii]]></category>
		<category><![CDATA[pământ]]></category>
		<category><![CDATA[petalele]]></category>
		<category><![CDATA[pieptul]]></category>
		<category><![CDATA[plac?]]></category>
		<category><![CDATA[plină]]></category>
		<category><![CDATA[printre]]></category>
		<category><![CDATA[regina]]></category>
		<category><![CDATA[roşu]]></category>
		<category><![CDATA[seară]]></category>
		<category><![CDATA[semn]]></category>
		<category><![CDATA[simţurile]]></category>
		<category><![CDATA[soarelui]]></category>
		<category><![CDATA[Şoptit]]></category>
		<category><![CDATA[soţie]]></category>
		<category><![CDATA[strălucesc]]></category>
		<category><![CDATA[sufleteşti]]></category>
		<category><![CDATA[suportat]]></category>
		<category><![CDATA[surori]]></category>
		<category><![CDATA[tarziu]]></category>
		<category><![CDATA[teodora]]></category>
		<category><![CDATA[totu]]></category>
		<category><![CDATA[totuşi]]></category>
		<category><![CDATA[trebuie]]></category>
		<category><![CDATA[tulburi]]></category>
		<category><![CDATA[uita]]></category>
		<category><![CDATA[vântul]]></category>
		<category><![CDATA[verzi]]></category>
		<category><![CDATA[veţi]]></category>
		<category><![CDATA[viaţă]]></category>
		<category><![CDATA[vremuri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/femeile-i-florile/</guid>

					<description><![CDATA[Noaptea trecută am adormit târziu. De cu seară vântul bătea cu putere, copacii se încovoiau spre pământ, norii alergau luând forme fantastice şi întunecau totul din jur. Cerul era străbătut de zig-zagul fulgerelor, după care&#160; s-a dezlănţuit o ploaie torenţială. În zgomotul continuu al ploii, am adormit. Dimineaţa, de cum m-am trezit, m-am gândit la [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5524" style="margin: 5px; float: left;" alt="martisor" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/martisor.jpg?resize=168%2C210" height="210" width="168" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/martisor.jpg?w=168&amp;ssl=1 168w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/martisor.jpg?resize=150%2C188&amp;ssl=1 150w" sizes="(max-width: 168px) 100vw, 168px" />Noaptea trecută am adormit târziu. De cu seară vântul bătea cu putere, copacii se încovoiau spre pământ, norii alergau luând forme fantastice şi întunecau totul din jur. Cerul era străbătut de zig-zagul fulgerelor, după care&nbsp; s-a dezlănţuit o ploaie torenţială. În zgomotul continuu al ploii, am adormit. Dimineaţa, de cum m-am trezit, m-am gândit la flori; eram curioasă să le văd cum zâmbesc în lumina soarelui.&nbsp;    După furtuna de azi-noapte cerul întreg este albastru, soarele a devenit roşietic, răspândeşte o lumină puternică. Gândul îmi fuge la mărturia unui călugăr tibetan: oamenii de la începutul vremurilor se înmulţeau cu ajutorul unei lumini ce emana din corpul bărbatului şi pătrundea în matricea femeii, fecundând-o. Puterea luminii ! îmi zic. Lumina materială şi lumina spirituală… Dar să las gândurile şi să mă bucur de ceea ce văd!<br />În faţa casei, pe lângă tufele de lurex verzi, strălucesc grămezile rotunde de flori albe, intercalate cu cele de culoare galbenă… Alb, mult alb, culoare care ne face expansivi, puri, luminoşi… <br />Câteva flori cu petalele colorate în violet şi conturate cu galben.&nbsp; Violetul, culoare mistică, de natura duală, compus din albastru şi roşu, adică din înţelepciune şi pasiune, emoţionează, trezeşte simţurile… Dacă mă gândesc bine, contrastul este prezent în orice spaţiu ne învârtim. De ce, în special nouă femeilor, ne plac tablourile, încăpe­rile colorate cu pereţi coloraţi, obiecte divers co­lorate? Ne plac îmbinările culorilor armonioase, combinarea, dispunerea, armonizarea lor în tonuri şi nuanţe diferite care să impresioneze simţurile, să nască emoţii puternice… Nu în zadar se susţine sintagma „Marile genii s-au născut la ţară”! Spaţiul cromatic variat asigură o dezvoltare mentală superioară, iar viteza de memorare creşte simţitor în astfel de spaţii…<br />Mai jos, în jurul cutiei cu scrisori strălucesc florile mici, gingaşe, colorate în alb, roz şi roşu. În spatele casei îţi fură privirea florile de piatră, divers colorate: alb, roşu, galben, portocaliu, mov. O, mi-am zis, dacă viaţa ar fi un covor de flori peste care să poţi călca cu ochii îndreptaţi spre cerul albastru, cu mâinile ridicate…<br />Trag în piept mireasma blândă a florilor, adusă de un vânticel vălurat prin preajmă. Aerul lui cald, unduitor, îmi dă o stare de plăcută ameţeală.&nbsp; Câteva păsări&nbsp; ciripesc, cântă legănându-se pe ramuri. Din gâtlejurile lor mici ţâşnesc triluri în cinstea primăverii sosite. Razele soarelui vibrează ca râsul îngerilor fericiţi, printre ramurile arborilor cu mici frunzişoare verzi (ah! verdele, principiul creator!) şi muguri fragezi, gata să se desfacă&#8230; Pământul se bucură, respiră… <br />Totuşi e rece, mă retrag în casă, mă aşez la computer. Aş vrea să scriu ceva, ceva despre neliniştea acestui anotimp, despre flori şi despre femeile care, după spusele lui Marquez, întreţin neliniştea&nbsp; lumii.<br />Despre flori cred că numai femeile pot vorbi mult şi frumos&#8230; Când mirosim o floare simţurile ni se trezesc sau se amplifică, voluptatea fiinţei noastre se demască&#8230; Fiecare femeie preferă o anumită floare, un anumit parfum&#8230; Cred că s-ar putea ghici temperamentul, rafinamentul femeii după florile şi parfumurile care îi plac… Femeile, da, femeile care fac lumea mai&nbsp; frumoasă, mai plină de farmec şi frenezie! Cineva a explicat în felul lui alegoria biblică cu coasta lui Adam: Dumnezeu ar fi scos un genom, o garnitură cromozomială completă, împreună cu celula germinativă corespunzătoare şi astfel a făcut-o pe Eva&#8230; Pe semne că Eva era necesară acestei lumi pământene! Adam trebuia să-şi manifeste iubirea cu care fusese înzestrat!&nbsp; Grecii l-au avut pe Eros printre primele divinităţi; nu orice Eros era frumos şi vrednic de laudă pentru ei, ci numai acela care îi învăţa să iubească&nbsp; frumos.&nbsp; Afrodita n-ar fi putut exista fără Eros! …şi erau două Afrodite, ca două surori, una protectoare a iubirii instinctuale şi alta a iubirii spirituale. „Cine iubeşte, spuneau ei, grecii, chiar dacă ar călca un jurământ, este iertat de zei.” Asta trebuie s-o ştie deopotrivă şi femeile şi bărbaţii, îmi zic… Meditau mult asupra dragostei trupeşti şi a celei sufleteşti, considerând că bărbatul trebuie să aibă o dragoste statornică; odată ofilită floarea trupului ce a iubit, dragostea « zboară şi dispare », dar cel care iubeşte însuşirile sufleteşti ale femeii, rămâne în iubire întreaga viaţă, « ca unul care se contopeşte cu ceea ce este permanent… » <br />Pentru prima „Afrodită” exista cuvântul Amor, pentru&nbsp; care Eminescu încerca să dea o definiţie : Ce este amorul?&nbsp; E un lung/ Prilej pentru durere / Căci mii de lacrimi nu-i ajung / Şi tot mai multe cere. / De-un semn în treacăt de la ea , / El sufletul ţi-l leagă, / Încât să n-o mai poţi uita,/ Viaţa ta întreagă… Dispar şi ceruri şi pământ/ Şi pieptul tău se bate,/ Şi totu-atârnă de-un cuvânt/ Şoptit pe jumătate…&nbsp; Da, femeia trebuie iubită, cu toate capriciile ei! Să ne amintim de Teodora, amanta lui Iustinian, devenită soţie şi apoi regină. Cu toate defectele ei, Iustinian a iubit-o, i-a suportat cu răbdare filosofică capriciile…&nbsp; În general, bărbatul trebuie să apere cu forţă ceea ce femeia creează cu mâinile, pântecul şi fantezia sa, deoarece femeia este cea care păstrează vie flacăra credinţei în Dumnezeu; ea este cea care se roagă din inimă Domnului, în aceste vremuri tulburi… Nu credeţi? Intraţi în biserici şi veţi vedea!<br />“Toate popoarele civilizate au respectat femeia”, scria Jean-Jacques Rousseau. Şi când ne gândim că şi astăzi mai sunt femei care nu pot fi văzute pe&nbsp; străzi, care trăiesc oarecum în altă lume, o lume a lor, se ocupă numai de copii, de flori, de animale şi păsări, îşi ascund frumuseţea, iar bărbaţii nu pot şi nu au voie să le admire… <br />Privesc graţia plină de voluptate pe care o au florile şi gândesc că este aidoma graţiei femeilor. Când aşteaptă vizita insectelor, florile îşi colorează petalele cu nuanţe diferite şi trimit în jur parfumuri îmbietoare. Femeile nu fac la fel? Îşi înfrumuseţează trupul cu diferite creme, cosmetice, se îmbracă cu rochii colorate, de multe ori având imprimeuri cu flori, aruncă priviri cuceritoare, ochii le strălucesc ca nişte lămpi aprinse din lumina sufletului… acel moment în care un bărbat şi o femeie schimbă în tăcere o privire pe care nu o vor putea uita niciodată… Nu s-a schiţat nici un gest,&nbsp; nu s-a pronunţat nici un cuvânt, totuşi nimic n-ar putea traduce intensitatea iubirii pe care şi-au dăruit-o! <br />Artiştii şi scriitorii de secole încearcă să redea, fiecare în felul său, frumuseţea, minunăţia şi ciudăţenia aspectului diferit al florilor precum şi al femeilor, prospeţimea, coloritul divers al florilor şi al trupurilor femeilor, formele diferite ale frunzelor şi petalelor, ale sânilor şi şoldurilor femeilor… Misterul pe care-l arborează fiecare floare, fiecare femeie, îi atrage şi îi determină pe bărbaţi să le dorească apropierea, prietenia, dragostea&#8230; Numai prin dragoste sinceră şi curată putem dobândi virtutea mult râvnită! Nu spunem noi românii: este frumoasă ca o floare? Sau: floarea&nbsp; asta este gingaşă ca iubita mea?&nbsp; În mitologia greacă se mai povesteşte despre Hesperide, trei nimfe, surori, care stăpâneau o grădină cu mere de aur&#8230; Ce poate fi mai fermecător decât o ambianţă de femei frumoase, fructe proaspete şi flori?&nbsp; Se ştie că florile simt mai mult decât animalele şi decât noi, oamenii. Cu aceste gânduri mă apropii de o floare, o sărut în semn de prietenie, de dragoste! Va simţi şi va fi fericită!</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">858</post-id>	</item>
		<item>
		<title>VICTOR  GAETAN ŞI CIPRIAN  NASTASIU: „PRĂDAREA ROMÂNIEI”</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/victor-gaetan-i-ciprian-nastasiu-prdarea-romaniei/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Feb 2010 19:33:24 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[2009]]></category>
		<category><![CDATA[accepta]]></category>
		<category><![CDATA[afacere]]></category>
		<category><![CDATA[afacerea]]></category>
		<category><![CDATA[ajutorul]]></category>
		<category><![CDATA[armament]]></category>
		<category><![CDATA[ăştia]]></category>
		<category><![CDATA[autori]]></category>
		<category><![CDATA[bani]]></category>
		<category><![CDATA[băsescu]]></category>
		<category><![CDATA[botoş]]></category>
		<category><![CDATA[bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[cale]]></category>
		<category><![CDATA[cartea]]></category>
		<category><![CDATA[câştigat]]></category>
		<category><![CDATA[ciprian]]></category>
		<category><![CDATA[citiţi]]></category>
		<category><![CDATA[compania]]></category>
		<category><![CDATA[crima]]></category>
		<category><![CDATA[crimei]]></category>
		<category><![CDATA[criminalităţii]]></category>
		<category><![CDATA[devenit]]></category>
		<category><![CDATA[diabolică]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[diicot]]></category>
		<category><![CDATA[doctor]]></category>
		<category><![CDATA[drept]]></category>
		<category><![CDATA[echipa]]></category>
		<category><![CDATA[euro]]></category>
		<category><![CDATA[faptele]]></category>
		<category><![CDATA[fiindcă]]></category>
		<category><![CDATA[gaetan]]></category>
		<category><![CDATA[general]]></category>
		<category><![CDATA[greco]]></category>
		<category><![CDATA[hayssam]]></category>
		<category><![CDATA[hayssan]]></category>
		<category><![CDATA[ilegal]]></category>
		<category><![CDATA[ilie]]></category>
		<category><![CDATA[imediat]]></category>
		<category><![CDATA[împotriva]]></category>
		<category><![CDATA[încep]]></category>
		<category><![CDATA[început]]></category>
		<category><![CDATA[închisoare]]></category>
		<category><![CDATA[incoruptibilul]]></category>
		<category><![CDATA[informaţii]]></category>
		<category><![CDATA[informaţiile]]></category>
		<category><![CDATA[interesant]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[internaţională]]></category>
		<category><![CDATA[investigatii]]></category>
		<category><![CDATA[mass]]></category>
		<category><![CDATA[media]]></category>
		<category><![CDATA[metresa]]></category>
		<category><![CDATA[milioane]]></category>
		<category><![CDATA[motiv]]></category>
		<category><![CDATA[nastasiu]]></category>
		<category><![CDATA[ocupa]]></category>
		<category><![CDATA[odată]]></category>
		<category><![CDATA[omar]]></category>
		<category><![CDATA[organizate]]></category>
		<category><![CDATA[partea]]></category>
		<category><![CDATA[planul]]></category>
		<category><![CDATA[poliţie]]></category>
		<category><![CDATA[poliţiei]]></category>
		<category><![CDATA[preşedinte]]></category>
		<category><![CDATA[primiţi]]></category>
		<category><![CDATA[procuror]]></category>
		<category><![CDATA[procurorul]]></category>
		<category><![CDATA[procurorului]]></category>
		<category><![CDATA[pune]]></category>
		<category><![CDATA[răpitorii]]></category>
		<category><![CDATA[roman]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[românilor]]></category>
		<category><![CDATA[scurt]]></category>
		<category><![CDATA[serviciu]]></category>
		<category><![CDATA[serviciul]]></category>
		<category><![CDATA[sprijină]]></category>
		<category><![CDATA[stare]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<category><![CDATA[străini]]></category>
		<category><![CDATA[strălucească]]></category>
		<category><![CDATA[surpriza]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[Ţigareta]]></category>
		<category><![CDATA[timişoara]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[traficul]]></category>
		<category><![CDATA[traian]]></category>
		<category><![CDATA[transferat]]></category>
		<category><![CDATA[trebuiau]]></category>
		<category><![CDATA[trecutul]]></category>
		<category><![CDATA[urmă]]></category>
		<category><![CDATA[victor]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<category><![CDATA[volum]]></category>
		<category><![CDATA[volumul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/victor-gaetan-i-ciprian-nastasiu-prdarea-romaniei/</guid>

					<description><![CDATA[(CUM PRADĂ TRAIAN BĂSESCU ROMÂNIA. CRIMA ORGANIZATĂ. INTERESELE EXTERNE) Acesta este titlul şi subtitlul volumului care mi-a fost dăruit de un bun prieten. Îi mulţumesc. Întâi, volumul a apărut în ediţie samizdat în tiraj limitat ce s-a epuizat imediat. În 2009, Editura Compania a scos o nouă ediţie. În Noiembrie 2009, la Hotelul Hilton din [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5517" style="margin: 5px; float: left;" alt="PRADAREA-ROMANIEI-wb" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/PRADAREA-ROMANIEI-wb.jpg?resize=145%2C210" height="210" width="145" />(CUM  PRADĂ  TRAIAN  BĂSESCU  ROMÂNIA. CRIMA  ORGANIZATĂ.  INTERESELE  EXTERNE) </p>
<p>Acesta este titlul şi subtitlul volumului care mi-a  fost dăruit de un bun prieten. Îi mulţumesc. Întâi, volumul a apărut în ediţie samizdat în tiraj limitat ce s-a epuizat imediat. În  2009, Editura  Compania  a scos o nouă ediţie. În Noiembrie  2009, la Hotelul Hilton din Bucureşti a avut loc lansarea volumului şi o conferinţa de presă cu autorii care au răspuns întrebărilor. Volumul s-a bucurat de un imens interes de la început datorită subtitlului „CUM PRADĂ TRAIAN BĂSESCU ROMÂNIA&#8221;, atât de direct şi incitant.</p>
<p>   Citind volumul, descoperim cu surprindere ca şi conţinutul este incitant prin dezvăluirea atâtor fărădelegi din partea celui ce a fost ales tocmai să vegheze la respectarea legilor, nu să le nesocotească pentru putere şi avere personală. Mai mult, Traian  Băsescu nu a ripostat cu contra argumente ci cu insulte, într-o conferinţă de presă, ceea ce este încă o dovadă în plus că cele prezentate de autori sunt adevărate.</p>
<p>Autori sunt doi români cinstiţi şi curajoşi. </p>
<p>VICTOR GAETAN este un scriitor româno-american care trăieşte de mulţi ani la Washington, împreună  cu familia. S-a  stabilit de tânăr în Statele Unite şi s-a realizat prin el însuşi, întâi pe plan academic, la Harvard  University, iar apoi  la  Washington. A rămas sufleteşte ataşat ţării sale, neamului şi este intrigat de ceea ce se întâmpla datorită impostorilor de la conducere. În introducerea semnată, Victor Gaetan face un scurt rechizitoriu lui Traian Băsescu,  începând cu suspendarea lui din 2007 când a pretins că este victima parlamentarilor pentru că luptă împotriva crimei  organizate. O denaturare grosolană şi o capcană în care au căzut naivii care nu pun faptele înaintea vorbelor. Faptele pe care cei doi autori la expun în volum sunt clare şi dovedesc ca Traian Băsescu sprijină, din umbră, crima organizata de străini în România. De asemenea, ne prezintă oamenii cu diferite funcţii şi poziţii care îl sprijină pe Traian Băsescu în  protejarea celor implicaţi în crima organizată  Numele lui Mihai Răzvan Ungureanu şi Teodor Bakonsky sunt capetele lungului afiş de servili.</p>
<p>CIPRIAN  NASTASIU este  timişorean, provine dintr-o familie greco-catolică, ceea ce este foarte important, fiindcă  greco-catolicii ăştia, sunt întotdeauna mai corecţi şi laborioşi („ora et labora&#8221;) decât noi, ăştia, ortodocşii&#8230; („Ce-a da Domnu&#8221;)! A terminat facultatea de Drept la Bucureşti, apoi s-a întors la Timişoara unde a devenit procuror la Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog Timişoara. Apoi s-a  transferat în Bucureşti la Parchetul General, la biroul procurorului general, rămânând  tot în serviciu de cercetarea criminalităţii organizate a căror iţe a început să le dezlege cu ajutorul informaţilor de la SRI şi a Poliţiei. Pe rând a avut succese în depistarea celor ce se ocupau cu drogurile, cu traficul de persoane, a fost procuror în binecunoscutul Dosar Ţigareta. Prin acest caz s-a apropiat, descoperit şi preocupat de cei ce se ocupă ilegal de traficul şi vânzările de armament. Ajuns în această piaţă internaţională a interlopilor veroşi şi fără scrupule a intrat în cea mai periculoasă junglă a criminalităţii organizate. A fost surprins câţi străini activează în România, ce relaţii şi colaterale au, cât de extinsă şi puternică este reţeaua internaţională a criminalităţii. Prin cercetările făcute, prin informaţiile dobândite, pe dovezi a ajuns la concluzia că Traian Băsescu este pilonul ei de sprijin în România.</p>
<p>DIICOT &#8211; Directoratul pentru investigarea crimei organizate şi terorismului &#8211; a fost înfiinţat şi organizat, central şi teritorial, în 2003. Imediat s-a sprijinit pe Poliţie şi Serviciul Roman de Informaţii, s-a conectat la serviciile internaţionale de acelaşi profil. Acest serviciu a fost subordonat procurorului general Ilie Botoş, iar procurorul Ciprian Nastasiu făcea parte din echipa sa. A continuat investigaţile în Dosarul Ţigareta, pentru ca în spatele fumului de ţigări se făcea un mare trafic ilegal de arme.</p>
<p>SHIMON NAOR &#8211; evreu născut în România, devenit între timp cetăţean israelian, un bine-cunoscut vânzător internaţional de armament s-a  ocupat de traficul şi vânzarea de armament şi în afacerea Ţigareta. A fost  depistat, anchetat şi judecat în România. A fost condamnat câţiva ani la închisoare in 1999. La scurt timp a fost eliberat pe cauţiune şi imediat a şters-o în Israel, unde e bine-mersi, şi se ocupă în continuare de traficul cu armament. Statul Român nu a cerut extrădarea lui, iar Statul Israelian are grijă de valoroşi săi cetăţeni. Procurorul şi echipa sa de la Poliţie, nu fluieră a pagubă ci a mirare de la ce înălţime a venit eliberarea pe cauţiune a unui criminal internaţional.</p>
<p>ANUL  2004. Alegeri prezidenţiale în România. În cei patru ani ai tandemului anti-românesc Iliescu &#8211; Năstase, dintre care ultimul un adevărat campion al corupţiei,  românii s-au săturat şi scârbit de corupţia guvernanţilor şi politicienilor din România.  Trăian Băsescu a profitat din plin de această stare de spirit a cetăţenilor români şi cu o abilitate diabolică şi-a  dus toată campania de pe poziţia unui viitor preşedinte ce va stăvili, prin lege, corupţia în ţara. Românii au închis ochii la tot trecutul şi faptele sale şi l-au ales preşedinte. Odată ales, în beţia succesului, amnezia s-a lăsat peste promisiunile de viitor campion al anticorupţiei, ocupându-se doar de putere şi avere, acoperindu-şi cu grijă trecutul.</p>
<p>OMAR  HAYSSAM &#8211; om de afaceri siriano-român, etalon al corupţiei, căsătorit cu o românca cu care are şase copii, plus unul de la o metresa a lui. În urma activităţilor sale infracţionale a adus statului român o pagubă de două milioane de euro, numai într-o afacere. Pentru acest motiv, cazul a fost transferat pentru investigaţi şi ancheta la DIICOT-ului, în sarcină de procurorul Ciprian Nastasiu şi echipei sale de investigaţii. Cu migală şi profesionalitate încep să strângă informaţiile necesare procesului. Pe căi diferite Omar  Hayssam, aude şi simte că este în colimatorul  incoruptibilului procuror şi atunci pune la cale:</p>
<p>RĂPIREA ROMÂNILOR ÎN IRAK. Citind acest volum, rămânem contrariaţi de ceea ce  a prezentat mass-media romanilor şi adevărul dezvelit de procurorul Ciprian Nastasiu  şi echipa sa. Pe scurt, Omar Hayssan a pus la cale un plan şi o afacere pe cât de ingenioasă pe atât de diabolică. Planul a fost  să sponsoreze un grup de ziarişti care să viziteze Irakul, Damascul, unde  urmau să fie răpiţi de nişte  falşi terorişti aranjaţi de el. După răpire, Omar ar fi intervenit ca intermediar, i-ar fi recuperat devenind  eliberatorul, erou în faţa romanilor! Ar fi  câştigat prestanţa ce i-ar fi servit de scut împotriva celor de la DIICOT. A doua parte era afacerea. Răpitorii trebuiau să se arate duri şi determinaţi la început, dar odată ce intervenea el să pară mai înduplecaţi şi să ceară o mare sumă de bani drept răscumpărare Odată banii primiţi se vor împărţi cu el, fiindcă era planul lui. Scenariul escrocului internaţional ar fi reuşit dacă nu era incoruptibilul procuror şi brigada lui condusă de comisarul Miron, care intuindu-i imediat planul au cerut arestarea sa preventivă. Fără Omar, a urmat partea dificilă, ziariştii români  trebuiau răscumpăraţi cât mai repede, până ce nu apar complicaţii din partea răpitorilor, cum se întâmpla  în asemenea cazuri.</p>
<p>FALSA CELULĂ DE CRIZĂ A LUI TRAIAN BĂSESCU, în plină isterie creată de  mass- media pusă să facă rating sub orice formă, încep negocierile pentru salvarea nefericiţilor jurnalişti care aveau toată simpatia din parte românilor. Traian Băsescu  vrea să strălucească din nou şi înfiinţează de urgenţă o celula de criză antitero, şi iar îi impresionează pe votanţii lui. Ciprian Nastasiu împreună cu comisarul Miron pleacă la  Damasc pentru informaţii şi investigaţii în timp ce Omar Hayssan este reţinut la Bucureşti. Răpitorii de la Damasc ameninţă cu moartea sau, în fine, eliberarea în schimbul unei sume ce depăşea zece milioane de euro. Se acceptă. Şi acum intervine ceva cu totul  de necrezut, dar adevărat, o surpriză repugnantă, oribilă. Statul român  acceptă să-i răscumpere, bani se iau dintr-un fond special al SRI, trec pe la celula de criză şi de acolo la  răpitori care numără cu trei milioane mai puţin! Pentru cele de mai sus vă rog să citiţi DVS capitolul „Răscumpărarea şi milioanele dispărute&#8221; ( paginile de la 87 la 91, ediţia apărută la Compania în 2009). Răpiţii sunt primiţi cu emoţie, iar Traian  Băsescu nu putea să nu fie acolo, să strălucească, să se spună că lui îi aparţine tot meritul în această grea şi nedreaptă luptă cu terorismul internaţional. După care, toate documentele negocierilor şi datele despre sumele jonglate au fost secret închise pentru următorii 50 de ani de către Traian  Băsescu. Cifrele date de autori vin din informaţii din sursele  speciale irakiene şi americane. De ce se teme Traian Băsescu de pune lacăte la adevăr?</p>
<p>URMATORUL SCENARIU A LUI OMAR HAYSSAN este interesant pentru că ne arată  cât de coruptă a ajuns societatea românească la toate nivelurile, cum un escroc internaţional a putut cumpăra aproape pe oricine în Bucureşti. Este interesant şi foarte bine descris, din nou recomand volumul. Citindu-l putem vorbi în cunoştinţa de cauză. Pe scurt, Omar Hayssan se îmbolnăveşte şi suferă în închisoare. Odată ajuns pe mâna doctorilor, din doctor în doctor cu asistenţa avocăţească, tocmai de la New York şi Ierusalim, nu glumesc citiţi cartea, este eliberat din închisoare. Procurorul nu mai are drept să-l ancheteze fiind grav bolnav după cum reiese din certificatele medicale, aşa că, este creştineşte să-l redăm familiei în aceste clipe grele. Toată lumea de acord, afară de incoruptibili de la DIICOT care cer să nu părăsească ţara, pe care Omar o jupuise atât de mult, şi să fie ţinut sub supravegherea poliţiei. Omar cu metresa şi poliţia după el pleacă la munte să se refacă şi surpriză, aşa în stare gravă, dispare. I se pierde urma definitiv! Traian Băsescu face un circ de zile mari, cad demisii la picioarele lui, la insistenţele lui, printre care şi a procurorului general Ilie Botoş, cu toate că în acest caz el nu a avut nici o responsabilitate, Trăian Băsescu îşi freacă  mâinile de bucurie fiindcă îşi  aduce o păpuşă &#8211; marionetă  drept procuror general:</p>
<p>LAURA CODRUŢA KOVESI &#8211; tânără, înaltă, muncitoare şi atât! Era să uit esenţialul: ascultătoare, motiv pentru care Traian  Băsescu a fixat-o acolo. Prima ascultare îndeplinită a procuristei a fost  să-l concedieze pe Ciprian Nastasiu din Centrala DIICOT, eliberându-l pe Traian Băsescu de incoruptibilul procuror care-i stătea în coaste. Bine Codruţa! O altă ascultare de serviciu a fost sa divorţeze de Eduard Kovesi,  care era urmărit pentru furnizarea de informaţii operative unui ofiţer maghiar de informaţii, divorţ pe care Codruţa l-a acoperit, cu ce altceva decât: din motive personale.</p>
<p>SĂ NU UIT DE OMAR HAYSSAN, e bine sănătos, frumos şi rotund la faţă. Între timp, cu  ajutorul românilor, care ştim cât de  credincioşi şi omenoşi sunt, şi-a dus toată familia cu el, plus copilul metresei, poate şi metresa, dar soţia nu trebuie să ştie asta.  De asemenea nu se ştie nici faptul că, din când mai face câte o vizită în România, din prietenie şi din dragoste faţă de România jupuită şi de el.</p>
<p>ÎNCHEIEREA o iau din volumul celor doi, în care sunt şi alte multe dezvăluiri despre prădarea României sub privirea îngăduitoare a  campionului anticorupţie.</p>
<p>„Omar a câştigat. Sistemul lui Băsescu a câştigat. România a pierdut!&#8221;</p>
<p>P.S. Cartea se poate procura de la  <a target="_blank" href="http://www.compania.ro">www.compania.ro</a> sau  compania@clicknet.ro</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">846</post-id>	</item>
		<item>
		<title>FILOZOFIA DEMOCRAŢIEI ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/filozofia-democraiei-in-romania-contemporan/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Feb 2010 19:43:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[1989]]></category>
		<category><![CDATA[absolute]]></category>
		<category><![CDATA[actiune]]></category>
		<category><![CDATA[actiunile]]></category>
		<category><![CDATA[amintit]]></category>
		<category><![CDATA[asemeni]]></category>
		<category><![CDATA[bază]]></category>
		<category><![CDATA[căreia]]></category>
		<category><![CDATA[cazul]]></category>
		<category><![CDATA[coerent]]></category>
		<category><![CDATA[coerenţa]]></category>
		<category><![CDATA[concept]]></category>
		<category><![CDATA[conceptele]]></category>
		<category><![CDATA[considerate]]></category>
		<category><![CDATA[datorită]]></category>
		<category><![CDATA[decembrie]]></category>
		<category><![CDATA[democraţia]]></category>
		<category><![CDATA[democratice]]></category>
		<category><![CDATA[democraţie]]></category>
		<category><![CDATA[democratiei]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[dreaptă]]></category>
		<category><![CDATA[drept]]></category>
		<category><![CDATA[dreptul]]></category>
		<category><![CDATA[educaţiei]]></category>
		<category><![CDATA[egală]]></category>
		<category><![CDATA[egali]]></category>
		<category><![CDATA[egalitate]]></category>
		<category><![CDATA[egalitatea]]></category>
		<category><![CDATA[einstein]]></category>
		<category><![CDATA[elemente]]></category>
		<category><![CDATA[erau]]></category>
		<category><![CDATA[europene]]></category>
		<category><![CDATA[expresia]]></category>
		<category><![CDATA[fapt]]></category>
		<category><![CDATA[faptul]]></category>
		<category><![CDATA[faţa]]></category>
		<category><![CDATA[filozofia]]></category>
		<category><![CDATA[gândirii]]></category>
		<category><![CDATA[găsim!]]></category>
		<category><![CDATA[greşit]]></category>
		<category><![CDATA[guvernare]]></category>
		<category><![CDATA[idealuri]]></category>
		<category><![CDATA[identic]]></category>
		<category><![CDATA[împotriva]]></category>
		<category><![CDATA[înţeleasă]]></category>
		<category><![CDATA[înţelege]]></category>
		<category><![CDATA[intelegeau]]></category>
		<category><![CDATA[înţeles]]></category>
		<category><![CDATA[înţelese]]></category>
		<category><![CDATA[legătură]]></category>
		<category><![CDATA[legii]]></category>
		<category><![CDATA[legilor]]></category>
		<category><![CDATA[leslie]]></category>
		<category><![CDATA[liberi]]></category>
		<category><![CDATA[libertate]]></category>
		<category><![CDATA[libertatea]]></category>
		<category><![CDATA[libertăţii]]></category>
		<category><![CDATA[lipson]]></category>
		<category><![CDATA[luptei]]></category>
		<category><![CDATA[măsură]]></category>
		<category><![CDATA[modificată]]></category>
		<category><![CDATA[newton]]></category>
		<category><![CDATA[noastră]]></category>
		<category><![CDATA[noastre]]></category>
		<category><![CDATA[noştri]]></category>
		<category><![CDATA[partidele]]></category>
		<category><![CDATA[politică]]></category>
		<category><![CDATA[politice]]></category>
		<category><![CDATA[popor]]></category>
		<category><![CDATA[postulat]]></category>
		<category><![CDATA[pozitivă]]></category>
		<category><![CDATA[precis]]></category>
		<category><![CDATA[progresiei]]></category>
		<category><![CDATA[propagandei]]></category>
		<category><![CDATA[raportului]]></category>
		<category><![CDATA[relative]]></category>
		<category><![CDATA[româneşti]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[şanse]]></category>
		<category><![CDATA[sensul]]></category>
		<category><![CDATA[similar]]></category>
		<category><![CDATA[situaţia]]></category>
		<category><![CDATA[socialistă]]></category>
		<category><![CDATA[spaţiu]]></category>
		<category><![CDATA[spaţiului]]></category>
		<category><![CDATA[stânga]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[tarii]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[timpul]]></category>
		<category><![CDATA[timpului]]></category>
		<category><![CDATA[toţi]]></category>
		<category><![CDATA[trateze]]></category>
		<category><![CDATA[trebui]]></category>
		<category><![CDATA[trebuie]]></category>
		<category><![CDATA[trecut]]></category>
		<category><![CDATA[valori]]></category>
		<category><![CDATA[veniţi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/filozofia-democraiei-in-romania-contemporan/</guid>

					<description><![CDATA[După evenimentele din decembrie 1989 majoritatea populaţiei ţării noastre s-a trezit în faţa unor situaţii pe care nu prea le înţelegea: democraţia şi pluripartitismul. Pentru români idealul guvernării democratice, de altfel clasică, &#8211; egalitatea, libertatea, nu le înţelegeau ca elemente contradictorii, ci le percepeau ca valori absolute, atunci când sunt supuse unei logici extreme, aşa [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5504" style="margin: 5px; float: left;" alt="TENE-Florin-x-wb" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/TENE-Florin-x-wb.jpg?resize=158%2C210" height="210" width="158" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/TENE-Florin-x-wb.jpg?w=158&amp;ssl=1 158w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/TENE-Florin-x-wb.jpg?resize=150%2C199&amp;ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 158px) 100vw, 158px" />După evenimentele din decembrie 1989 majoritatea populaţiei ţării noastre s-a trezit în faţa unor situaţii pe care nu prea le înţelegea: democraţia şi pluripartitismul. Pentru români idealul guvernării democratice, de altfel clasică, &#8211; egalitatea, libertatea, nu le înţelegeau ca elemente contradictorii, ci le percepeau ca valori absolute, atunci când sunt supuse unei logici extreme, aşa cum scria Leslie Lipson în Journal of International Affairs.    </p>
<p>Însă, cei veniţi la putere în decembrie 1989 nu au înţeles că pentru a fi guvernată cu eficacitate ţara, într-o tranziţie fără şocuri, conceptele egalitate şi libertate nu trebuie considerate drept valori absolute, ci un tot coerent. Interpretând cele scrise de Leslie Lipson privind teoria democraţiei şi adaptând-o la situaţia din România, comparând-o cu situaţia similară din cea a fizicii teoretice la începutul secolului trecut, atunci analizele fizico-matematice ale lui Einstein care reformula concepţiile lui Newton, prin ideea de a înţelege spaţiul şi timpul drept un singur concept coerent, interferândul spaţiu-timp, ce pot fi asemuite cu libertate-egalitate. Acest concept era, pe atunci, considerat nu absolut, ci relativ.</p>
<p>În acest context analizând instituţiile din ţara noastră, înţelese ca instituţii democratice(!?), mă întreb dacă nu este neapărat necesar să reformulăm, aşa cum a făcuto Einstein, şi în domeniul gândirii politice din România, în contextul integrării europene şi al fenomenului globalizării. Când numeroşi factori  externi, politici, economici, culturali, de mentalitate, religioşi, etc, veniţi de pretutindeni fac presiuni asupra gândirii, mentalităţii şi obiceiurile noastre. Între gândirea de dinainte a fizicianului amintit şi şi democraţia din ţara noastră există asemănări.</p>
<p>Filozofia noastră politică se bazează azi pe reminiscenţa ideilor din aşa-zisa democraţie socialistă împletită cu idei democratice implementate „după ureche&#8221; din ţările cu democraţie autentică. În ciuda faptului că toţi politicienii noştri au făcut deplasări de documentare în aceste ţări, cheltuind sume uriaşe din banii contribuabilului. De fapt aceste excursii au fost transformate în vilegiaturi personale şi familiale,de distracţie şi cumpărături. De aceea Constituţia noastră, modificată de câteva ori, nu a fost bună nici pentru trecutul apropiat, dar despre prezent şi viitor ce să mai vorbim? Ea a fost făcută, iar apoi modificată, în folosul a doi politicieni: Iliescu şi Năstase care se fac vinovaţi, în mare parte, de situaţia noastră de astăzi.</p>
<p>Ţările democratice europene, totuşi, au o filozofie a democraţiei izvorâtă din ideile antichităţii greceşti şi dintr-o istorie ne accidentată de sistemul criminal communist. În aceste condiţii, elementele democraţiei;egalitate şi libertate le putem considera elemente dintr-un joc al timpului şi spaţiului ca în fizică. Aceste idealuri ale naţiunii române-egalitate, libertate-ar trebuie să fie drept conceptele de bază ale societăţii româneşti. Dar egalitatea trebuie să o înţelegem ca factor dinamizator în faţa Legii,adică nimeni să nu fie deasupra legilor.</p>
<p>Nu aşa cum o concepeau comuniştii, care prin egalitate înţelegeau ca toţi să fim săraci şi doar o clică din fruntea ţării să beneficieze de drepturi ne visate de popor, în numele căreia vorbeau. Aceste valori de care am amintit ar trebui considerate izvorul spiritului dătător de viaţă al sistemului nostru de guvernare. Pentru noi democraţia ar trebui să fie forma de guvernare ce combină, un timp larg de libertate şi un spaţiu adecvat de libertate. Astfel, în filozofia democraţiei româneşti, aceste idealuri, libertatea şi egalitatea, pot fi considerate, ceea ce erau pentru Newton timpul şi spaţiu.</p>
<p>Noţiunea de libertate, la modul general, are un caracter dualist: libertatea de acţiune şi libertatea de a nu fi constrânşi în acţiunile noastre. Prima este o afirmaţie, cea de-a doua este o negaţie. Se cunoaşte faptul că libertatea se se caracterizează prin absenţa constrângerii, dar,a nu fi constrâns înseamnă că cetăţeanul dispune de  libertate de acţiune. Abuzând de aceasta, acţiunile exercită efecte asupra nerespectării legilor şi asupra altor persoane. Tocmai  realitatea, de a înţelege greşit libertatea,după 1989, s-a ajuns la devalizarea băncilor, fraudarea privatizărilor,etc. Subliniem faptul cu un exemplu cunoscut în popor: libertatea mâinii mele se termină unde începe obrazul sau nasul vecinului.</p>
<p>Libertatea de acţiune este îngrădită de o obligaţie socială. Fapt ce nu l-au înţeles unii dintre noi, sau nu au dorit să-l înţeleagă, ne luând în consideraţie postulatul că libertatea în sensul negaţiei este antagonică cu libertatea în sensul afirmaţiei, atunci când cele două sunt înţelese în termeni extremi. Se poate rezolva această dificultate prin introducerea unor repere limite, altfel spus, când libertatea negativă şi cea pozitivă  sunt înţelese ca relative, asemeni raportului similar cu acel postulat al lui Einstein în cazul timpului şi spaţiului.</p>
<p>Egalitatea,asemeni libertăţii, a fost înţeleasă greşit, datorită educaţiei şi propagandei regimului de tristă amintire. Asemeni libertăţii, egalitatea are conotaţii diferite. Aristotel distingea sensurile diferite ale termenului. Având la bază logica matematicii, observaţia lui, în conformitate cu unul dintre aceste două înţelesuri pot fi considerate egale în cazul când condiţiile sau împrejurările în care trăiesc sunt identice, sau dacă persoanele respective sunt tratate identic. Fapt înţeles greşit şi aplicat eronat de către „democraţia&#8221; socialistă,prin care am trecut.Înţelegere greşită ce s-a perpetuat şi după decembrie 1989.</p>
<p>Afirmaţia aristotelică provine din natura progresiei aritmetice, tot el spunea câ în cazul progresiei geometrice între părţile componente există un raport proporţional. Astfel,egalitatea emană fie uniformitate, fie proporţionalitate. Socialismul de la noi nu a reuşit să trateze pe cetăţeni în mod identic. Unii erau mai tovarăşi decât alţii ce beneficiau de privilegii. Nici nu puteau să trateze în mod egal cetăţenii ţării datorită ideologiei luptei de clasă. Dacă nazismul avea ideologia luptei împotriva unor rase, comunismul avea lupta împotriva unor clase sociale.</p>
<p>În ţara noastră forţele politice de stânga şi-au asumat dreptul de propietate asupra virtuţilor egalităţii de şanse, prin vorbe, în realitate unii dintre lideri îmbogâţindu-se furând prin eludarea legii în detrimentul majorităţii sărăcite pe umerii căreia „plâng&#8221;. Iar cele de dreapta au monopolizat cauza liberţii de a fura din avuţia naţională, cea mai rămas după governările de stânga. Practic,toate partidele din ţara noastră sunt de stânga datorită mentalităţilor şi educaţiei primitre în regimul trecut. Chiar dacă ele se definesc de dreapta, de stânga, sau de centru. Numai selecţia biologică şi intrarea în politică a tineretului educat în societatea democratică va echilibra  şi canalize partidele pe adevăratul făgaş al ideologiilor.</p>
<p>Când abordăm problemele libertăţii cuvântului, toţi suntem de accord că orice cetăţean are dreptul să-şi comunice opiniile propri. Coerenţa ca legătură dintre egalitate şi libertate o găsim în expresia egalitate de şanse. În sensul acesta toţi suntem egali, toţi suntem liberi, mai précis în România de azi, toţi suntem liberi în egală măsură. Dar întrucât candidaţii noştri câştigă alegerile, în virtutea evidenţei, ei încetează să fie egali cu ceilalţi, datorită legilor promulgate de antecesorii lor din Parlament.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">831</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Aniversări/comemorări ale lui Mihai Eminescu sau parastase de prost gust</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/aniversricomemorri-ale-lui-mihai-eminescu-sau-parastase-de-prost-gust/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Feb 2010 20:56:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[acţiuni]]></category>
		<category><![CDATA[afara]]></category>
		<category><![CDATA[aibă]]></category>
		<category><![CDATA[aniversarea]]></category>
		<category><![CDATA[auto­rizaţiilor]]></category>
		<category><![CDATA[autosesizeze]]></category>
		<category><![CDATA[avizelor]]></category>
		<category><![CDATA[bolnăvicioasă]]></category>
		<category><![CDATA[cale]]></category>
		<category><![CDATA[cedem]]></category>
		<category><![CDATA[comemorarea]]></category>
		<category><![CDATA[credem]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[cultural]]></category>
		<category><![CDATA[culturală]]></category>
		<category><![CDATA[democratica]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[domeniul]]></category>
		<category><![CDATA[eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[faca]]></category>
		<category><![CDATA[faptele]]></category>
		<category><![CDATA[faptul]]></category>
		<category><![CDATA[felul]]></category>
		<category><![CDATA[gust]]></category>
		<category><![CDATA[ima­gini]]></category>
		<category><![CDATA[imagini]]></category>
		<category><![CDATA[importantă]]></category>
		<category><![CDATA[încărcătură]]></category>
		<category><![CDATA[inclusiv]]></category>
		<category><![CDATA[îndreptăţită]]></category>
		<category><![CDATA[initiative]]></category>
		<category><![CDATA[iniţiatorului]]></category>
		<category><![CDATA[iniţierea]]></category>
		<category><![CDATA[institutiile]]></category>
		<category><![CDATA[interese]]></category>
		<category><![CDATA[întineze]]></category>
		<category><![CDATA[jenante]]></category>
		<category><![CDATA[justificarea]]></category>
		<category><![CDATA[legale]]></category>
		<category><![CDATA[legătură]]></category>
		<category><![CDATA[legea]]></category>
		<category><![CDATA[libera]]></category>
		<category><![CDATA[literare]]></category>
		<category><![CDATA[locală]]></category>
		<category><![CDATA[locale]]></category>
		<category><![CDATA[ma­nifestări]]></category>
		<category><![CDATA[măcar]]></category>
		<category><![CDATA[mânaţi]]></category>
		<category><![CDATA[manifestare]]></category>
		<category><![CDATA[manifestări]]></category>
		<category><![CDATA[material]]></category>
		<category><![CDATA[meschin]]></category>
		<category><![CDATA[mihai]]></category>
		<category><![CDATA[morală]]></category>
		<category><![CDATA[naţional]]></category>
		<category><![CDATA[nechemaţi]]></category>
		<category><![CDATA[nepereche]]></category>
		<category><![CDATA[nesfârşit]]></category>
		<category><![CDATA[nivel]]></category>
		<category><![CDATA[noastră]]></category>
		<category><![CDATA[nostru]]></category>
		<category><![CDATA[obţinerea]]></category>
		<category><![CDATA[opinia]]></category>
		<category><![CDATA[organizarea]]></category>
		<category><![CDATA[organizatori]]></category>
		<category><![CDATA[parastase]]></category>
		<category><![CDATA[persoană]]></category>
		<category><![CDATA[persoane]]></category>
		<category><![CDATA[plan]]></category>
		<category><![CDATA[poet]]></category>
		<category><![CDATA[poetului]]></category>
		<category><![CDATA[poliţia]]></category>
		<category><![CDATA[prealabilă]]></category>
		<category><![CDATA[prevede]]></category>
		<category><![CDATA[profit]]></category>
		<category><![CDATA[promovare]]></category>
		<category><![CDATA[propriei]]></category>
		<category><![CDATA[prost]]></category>
		<category><![CDATA[pu­blic]]></category>
		<category><![CDATA[public]]></category>
		<category><![CDATA[publice]]></category>
		<category><![CDATA[realitate]]></category>
		<category><![CDATA[reducând]]></category>
		<category><![CDATA[respectiv]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătorire]]></category>
		<category><![CDATA[scriitoricească]]></category>
		<category><![CDATA[semnificaţie]]></category>
		<category><![CDATA[serie]]></category>
		<category><![CDATA[spatiul]]></category>
		<category><![CDATA[sperăm]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[tărie]]></category>
		<category><![CDATA[trebui]]></category>
		<category><![CDATA[trebuie]]></category>
		<category><![CDATA[uniunea]]></category>
		<category><![CDATA[verifice]]></category>
		<category><![CDATA[vigoare]]></category>
		<category><![CDATA[vorba]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/aniversricomemorri-ale-lui-mihai-eminescu-sau-parastase-de-prost-gust/</guid>

					<description><![CDATA[De câţiva ani, data naşterii sau a decesului Poetului nostru Naţional, adună în faţa statuii acestuia din centrul Clujului numeroşi clujeni reprezentând, deopotrivă, breasla scriitoricească, instituţiile de cultură, partidele politice, celelalte instituţii locale sau judeţene, inclusiv ligi, fundaţii, asociaţii etc. Privită din afară, această situaţie ar avea menirea să impresioneze şi să ducă la concluzia [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5480" style="margin: 5px; float: left;" alt="Eminescu_grave" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Eminescu_grave.jpg?resize=280%2C210" height="210" width="280" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Eminescu_grave.jpg?w=280&amp;ssl=1 280w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Eminescu_grave.jpg?resize=80%2C60&amp;ssl=1 80w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Eminescu_grave.jpg?resize=265%2C198&amp;ssl=1 265w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Eminescu_grave.jpg?resize=150%2C113&amp;ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 280px) 100vw, 280px" />De câţiva ani, data naşterii sau a decesului Poetului nostru Naţional, adună în faţa statuii acestuia din centrul Clujului numeroşi clujeni reprezentând, deopotrivă, breasla scriitoricească, instituţiile de cultură, partidele politice, celelalte instituţii locale sau judeţene, inclusiv ligi, fundaţii, asociaţii etc.   Privită din afară, această situaţie ar avea menirea să impresioneze şi să ducă la concluzia că afirmaţiile unor detractori ai poetului (inclusiv din rândul criticii literare pretins elitiste locale, cu privire la aşa zisa inactualitate a  operei sale) sunt gratuite. Faptul, susţinut obsesiv de astfel de trepăduşi lite­rari, că Eminescu ar fi depăşit şi nici măcar simpla menţionare a numelui său nu s-ar mai justifica, reprezintă o erezie inspirată de minţi bolnave, conştiente de propria lor neîmplinire/ratare în plan literar şi estetic. <br />Aşa cum spuneam, indiferent de temperatura foarte scăzută de afară, şi anul acesta Eminescu a fost aniversat la Cluj Napoca cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la naşterea sa. Ca şi în alţi ani, însă, şi de această dată, o aşa-zisă fundaţie cu un profil extrem de eterogen şi vag precizat, sfidând cea mai mare parte a asistenţei prezente a ţinut să transforme evenimentul într-o manifestare ce frizează penibilul cultural, aducând mai degrabă deservicii uriaşe imaginii Poetului nostru Naţional acum, la început de mileniul III. <br />Abordaţi de noi, factorii de coordonare a manifestărilor cultu­rale în spaţiul public clujean ne-au comunicat că agresivitatea, de altfel arhicunoscută, a organizatorului face ineficiente oricare dintre acţiunile lor. Ne-am permis să le atragem atenţia, însă, că, în pofida stării generalizate de haos din ţara noastră, în România există, din fericire, legi care reglementează inclusiv organizarea în spaţiul public a unor manifestări şi condiţiile ce trebuie îndeplinite.<br />Iniţiatorul acestei jenante ma­nifestări publice nu ţine cont, însă, în nici un an, de existenţa unei le­gislaţii şi de necesitatea obţinerii aprobărilor legale, ci se năpusteşte pur şi simplu asupra memoriei marelui nostru poet, mai punând la cale un veritabil parastas  lite­rar, care este foarte departe de ceea ce binemerită strălucitul nostru poet. Credem că Poliţia locală, spre cinstea ei, reprezentată la această manifestare aniversară, la cel mai înalt nivel, ar trebui să se autosesizeze şi să nu facă decât ceea ce prevede legea, reducând în felul acesta setea bolnăvicioasă de promovare, în realitate, a propriei imagini a iniţiatorului şi mai puţin de sărbătorire a Poetului Nepereche: respectiv să verifice obţinerea prealabilă de către organizatori a avizelor şi auto­rizaţiilor legale pentru iniţierea şi organizarea de acţiuni pe domeniul pu­blic. De asemenea, în opinia noastră cedem că nici Uniunea Scriitorilor nu trebuie să admită la nesfârşit ca o serie de nechemaţi, persoane  ce nu au nici o legătură cu faptele de cultură să mai întineze numele lui Mihai Eminescu.<br />Ştim că în orice ţară liberă şi democratică, cum sperăm c-ar fi şi România, orice persoană este îndreptăţită să aibă orice fel de iniţiative, însă, în  opinia noastră, atunci când este vorba de evenimente cu o semnificaţie şi încărcătură atât de importantă cum este aniversarea sau comemorarea lui Mihai Eminescu, cei care sunt mânaţi de diferite interese, uneori chiar de meschin profit material ori de promovare a propriei ima­gini, credem cu tărie că asemenea personaje ar trebui ca, măcar în forul lor interior, să recunoască faptul că nu au justificarea morală de a întina un asemenea nume sfânt pentru spiritualitatea acestui popor. Credem, de asemenea, tot cu tărie, că se impune neîntârziat ca instituţiile abilitate, respectiv administraţia publică şi Poliţia locală, să se autosesizeze şi să nu mai tolereze perpetuarea acestei nefireşti situaţii în care un perso­naj obscur, oarecare, fără vreun merit în plan cultural şi spiritual să-şi permită să iniţieze jenante manifestări publice &#8211; veritabile parastase literare, adeseori chiar şi cu iz patriotard, cu nesocotirea legilor în vigoare.<br />Credem totodată că persoanele sau instituţiile care sponsorizează, an de an, astfel de manifestări ar trebui să fie mai circumspecte şi să verifice dacă cel ce iniţiează şi organizează astfel de manifestări are justificarea morală şi pregătirea culturală, respectiv reprezentativitatea culturală pentru a iniţia ma­nifestări de importanţa şi greutatea spirituală a unei manifestări eminesciene.<br />Eu, personal, nu consider că a nu acţiona în această privinţă în temeiul şi limitele legislaţiei în vigoare, dar şi al principiilor şi normelor morale este un lucru normal şi firesc. <br />De asemenea, nu cred că se justifică în vreun fel ca obştea scriitoricească să rămână în continuare tolerantă şi indiferentă faţă de astfel de intolerabile manifestări ale prostului gust, în spaţiul public, atunci când este vorba de Poetul nostru Naţional.<br />Venerarea lui Eminescu, deplin justificată, nu trebuie redusă la jalnice parastase de cel mai autentic prost gust puse la cale de rataţi ahtiaţi după nemeritată glorie şi faimă.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">799</post-id>	</item>
		<item>
		<title>24 ianuarie – 151 de ani de la Unirea Principatelor Române</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/24-ianuarie-151-de-ani-de-la-unirea-principatelor-romane/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Feb 2010 19:48:14 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Dosar]]></category>
		<category><![CDATA[1856]]></category>
		<category><![CDATA[1859]]></category>
		<category><![CDATA[1866]]></category>
		<category><![CDATA[alegerea]]></category>
		<category><![CDATA[amândoi]]></category>
		<category><![CDATA[amintim]]></category>
		<category><![CDATA[aşa?]]></category>
		<category><![CDATA[astăzi]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[basarabiei]]></category>
		<category><![CDATA[bolovanul]]></category>
		<category><![CDATA[buni]]></category>
		<category><![CDATA[cale]]></category>
		<category><![CDATA[capitala]]></category>
		<category><![CDATA[convenţiei]]></category>
		<category><![CDATA[creanga]]></category>
		<category><![CDATA[cunoscut]]></category>
		<category><![CDATA[cuza]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[divanul]]></category>
		<category><![CDATA[domn]]></category>
		<category><![CDATA[domnitor]]></category>
		<category><![CDATA[domnitorul]]></category>
		<category><![CDATA[domnitorului]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[drumul]]></category>
		<category><![CDATA[dumneata]]></category>
		<category><![CDATA[europene]]></category>
		<category><![CDATA[făcut]]></category>
		<category><![CDATA[faptele]]></category>
		<category><![CDATA[februarie]]></category>
		<category><![CDATA[fiecare]]></category>
		<category><![CDATA[focşani]]></category>
		<category><![CDATA[hora]]></category>
		<category><![CDATA[ianuarie]]></category>
		<category><![CDATA[iaşi]]></category>
		<category><![CDATA[îmi]]></category>
		<category><![CDATA[înainte]]></category>
		<category><![CDATA[înfăptuirii]]></category>
		<category><![CDATA[ioan]]></category>
		<category><![CDATA[judeţul]]></category>
		<category><![CDATA[marii]]></category>
		<category><![CDATA[martie]]></category>
		<category><![CDATA[minte?]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[moldovei]]></category>
		<category><![CDATA[moş]]></category>
		<category><![CDATA[naţional]]></category>
		<category><![CDATA[nationale]]></category>
		<category><![CDATA[noapte]]></category>
		<category><![CDATA[noastre]]></category>
		<category><![CDATA[oameni]]></category>
		<category><![CDATA[oficial]]></category>
		<category><![CDATA[paris]]></category>
		<category><![CDATA[plan]]></category>
		<category><![CDATA[politică]]></category>
		<category><![CDATA[politice]]></category>
		<category><![CDATA[prilej]]></category>
		<category><![CDATA[prim]]></category>
		<category><![CDATA[principate]]></category>
		<category><![CDATA[principatelor]]></category>
		<category><![CDATA[punerii]]></category>
		<category><![CDATA[războiul]]></category>
		<category><![CDATA[realizarea]]></category>
		<category><![CDATA[ridicat]]></category>
		<category><![CDATA[roata]]></category>
		<category><![CDATA[roman]]></category>
		<category><![CDATA[române]]></category>
		<category><![CDATA[românească]]></category>
		<category><![CDATA[româneşti]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[româniei]]></category>
		<category><![CDATA[românilor]]></category>
		<category><![CDATA[său]]></category>
		<category><![CDATA[septembrie]]></category>
		<category><![CDATA[sfârşit]]></category>
		<category><![CDATA[situaţia]]></category>
		<category><![CDATA[spune]]></category>
		<category><![CDATA[statului]]></category>
		<category><![CDATA[străin]]></category>
		<category><![CDATA[tarii]]></category>
		<category><![CDATA[tarziu]]></category>
		<category><![CDATA[ţinut]]></category>
		<category><![CDATA[treaba]]></category>
		<category><![CDATA[treacă]]></category>
		<category><![CDATA[trei]]></category>
		<category><![CDATA[triumf]]></category>
		<category><![CDATA[umărul]]></category>
		<category><![CDATA[unire]]></category>
		<category><![CDATA[unirea]]></category>
		<category><![CDATA[unirii]]></category>
		<category><![CDATA[unitar]]></category>
		<category><![CDATA[unite]]></category>
		<category><![CDATA[vasile]]></category>
		<category><![CDATA[ziua]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/24-ianuarie-151-de-ani-de-la-unirea-principatelor-romane/</guid>

					<description><![CDATA[Mărturisesc că în anii de liceu nu mi-a plăcut cum se preda istoria. Memorarea impusă a anilor de domnie și redarea lor ca un calendar, mă exaspera. Mai târziu am simțit falsitatea datelor în legătura cu istoria contemporană a țării și din nou am simțit gustul amar al expunerii evenimentelor&#8230; În schimb îmi plăceau istorioarele [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5472" style="margin: 5px; float: left;" alt="CuzaAugustStrixner" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/CuzaAugustStrixner.png?resize=185%2C210" height="210" width="185" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/CuzaAugustStrixner.png?w=185&amp;ssl=1 185w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/CuzaAugustStrixner.png?resize=150%2C170&amp;ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 185px) 100vw, 185px" />Mărturisesc că în anii de liceu nu mi-a plăcut cum se preda istoria. Memorarea impusă a anilor de domnie și redarea lor ca un calendar, mă exaspera. Mai târziu am simțit falsitatea datelor în legătura cu istoria contemporană a țării și din nou am simțit gustul amar al expunerii evenimentelor&#8230;    În schimb îmi plăceau istorioarele din viața și faptele unor conducători sau eroi ai țării noastre sau de pretutindeni, evocate în literatură. Mă emoționau! Citindu-le aveam sentimentul mândriei! De aici pornea, pentru mine, interesul pentru istorie! Unirea Prin­ci­patelor Române, semnificația acestui act, l-am înțeles copil fiind și mi-a rămas în minte, mai întâi prin istorisirile lui Ion Creangă în nuvela &#8220;Moș Ion Roată&#8221;. Toate povestirile și amintirile lui din copilărie le-am reținut, până la această vârstă! Avea harul lui de a reda întâmplări și fapte. Așa mi-a stârnit interesul pentru aflarea amănuntelor cu privire la acea zi importantă a Țării. Era vorba despre Moldova și Țara Românească, două țări diferite în acele vremuri, dar care s-au unit la 24 ianuarie 1859, sub conducerea comună a lui Alexandru Ioan Cuza. De atunci, această dată este amintită anual prin diferite manifestări, dintre care nu lipsește niciodată &#8220;Hora Unirii&#8221;. <br />În fiecare an, în luna ianuarie, sărbătorim Unirea, căci faptele înainte-mergătorilor noștri sunt cele care ne permit nouă să fim astăzi ceea ce suntem. Și să fim mândri de ceea ce suntem! Cu acest prilej ne amintim și de cei care au pus umărul la realizarea ei. Ideea Unirii Moldovei şi a Ţării Româneşti, avansată încă din se­colul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 &#8211; 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât şi pe plan internaţional. Situaţia externă se arăta favorabilă; înfrângerea Rusiei şi hegemonia politică a Franței ofe­reau un context prielnic punerii în practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât împăratul  Napoleon al III-lea, dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea rusească.<br />Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18-30 martie 1856) prevedeau intrarea Princi­patelor Române sub garanţia colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privinţa unirii, integrarea în graniţele Moldovei a trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări&#8221;.<br />La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Țării Românești şi prin documentele redactate, au pus bazele fuzionării celor două principate. De fapt, Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, şi erau alcătuite din reprezentanţi ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, ţărănimii clăcaşe, cu scopul de a face pro­puneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi vrânceanul Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Desfiinţarea hotarului de la Focşani (Vrancea) echivala cu Unirea celor două Principate şi crea premisele punerii temeliei statului naţional unitar român. În ziua de 5 februarie 1859, când domnitorul Cuza a fost oaspetele oraşului Focşani,  mii de oameni i-au ieşit în cale, în drumul dinspre Mărăşeşti, pe unde venea de la Iaşi. Se consemnează că în cinstea Domnitorului, s-au ridicat pe şosea, pe uliţele pe unde trebuia să treacă arcuri de triumf, împo­dobite cu verdeaţă şi înfăşurate în pânză tricoloră; tarafuri de lăutari, cântau „Hora Unirii&#8221;, valuri de flori se revărsau în calea Domnitorului, care cobora din diligenţă. Despărţit în două &#8211; Focşanii Moldovei şi Focşanii Munteni &#8211; de un braţ al Milcovului, oraşul întruchipa, în acea vreme, situaţia celor două ţări vecine şi surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, şi a chemat la el pe cei doi soldaţi care făceau de strajă la hotar: un moldovean şi un muntean. Le-a spus că sunt fraţi şi i-a pus să se îmbrăţişeze. Apoi a dat poruncă ca fiecare să meargă la cazarma lui şi să comunice comandanților că de azi înainte şi pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat gărzile de la hotarul dintre români, de la Focşani. Însoţit de mai marii oraşului şi de mulţimea de oameni, Cuza a mers până în centru, la  Podul de Piatră, unde au jucat cu toţii „Hora Unirii&#8221;. Poetul focşănean Dimitrie Dăscălescu, scria cu acest prilej poezia „O zi frumoasă&#8221;, aşa cum a rămas în inimile românilor ziua de 5 ia­nuarie: „Azi, Românul dovedeşte/ Că-n sfârşit s-a deşteptat,/ Și că-n faptă vredniceşte/ Libertatea ce-a visat.&#8221; Aici, în Moldova, a fost ales în unanimitate, la 5-17 ianua­rie 1859, liderul unionist Ale­xandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naţionale&#8221;. Deoarece în textul Convenţiei nu se stipula că domnii aleşi în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naţionale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat şi în Ţara Românească. Adunarea electivă a Ţării Româneşti era dominată de conservatori, care deţineau 46 din cele 72 mandate. În această situaţie, liberalii radicali au iniţiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitaţie în rândul populaţiei Capitalei şi al ţăranilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră şi să o silească să proclame ales pe alesul Moldovei&#8221;. Așa s-a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, această alegere fiind acceptată în unani­mitate. Era un pas important către definitivarea Unirii Principatelor Romane, înfăptuirii statului naţional român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, alegerea ca domn al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza și-a găsit confirmarea deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului naţiunii în capitala munteană. Problema următoare era recu­noaşterea internaţională a ale­gerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă şi de Austria drept o încălcare a Convenţiei de la Paris. Situaţia creată în cele două Principate a determinat Con­ferinţele internaţionale de la Paris, din 26 martie &#8211; 7 aprilie și 25 august &#8211; 6 septembrie. La cea de a doua Conferință,  sub presiunea evenimentelor internaționale &#8211; războiul dintre Franța și Sardinia împotriva Austriei fiind pe cale să înceapă -, marile puteri europene au fost nevoite să accepte unirea înfăptuită de români. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoașterea sa fiind limitată numai pe durata vieții acestuia. <br />Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820 în  Moldova, a fost deci, primul domnitor al Principatelor Unite și al statului naţional România, la 5 ianuarie 1859 &#8211; ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 şi al Țării Românești. Devenit domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea unirii de către pu­terea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Romane, pe calea înfăptuirii unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la București, cu o singură adunare şi un singur guvern. <br />După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza împreună cu colaboratorul său cel mai apropiat, ministru și apoi prim-ministru Mihail Kogălniceanu, iniţiază importante reforme interne, cele mai importante fiind: secularizarea averilor mânăstireşti (1863), reforma agrară (1864) şi reforma învăţământului (1864), care au fixat un cadru modern de dezvoltare al ţării.<br />Şirul de reforme iniţiate de Cuza şi venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I,  au făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Prin­cipatele Unite încep să se numească oficial România. Cuza însă, în anul 1866, a fost obligat să abdice; o coaliţie a partidelor vremii, denumită şi Monstruoasa coaliție a hotărât aceasta din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au reacţionat astfel faţă de manifestările autoritare ale domnitorului. A fost exilat și a trăit la Viena și Florența. A murit în 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în țară și înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (județul Iași), apoi înhumat la Biserica Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Complotiştii au reuşit să-şi realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracţiune a armatei, l-au constrâns pe domnitor să abdice într-o noapte a lunii februarie 1866. La aceasta a contribuit însuşi Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în pri­vinţa factorilor reacţionari, ci, într-un discurs, s-a arătat dispus să renunţe la tron în favoarea unui principe străin (fapt susţinut şi de o scrisoare adresată unui diplomat străin).<br />În fiecare an, în luna ianuarie, sărbătorim Unirea, &#8220;Mica Unire&#8221; cum i se mai spune, dar fără de care nu am fi putut săvârși faptele mari de mai târziu.  Anul acesta se împlinesc 151 de ani de la înfăptuirea ei. Cu acest prilej ne amintim și de cei care au pus umărul la realizare. Unul dintre aceștia este și Ion Roată, intrat în istorie ca o legendă. Cunoscut şi sub numele de Moş Ion Roată, a fost un ţăran român, deputat în Divanul Ad-hoc şi un susţinător înflăcărat al Unirii Principatelor Moldova și Valahia şi al reformei agrare din Principatele Unite Române. Se spune că semna prin punerea degetului muiat în cerneală &#8211; puntea de veacuri a neștiutorului de carte -, oficial semnând cu parafa primită în Divanul ad-hoc, dar era înzestrat nativ cu o minte ageră și o judecată dreaptă, fiind cunoscut ca un om cinstit, &#8220;cu gâdilici la limbă&#8221;, adică spunea adevărul fără menajamente, neavând &#8220;ascunzători în suflet&#8221;, după cum îl caracteriza Ion Creangă. Pentru spiritul său de dreptate, Ion Roată a fost consi­derat de către țărani ca fiind puternic, cel mai dârz și mai competent reprezentant al lor, care să le poată apăra interesele. A avut, se spune, o apariție meteorică pe scena istorică a țării. <br />Hora Unirii are o semnificație sfântă pentru noi românii. Citind cartea « Ultimul tren spre Romania a lui Anatolie Paniș, m-a impresionat figura lui Constantin Stere, remarcabil om de cultură (jurist, profesor, gazetar, scriitor, om politic) care a trăit între anii 1865 &#8211; 1936, despre care îmi povesteau și cei din familie. Acest scriitor, în alt moment al istoriei țării, a cerut unirea cu România, spunând: &#8220;Frații mei basarabeni, a sosit clipa marii noastre izbăviri! Suntem la un pas de a ne desăvârși libertatea! Acum ori niciodată&#8230;&#8221; El a citit delegațiilor ruși și ucraineni, hotărârea țăranilor din județul Hotin: &#8220;Ținând seama că timp de 14 veacuri Basarabia a fost ținut al României, că a făcut parte din același  neam&#8230; cerem astăzi în mod solemn în fața lumii întregi, Unirea Basarabiei cu România&#8221;. Autorul povestește cum Basarabia s-a alăturat României nu prin război, ci prin conștientă vrere, cum s-a înfiripat cea mai formidabilă horă din toate câte s-au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piață și mai apoi străzile de jur împrejur ale Chișinăului, hora care a ținut o noapte, cum două zile mai târziu deputații basarabeni erau alături în parlamentul și guvernul României, alături de rege și regină, hora cuprinzând de data aceasta întreaga piață de la Iași.<br />În această zi de 24 ianuarie, din copilărie am cunoscut dansul &#8220;Hora Unirii&#8221; și cuvintele cântecului său minunat. Hora este un dans popular în Balcani, în  România. Pentru cine nu cunoaște, hora se dansează pe muzică cu un ritm specific, într-un cerc închis, dansatorii ținându-se de mână, făcând trei pași înainte și unul înapoi. Se dansează la aniversări, diferite festivaluri și în spațiile rurale; tradiția la noi, la români era, ca în fiecare sfârșit de săptămână, țăranii din sate să se îmbrace în costume naționale și să danseze acest dans, bucurându-se de comuniune. <br />Să amintim că Hora Unirii, poezia  scrisă de Vasile Alecsandri, a fost publicată pentru prima dată în 1856, în revista &#8220;Steaua&#8221; a lui Mihail Kogălniceanu. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher , iar în ziua de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească,  sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat și s-a cântat această Horă a Unirii.   <br />În minte îmi vine dialogul descris de Creangă: &#8220;&#8230;Și Roată se duce și vrea să ridice bolovanul, dar nu poate. -Ia, du-te și dumneata moș Vasile, și dumneata&#8230; În sfârșit, se duc ei vreo trei-patru țărani, urnesc bolovanul din loc, îl ridică pe umeri și-l aduc lângă boier. -Ei, oameni buni, vedeți? S-a dus moș Ion și n-a putut face treaba singur; dar când v-ați mai dus câțiva într-ajutor, treaba s-a făcut cu ușurință, greutatea n-a mai fost aceeași. Povestea cântecului: „Unde-i unul nu-i putere, /La nevoi și la durere;/ Unde-s mulți puterea crește/Și dușmanul nu sporește.&#8221; Așa și cu Unirea, oameni buni&#8230;&#8221;<br />Hora Unirii:  Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română,/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României!/ Iarba rea din holde piară!/ Piară dușmănia-n țară!/ Între noi să nu mai fie/ Decât flori și omenie!/ Măi muntene, măi vecine,/ Vină să te prinzi cu mine/ Și la viață cu unire,/ Și la moarte cu-nfrățire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi și la durere;/ Unde-s doi, puterea crește,/ Și dușmanul nu sporește!/ Amândoi suntem de-o mamă,/ De-o făptură și de-o samă,/ Ca doi brazi într-o tulpină,/ Ca doi ochi într-o lumină./ Amândoi avem un nume,/ Amândoi o soartă-n lume,/Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,/ În noi doi un suflet bate!/ Vin&#8217; la Milcov cu grăbire/ Să-l secăm dintr-o sorbire,/ Ca să treacă drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare./ Și să vadă sfântul soare,/ Într-o zi de sărbătoare,/ Hora noastră cea frățească/ Pe câmpia românească!</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">790</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Unde sunt colindele Românilor?</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/unde-sunt-colindele-romanilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Mădălina Corina Diaconu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 Jan 2010 17:28:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[/colind]]></category>
		<category><![CDATA[aceleasi]]></category>
		<category><![CDATA[acestor]]></category>
		<category><![CDATA[americane]]></category>
		<category><![CDATA[amintiri]]></category>
		<category><![CDATA[aşteptării]]></category>
		<category><![CDATA[audio]]></category>
		<category><![CDATA[bucură]]></category>
		<category><![CDATA[bucuram]]></category>
		<category><![CDATA[bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[cântat]]></category>
		<category><![CDATA[cântate]]></category>
		<category><![CDATA[caracterizează]]></category>
		<category><![CDATA[casei]]></category>
		<category><![CDATA[colinda]]></category>
		<category><![CDATA[colindatului]]></category>
		<category><![CDATA[colinde]]></category>
		<category><![CDATA[colindele]]></category>
		<category><![CDATA[copiii]]></category>
		<category><![CDATA[copilărie]]></category>
		<category><![CDATA[cozonacilor]]></category>
		<category><![CDATA[crăciun]]></category>
		<category><![CDATA[crăciunului]]></category>
		<category><![CDATA[cred]]></category>
		<category><![CDATA[cresc]]></category>
		<category><![CDATA[crescut]]></category>
		<category><![CDATA[curente]]></category>
		<category><![CDATA[datoria]]></category>
		<category><![CDATA[departe]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[duce]]></category>
		<category><![CDATA[duceam]]></category>
		<category><![CDATA[ducerea]]></category>
		<category><![CDATA[faptul]]></category>
		<category><![CDATA[fereastra]]></category>
		<category><![CDATA[fericit]]></category>
		<category><![CDATA[frumoase]]></category>
		<category><![CDATA[frumos]]></category>
		<category><![CDATA[gândul]]></category>
		<category><![CDATA[geam]]></category>
		<category><![CDATA[glo­bului]]></category>
		<category><![CDATA[gura]]></category>
		<category><![CDATA[hruşcă]]></category>
		<category><![CDATA[imaginii]]></category>
		<category><![CDATA[îmbunătăţire]]></category>
		<category><![CDATA[îngrijorată]]></category>
		<category><![CDATA[institutii]]></category>
		<category><![CDATA[însuşindu]]></category>
		<category><![CDATA[înţeleg]]></category>
		<category><![CDATA[învaţă]]></category>
		<category><![CDATA[jurul]]></category>
		<category><![CDATA[locuri]]></category>
		<category><![CDATA[luminiţele]]></category>
		<category><![CDATA[magazine]]></category>
		<category><![CDATA[mereu]]></category>
		<category><![CDATA[mesei]]></category>
		<category><![CDATA[mici]]></category>
		<category><![CDATA[minunăţii?]]></category>
		<category><![CDATA[mirosul]]></category>
		<category><![CDATA[moment]]></category>
		<category><![CDATA[moş]]></category>
		<category><![CDATA[mosul]]></category>
		<category><![CDATA[neaoşe!]]></category>
		<category><![CDATA[noştri]]></category>
		<category><![CDATA[obiceiuri]]></category>
		<category><![CDATA[obiceiurile]]></category>
		<category><![CDATA[oras]]></category>
		<category><![CDATA[pământesc]]></category>
		<category><![CDATA[păstrarea]]></category>
		<category><![CDATA[persevereze]]></category>
		<category><![CDATA[pluguşorul!]]></category>
		<category><![CDATA[posibil]]></category>
		<category><![CDATA[pretutindeni]]></category>
		<category><![CDATA[publice]]></category>
		<category><![CDATA[românesc]]></category>
		<category><![CDATA[româneste]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[românii]]></category>
		<category><![CDATA[românilor]]></category>
		<category><![CDATA[săniuşului]]></category>
		<category><![CDATA[sarmalelor]]></category>
		<category><![CDATA[sorcova]]></category>
		<category><![CDATA[staţiilor]]></category>
		<category><![CDATA[stradă]]></category>
		<category><![CDATA[strânşi]]></category>
		<category><![CDATA[studenţilor]]></category>
		<category><![CDATA[sufletul]]></category>
		<category><![CDATA[sunau]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[televiziune]]></category>
		<category><![CDATA[teologie]]></category>
		<category><![CDATA[toţi]]></category>
		<category><![CDATA[uitaţi]]></category>
		<category><![CDATA[umbra]]></category>
		<category><![CDATA[uşă]]></category>
		<category><![CDATA[văd]]></category>
		<category><![CDATA[vechi]]></category>
		<category><![CDATA[vremea]]></category>
		<category><![CDATA[zilei]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/unde-sunt-colindele-romanilor/</guid>

					<description><![CDATA[Înţeleg cu desăvârşire ideea de a asculta colinde în limba engleză atâta timp cât mă aflu pe meleaguri americane. Oricum, altceva nu auzi, fie că te duci la Mall, la cinematograf, la farmacie&#8230;peste tot aceleaşi colinde cântate şi răscântate. În final, vrei nu vrei, le şi înveţi! Aşa mai ştie omul ce să fluiere pe [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5455" style="margin: 5px; float: left;" alt="colinde_de_craciun" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/01/colinde_de_craciun.jpg?resize=260%2C163" height="163" width="260" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/01/colinde_de_craciun.jpg?w=280&amp;ssl=1 280w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/01/colinde_de_craciun.jpg?resize=150%2C94&amp;ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 260px) 100vw, 260px" />Înţeleg cu desăvârşire ideea de a asculta colinde în limba engleză atâta timp cât mă aflu pe meleaguri americane. Oricum, altceva nu auzi, fie că te duci la Mall, la cinematograf, la farmacie&#8230;peste tot aceleaşi colinde cântate şi răscântate. În final, vrei nu vrei, le şi înveţi! Aşa mai ştie omul ce să fluiere pe stradă!      <br />Ceea ce nu înţeleg, este faptul că, odată sosită în Bucureşti pentru a mă bucura de mirosul sarmalelor şi al cozonacilor, de luminiţele din oraş, de forfota oamenilor de prin pieţe, tot ce îmi aud urechile sunt&#8230; aceleaşi colinde ascultate şi peste Ocean, la mama America! Pe moment mă opresc, dau din sprâncene şi mă gândesc că poate din cauză că săptămâni de zile am ascultat aceleaşi colinde, mi-au rămas imprimate în cap şi le aud fără voia mea! Însă nu, nu este aşa! Sunt în Bucureşti, în toată splendoarea pregătirilor dinaintea sosirii lui Moş Crăciun şi aud cu claritate colinde americane. Mă întreb în acel moment: unde sunt colindele Românilor? Nu mai există? Nu ne mai interesează frumuseţea acelor versuri? Nu mai vrem să ştim de datinile noastre atât de bogate? Cine doreşte să le şteargă din memoria noastră? Este oare o campanie de renunţare a tot ce este Românesc? Este pur şi simplu un dezinteres total al celor care sunt la conducerea posturilor de radio, de televiziune, a staţiilor audio din magazine, din diferite instituţii şi locuri publice?  Nu înţeleg şi sunt puţin îngrijorată, pentru că mă duce gândul la faptul că cei mici, copiii noştri, cresc în umbra acestor noi curente de „îmbunătăţire&#8221; a imaginii Crăciunului, însuşindu-şi aceste obiceiuri ca şi când ar fi neaoşe! Dacă Românii din America şi din alte ţări ale glo­bului pământesc nu îşi mai învaţă copiii obiceiurile care ne caracterizează şi cu care am crescut, cred că este de datoria celor din ţară să persevereze în păstrarea şi ducerea lor pe mai departe. Cum este posibil să nu ne bucurăm de un colind vechi, cântat de Hruşcă, sau de un cor al studenţilor de la teologie? Cum se poate să nu ne mai bucurăm de aceste minunăţii? Cele mai frumoase amintiri din copilărie le am de pe vremea săniuşului, a colindatului din uşă în uşă, a aşteptării cu sufletul la gură să văd ce a pus Moşul sub fereastră, a zilei în care mă duceam cu Sorcova sau Pluguşorul!  Şi cât de frumos sunau colindele cântate de toţi ai casei, strânşi în jurul mesei de Crăciun&#8230; &#8220;Din An în An, /Colind mereu, /La geam cu Moş Crăciun&#8230;&#8221;<br />Un An Nou Fericit, Români de pretutindeni! Şi nu uitaţi a colinda pe româneşte &#8230;.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">771</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Nicolae Ziebell, un talent românesc “adoptat”</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/nicolae-ziebell-un-talent-romanesc-adoptat/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Marian Petruţa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Nov 2009 17:48:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[accept]]></category>
		<category><![CDATA[acelaşi]]></category>
		<category><![CDATA[adoptat]]></category>
		<category><![CDATA[aibe]]></category>
		<category><![CDATA[ajutat]]></category>
		<category><![CDATA[alţi]]></category>
		<category><![CDATA[alţii]]></category>
		<category><![CDATA[anilor]]></category>
		<category><![CDATA[aproape]]></category>
		<category><![CDATA[aspect]]></category>
		<category><![CDATA[avand]]></category>
		<category><![CDATA[băiatul]]></category>
		<category><![CDATA[bucuros]]></category>
		<category><![CDATA[buna]]></category>
		<category><![CDATA[cateva]]></category>
		<category><![CDATA[ceilalţi]]></category>
		<category><![CDATA[compun]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[copiii]]></category>
		<category><![CDATA[creativă]]></category>
		<category><![CDATA[cunosc]]></category>
		<category><![CDATA[cunoscut]]></category>
		<category><![CDATA[curând]]></category>
		<category><![CDATA[decis]]></category>
		<category><![CDATA[departe]]></category>
		<category><![CDATA[deranjează]]></category>
		<category><![CDATA[descrie]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[eram]]></category>
		<category><![CDATA[exprim]]></category>
		<category><![CDATA[faci]]></category>
		<category><![CDATA[făcut]]></category>
		<category><![CDATA[familia]]></category>
		<category><![CDATA[fapt]]></category>
		<category><![CDATA[faptul]]></category>
		<category><![CDATA[faţa]]></category>
		<category><![CDATA[gândesc]]></category>
		<category><![CDATA[glume]]></category>
		<category><![CDATA[greu]]></category>
		<category><![CDATA[îmi]]></category>
		<category><![CDATA[înapoi]]></category>
		<category><![CDATA[început]]></category>
		<category><![CDATA[inclusiv]]></category>
		<category><![CDATA[înfiat]]></category>
		<category><![CDATA[instrumente]]></category>
		<category><![CDATA[întâmplă]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[întipărit]]></category>
		<category><![CDATA[îţi]]></category>
		<category><![CDATA[lista]]></category>
		<category><![CDATA[lucru]]></category>
		<category><![CDATA[lucrurile]]></category>
		<category><![CDATA[lucrurilor]]></category>
		<category><![CDATA[lume]]></category>
		<category><![CDATA[lungul]]></category>
		<category><![CDATA[mergi]]></category>
		<category><![CDATA[mesaj]]></category>
		<category><![CDATA[mine]]></category>
		<category><![CDATA[minte?]]></category>
		<category><![CDATA[moment]]></category>
		<category><![CDATA[momentul]]></category>
		<category><![CDATA[muzica]]></category>
		<category><![CDATA[muzicale]]></category>
		<category><![CDATA[negativa]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae]]></category>
		<category><![CDATA[oferi]]></category>
		<category><![CDATA[oferit]]></category>
		<category><![CDATA[până]]></category>
		<category><![CDATA[părinţii]]></category>
		<category><![CDATA[partea]]></category>
		<category><![CDATA[persoană]]></category>
		<category><![CDATA[personal]]></category>
		<category><![CDATA[personale]]></category>
		<category><![CDATA[pian]]></category>
		<category><![CDATA[piesele]]></category>
		<category><![CDATA[place]]></category>
		<category><![CDATA[poată]]></category>
		<category><![CDATA[primul]]></category>
		<category><![CDATA[probleme]]></category>
		<category><![CDATA[rămas]]></category>
		<category><![CDATA[rând]]></category>
		<category><![CDATA[româneşti]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[șansa]]></category>
		<category><![CDATA[seamă]]></category>
		<category><![CDATA[sigur]]></category>
		<category><![CDATA[simt]]></category>
		<category><![CDATA[sincer]]></category>
		<category><![CDATA[special]]></category>
		<category><![CDATA[şti]]></category>
		<category><![CDATA[ştiu]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[toţi]]></category>
		<category><![CDATA[trebuit]]></category>
		<category><![CDATA[urmă]]></category>
		<category><![CDATA[vechea]]></category>
		<category><![CDATA[vine]]></category>
		<category><![CDATA[ziebell]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/nicolae-ziebell-un-talent-romanesc-adoptat/</guid>

					<description><![CDATA[La începutul anilor ‘90 America era invadată de imagini şocante despre orfelinatele din România, lucru care a rămas întipărit până azi în mintea americanilor. Atunci, mulţi americani au mers şi au înfiat aceşti copii instituţionalizaţi. Acum câteva săptămâni am descoperit din întâmplare povestea lui Nicolae Ziebell, un tânăr foarte talentat, care fusese înfiat din România [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5392" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Nicolae.Ziebell.jpg?resize=260%2C195" alt="Nicolae.Ziebell" style="margin: 5px; float: left;" height="195" width="260" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Nicolae.Ziebell.jpg?w=280&amp;ssl=1 280w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Nicolae.Ziebell.jpg?resize=80%2C60&amp;ssl=1 80w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Nicolae.Ziebell.jpg?resize=265%2C198&amp;ssl=1 265w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Nicolae.Ziebell.jpg?resize=150%2C113&amp;ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 260px) 100vw, 260px" />La începutul anilor ‘90 America era invadată de imagini şocante despre orfelinatele din România, lucru care a rămas întipărit până azi în mintea americanilor. Atunci, mulţi americani au mers şi au înfiat aceşti copii instituţionalizaţi. Acum câteva săptămâni am descoperit din întâmplare povestea lui Nicolae Ziebell, un tânăr foarte talentat, care fusese înfiat din România în urmă cu aproape 14 ani, când acesta avea doar doi ani.     Cu toate că la vremea respectivă familia William si Michelle Ziebell, adoptaseră de curând o fetiţă, în vârstă de câteva luni din America, au decis ca să mai înfieze şi un băieţel din România. Împreună cu un grup de alte câteva familii din împrejurimile metropolei Chicago, însoţiţi de o echipa locală a canalului FoxNews au plecat să adopte copii din România. Din primul moment când l-au văzut pe Nicolae, în orfelinatul din Mediaş, aceştia au decis că este copilul pe care şi-l doresc, pentru a-şi întregi familia. Întorşi înapoi în America aveau însă să descopere că băiatul avea diferite probleme medicale şi comparativ cu altii copii de vârsta lui, dezvoltarea sa era rămasă în urmă cu aproape un an de zile. I-au oferit lui Nicolae cea mai bună asistenţă de care avea nevoie şi la scurt timp băiatul a început să recupere­ze minusurile pe care le avea. Pentru că au dorit ca baiatul să nu îşi piardă identitatea, părinţii au decis ca să-i păstreze inclusiv numele, de Nicolae, pe care l-a primit la naştere. Acest lucru avea să fie ani la rând o povară pentru băiat. Crescând printre alţii copii cu nume americane, al lui suna foarte ciudat, fiind subiect de glume și tachinare. A reuşit cu greu să treacă peste această perioadă şi după ce şi-a testat aptitudinile în diferite domenii şi-a ales muzica clasică ca obiect favorit de studiu. Talentul său şi în special compoziţiile sale personale au fost remarcate repede, reuşind să figureze chiar pe lista celebrei Oprah Winfrey, ca unul dintre cei mai talentaţi tineri. Curios să aflăm mai multe despre el, l-am contactat şi am realizat un interviu televizat, oferit în exclusi­vitate, pentru a-l face cunoscut și comunităţii româneşti din Statele Unite, dar nu numai. Mai mult decât atât acesta ne-a onorat cu prezenţa sa, interpretând câteva compoziţi muzicale, la evenimentul organizat de curând de Camera Românească de Comerţ şi Industrie din Niles. </p>
<p>Rep: Cum te-ai descrie pentru cei care nu te cunosc? <br />M-aş descrie ca fiind o persoană creativă, implicată în muzică, artă, sau dramaturgie. <br />Rep: Când ai început ? <br />De când mă ştiu am făcut diferite activităţi artistice. Am început să iau lecţii de pian cu aproximativ 6 ani în urmă, dar şi alte instrumente musicale de-a lungul anilor. <br />Rep: Ştiu că eşti legat într-un anumit fel de România, cum anume? <br />Părinţii mei naturali au legatură cu România. Nu i-am cunoscut însă până acum şi probabil nu îi voi şti niciodată. Cam asta ştiu. <br />Rep: Când ai aflat că ai fost de fapt adoptat? <br />De când mă ştiu, eram la curent cu acest aspect. <br />Rep: Cum a fost să creşti ştiind acest lucru? <br />De-a lungul timpului a fost mai greu să accept acest lucru. La început nu am fost în măsură să înteleg foarte bine acest lucru, dar cu vreo 5-6 ani am început să înțeleg lucrurile mai bine, nu prea puteam însă să le accept. Mulţi au abuzat de numele meu, mai ales ceilalţi copii care făceau glume pe seama mea. Acum însă a devenit un lucru pozitiv beneficiind de asta atât eu cât și alţii din jurul meu. <br />Rep: În prezent eşti implicat foarte mult în muzică, povesteşte te rog ceva mai multe despre ceea ce faci.<br />Interpretez piese de operetă şi cânt la pian. Am încercat mai multe instrumente de-a lungul vremii dar am rămas ataşat de pian. De asemenea de 2-3 ani am început să compun muzică. O mare parte din munca creativă ma ajută să îmi exprim ceea ce simt prin muzică, mai ales că sunt interpretate în diferite limbi. În momentul de faţă muzica este foarte importantă, deoarece mă face să îmi păstrez echilibrul.</p>
<p>Rep: La un moment dat ne spuneai că muzica este acel lucru care te-a făcut să stai departe de problemele personale pe care le aveai ca adolescent. <br />Da, sunt unele momente în care mă gândeam cum ar fi fost, ce ar fi fost dacă n-aş fi fost adoptat&#8230; Mă gândesc foarte mult la partea negativă a lucrurilor. De când am început să mă implic însă în studierea muzicii şi în special cu compoziția, am simţit că pot să îmi exprim mai bine sentimentele, frustrările şi ceea ce simt, prin piesele pe care le compun. Piesele pe care le scriu sunt diferite pentru ca ceea ce simt în acel moment este diferit. Rep: Ne-ai spus că eşti o persoană mai pesimistă şi nu una optimistă, cu toate că ai fost adoptat, adus şi crescut aici în America, în condiţii excelente având ocazia să mergi la o scoală bună, să poţi alege să faci ceea ce îţi place. Cum de eşti totuşi pesimist? <br />Să fiu sincer, chiar şi pe mine mă deranjează acest aspect. Încerc să fiu foarte optimist pe cât pot, în special faţă de alţi oameni. Nu prea reușesc însă față de mine. Mă străduiesc dar de fiecare dată sfârşesc prin a privi mai mult partea negativă a lucrurilor.<br />Rep: Care este primul lucru care îţi vine în minte când te gândeşti la România? <br />Primul lucru care îmi vine în minte când aud România, mâ gândesc imediat la persoana mea. Mergând însă mai departe, îmi vine în minte cuvântul &#8220;problemă&#8221;, şi pe urmă mă gândesc, ce s-ar fi putut întâmpla, cum ar fi fost dacă eram acolo&#8230; toţi ceilalţi copii care n-au avut şansa să fie ajutaţi cum am fost eu. Gândindu-mă la asta mă deranjează foarte mult pe mine personal, pentru că este ceva ce şi alţii ar fi trebuit să aibe. Eu le am dar ei nu. Și acum să vă mai spun ceva, foarte sincer, în general nu ştim să apreciem lucrurile pe care le avem. Până când nu le pierzi, nu poţi să înţelegi.  <object data="http://www.youtube.com/v/f8spFjQQKK8&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash" height="344" width="425"><param name="allowfullscreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/f8spFjQQKK8&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;" /></object> <br />Rep: Eşti supărat dar în acelaşi timp bucuros de oportunitatea care ţi s-a oferit. <br />Da, sunt bucuros pentru mine dar în acelaşi timp, mă doare când mă gândesc că alţi copii se chinuie poate încă acolo. Eu nu pot şti sigur ce s-a întâmplat cu ceilalţi copii, pentru că nu-mi amintesc personal de nici unul. S-ar putea ca ei să fie undeva şi să facă ceva nemaipo­menit, sau s-ar putea să fie în stradă, având şansa să moară. Eu nu ştiu exact cum este, dar bineînţeles că eu mă gândesc la partea negativă, că poate suferă şi sunt în pericol de a muri, că li se întâmplă ceva rău. Sunt aşa negativist pentru că mă întreb, de ce a trebuit ca eu să fiu părăsit într-un orfelinat?! Cu siguranţă că au existat ceva probleme şi asta îmi rămâne întipărit în minte când mă gândesc la România. Dar ştiu că există şi cazuri de copii fericiţi. <br />Rep: Cum priveşti faptul că părinţii tăi adoptivi au luat decizia să meargă în Romania şi să te adopte? <br />Este un lucru grozav ceea ce au facut. Ei m-au ajutat pe mine şi eu la rândul meu i-am ajutat să îşi completeze familia. În acelaşi timp i-au constientizat şi pe ceilalţi de faptul că în lume există probleme şi că nu totul este splendid. Au tras un semnal asupra faptului că nu toţi copiii au o famile, că unii chiar mor, şi că au nevoie să fie adoptaţi. Asta nu face decât să conştientizeze şi pe alţii de ce se întâmplă în lume. Ce îmi place, inclusiv rea­lizând acest interviu, este că vom sensibiliza şi atenţiona şi pe alţii de pro­blemele care există în lume, şi de faptul că sunt unii care au făcut ceva în direcţia rezolvării lor. <br />Rep: Dacă ar fi să transmiți un mesaj oamenilor responsabili de destinul acestor copii din orfelinate ce le-ai spune?<br />Ar fi o scrisoare foarte lungă&#8230; În primul rând le-aş spune cât de bucuros sunt că mă aflu aici. Ar fi un mesaj prin care mi-aş exprima dorinţa ca şi ceilalţi copii să poată fi unde sunt eu acum sau într-un loc la fel de bun. <br />Rep: Deci eşti în favoarea adopţiilor?<br />Categoric. Pentru a oferi şi celorlalţi copii şansa să aibe ceva ce în alte circumstanţe n-ar putea avea. De fapt de asta sunt puşi copiii spre adopţie, ca alţii să le poată oferi o viaţă mai bună şi mai prosperă. Aş fi vrut să am ocazia să îmi cunosc părinţii la fel cum îi cunosc pe ceilalţi de lângă mine&#8230;<br />Rep: Eşti interesat ca pe viitor să mergi în România, să înveţi mai multe despre locul unde te-ai născut? <br />Da, sigur. Când am avut pro­bleme din cauza numelui meu, şi ceilalţi copii glumeau pe seama acestuia, nu îmi mai doream să fiu asociat cu România, pentru că nu credeam că mă reprezintă. Consideram că România repre­zintă vechea persoană, iar acum eram una nouă. Mai târziu însă am rea­lizat că de fapt vechea persoană, totdeauna este şi va fi cu tine până la moarte. În momentul de faţă mi-ar place foarte mult să merg înapoi, să învăţ tot ce se poate învăţa despre Romania. Pe lista mea de priorităţi este şi învăţarea unei compoziţii muzicale româneşti.</p>
<p> <object data="http://www.youtube.com/v/_c5sMUTQ7Z0&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;" type="application/x-shockwave-flash" height="344" width="425"><param name="allowfullscreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/_c5sMUTQ7Z0&amp;hl=en_US&amp;fs=1&amp;" /></object></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">700</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Atitudinea face diferența</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/atitudinea-face-diferenta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Marian Petruţa]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Nov 2009 17:37:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[„mulţi]]></category>
		<category><![CDATA[adevarata]]></category>
		<category><![CDATA[altcineva]]></category>
		<category><![CDATA[amintite]]></category>
		<category><![CDATA[aproape]]></category>
		<category><![CDATA[aşteptaţi]]></category>
		<category><![CDATA[atitudine]]></category>
		<category><![CDATA[atitudinea]]></category>
		<category><![CDATA[bază]]></category>
		<category><![CDATA[bogate]]></category>
		<category><![CDATA[cetăţenilor]]></category>
		<category><![CDATA[cinstea]]></category>
		<category><![CDATA[comportamentul]]></category>
		<category><![CDATA[conduc]]></category>
		<category><![CDATA[constă]]></category>
		<category><![CDATA[contrast]]></category>
		<category><![CDATA[cred]]></category>
		<category><![CDATA[credem]]></category>
		<category><![CDATA[crudă]]></category>
		<category><![CDATA[curăţenia]]></category>
		<category><![CDATA[degeaba]]></category>
		<category><![CDATA[descoperim]]></category>
		<category><![CDATA[devin]]></category>
		<category><![CDATA[devina]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltate]]></category>
		<category><![CDATA[diferenţă]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[dorinta]]></category>
		<category><![CDATA[etică]]></category>
		<category><![CDATA[exemplu]]></category>
		<category><![CDATA[faţa]]></category>
		<category><![CDATA[fiecare]]></category>
		<category><![CDATA[india]]></category>
		<category><![CDATA[inexistent]]></category>
		<category><![CDATA[întâlnit]]></category>
		<category><![CDATA[integritatea]]></category>
		<category><![CDATA[inteligenţă]]></category>
		<category><![CDATA[japonia]]></category>
		<category><![CDATA[lege]]></category>
		<category><![CDATA[limitate]]></category>
		<category><![CDATA[lipsă]]></category>
		<category><![CDATA[lucrul]]></category>
		<category><![CDATA[lumii]]></category>
		<category><![CDATA[lungă]]></category>
		<category><![CDATA[lungul]]></category>
		<category><![CDATA[măcar]]></category>
		<category><![CDATA[marea]]></category>
		<category><![CDATA[milionari]]></category>
		<category><![CDATA[modestia]]></category>
		<category><![CDATA[muntoasă]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[naturale]]></category>
		<category><![CDATA[nişte]]></category>
		<category><![CDATA[noastră]]></category>
		<category><![CDATA[numărul]]></category>
		<category><![CDATA[oameni]]></category>
		<category><![CDATA[oamenii]]></category>
		<category><![CDATA[oamenilor]]></category>
		<category><![CDATA[oare]]></category>
		<category><![CDATA[ordinea]]></category>
		<category><![CDATA[oricine]]></category>
		<category><![CDATA[perfecţionare]]></category>
		<category><![CDATA[perioada]]></category>
		<category><![CDATA[plecat]]></category>
		<category><![CDATA[principii]]></category>
		<category><![CDATA[privim]]></category>
		<category><![CDATA[produc]]></category>
		<category><![CDATA[prospere]]></category>
		<category><![CDATA[prosperi]]></category>
		<category><![CDATA[provenim]]></category>
		<category><![CDATA[punctualitatea]]></category>
		<category><![CDATA[rămas]]></category>
		<category><![CDATA[rasa]]></category>
		<category><![CDATA[răspunsul]]></category>
		<category><![CDATA[reguli]]></category>
		<category><![CDATA[respectă]]></category>
		<category><![CDATA[respectul]]></category>
		<category><![CDATA[responsabilitatea]]></category>
		<category><![CDATA[resursele]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[sărace]]></category>
		<category><![CDATA[săraci]]></category>
		<category><![CDATA[sărăcia]]></category>
		<category><![CDATA[schimbare]]></category>
		<category><![CDATA[scurta]]></category>
		<category><![CDATA[simplu]]></category>
		<category><![CDATA[surprinzător]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[ţările]]></category>
		<category><![CDATA[timpului]]></category>
		<category><![CDATA[totuşi]]></category>
		<category><![CDATA[trăiesc]]></category>
		<category><![CDATA[trecere]]></category>
		<category><![CDATA[uitam]]></category>
		<category><![CDATA[valorile]]></category>
		<category><![CDATA[vechimea]]></category>
		<category><![CDATA[venind]]></category>
		<category><![CDATA[venit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/atitudinea-face-diferenta/</guid>

					<description><![CDATA[Cred că toţi cei care am plecat pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă din ţară şi am ajuns în diferite colţuri ale lumii, ne-am pus simpla întrebare: de ce oare oamenii din aceste ţări sunt mai bogaţi şi mai prosperi decât noi?! Am fi tentaţi să credem că bogătia constă în vechimea acestor [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><a target="_blank" href="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/atitudinea.jpg" title="atitudinea" class="jcepopup"><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5389" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/thumbnails_thumb_atitudinea.jpg?resize=150%2C133" alt="atitudinea" style="float: left; margin-left: 5px; margin-right: 5px;" height="133" width="150" /></a>Cred că toţi cei care am plecat pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă din ţară şi am ajuns în diferite colţuri ale lumii, ne-am pus simpla întrebare: de ce oare oamenii din aceste ţări sunt mai bogaţi şi mai prosperi decât noi?!          <br />Am fi tentaţi să credem că bogătia constă în vechimea acestor ţări. Dacă ne uităm puţin atenţi însă la istoria lor, atât a ţărilor bogate cât şi a celor sărace, ne dăm seama că bogăţia sau sărăcia lor nu constă în vechimea lor. Ţări precum Egypt, India sau chiar vecina noastră Bulgaria, care au o vechime de mii de ani sunt ţări relativ sărace, pe când ţări care au apărut recent, în ultimii 200 de ani, precum America, Australia, sau Noua Zeelandă sunt ţări foarte prospere și bogate. Am tinde să credem că poate resurselor naturale sau clima sunt cele care favorizează aceste ţări. Greşit!<br />Dacă ne uităm la Japonia spre exemplu, resursele naturale îi sunt foarte limitate, dispunând de o suparafaţă mică şi muntoasă ca întindere, dar care este totuşi o putere economică mondială. Înconjurată de ape, Japonia e o imensă fabrică plutitoare, importând şi prelucrând materie primă pe care pe urmă o exportă în toate colţurile lumii, fiind un adevărat magnet de îmbogăţire.<br />În Europa un remarcabil exemplu este Elveţia care este o ţară preponderent muntoasă cu o climă aspră, care nu produce cacao dar care este cel mai bun producător de ciocolată şi a cărui produsele lactate sunt cele mai renumite; iar si­guranţa şi ordinea i-a transformat în seiful de bani ai lumii. Și exemplele pot continua.<br />Poate este inteligenţa oamenilor care face diferenţa?! Nu, nici măcar ea.<br />Dacă este să ne uităm doar la oamenii care lucrează la Microsoft realizăm că realitatea dovedeşte că ţări precum India sau chiar România sunt adevărate izvoare de inteligenţă, dar care totuşi sunt ţări sărace. În plus cei care au avut contact cu manageri sau oameni de afaceri din ţările dezvoltate au putut repede realiza că nu sunt foarte diferiţi intelectual.<br />O fi oare de vină rasa din care provenim? Nu, nu este nici rasa! Dacă ne uităm putem observa cum imigranţi proveniţi din ţări de pe diferite continente, considerate leneșe sau sărace, odată ajunşi în aceste ţări dezvoltate, sau cel putin aici în America, sunt foarte eficienţi, prosperi şi nu de puţine ori devin milionari.<br />Și care e totuşi lucrul care face diferenţa?! Răspunsul e cred pe cât de simplu pe atât de surprinzător. Atitudinea oamenilor este acea care face diferenţa! Dacă privim comportamentul oamenilor care trăiesc în aceste ţări bogate şi prospere, descoperim că marea parte a cetăţenilor respectă nişte reguli şi principii de bază precum: respectul faţă de lege, ordinea, curăţenia, etica, integritatea, cinstea, punctualitatea, responsabilitatea, dorinţa de perfecţionare şi modestia.<br />În contrast în ţările sărace numărul celor care se conduc după astfel de reguli este foarte mic sau aproape inexistent. Deci nu suntem săraci pentru că resursele naturale sunt limitate, sau natura e prea crudă cu noi, nu e devină rasa din care provenim şi nici măcar lipsa de inteligenţă.  Mulți români pe care i-am întâlnit venind de-a lungul timpului prin America, fie că au venit aşa în trecere, fie că au rămas aici, mi-au spus despre prima lor impresie în ţara asta, că Americanii sunt &#8220;proşti&#8221;. Eu le-am spus însă şi le spun în conti­nuare &#8220;da, or fi ei americani &#8220;proști&#8221;, dar o duc bine, pe când românii sunt &#8220;destepţi&#8221; şi o duc prost&#8221; și vă  las pe fiecare să faceţi diferenţa.<br />Sărăcia vine din acea atitudine pe care oameni o au, a lipsei de caracter și a respectului faţă de aceste principii de bază după care o societate modernă se ghidează.<br />Exemplele de mai sus, o parte din ele preluate dintr-un material a  carui autor este necunoscut, ni se potrivesc si noua de minune.<br />Dacă o să asteptăm ca de fiecare dată doar președintele ţării, guvernanţii sau oricine altcineva să ne rezolve problemele să ştii că o să aşteptaţi degeaba. Valorile amintite mai sus sunt cele care produc adevărata schimbare. Faptele şi atitudinile noastre sunt cele care pot însemna progresul şi bunăstarea noastră a fiecăruia. Luna aceasta vom fi chemaţi cu toţii să mergem la vot, oare  ce fel de atitudine veți  avea?!</p>
<p></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">696</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ciocolata – un dar al zeilor</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/ciocolata-un-dar-al-zeilor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Nov 2009 17:34:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[adică]]></category>
		<category><![CDATA[ajutorul]]></category>
		<category><![CDATA[alţii]]></category>
		<category><![CDATA[aproximativ]]></category>
		<category><![CDATA[arată]]></category>
		<category><![CDATA[arborele]]></category>
		<category><![CDATA[august]]></category>
		<category><![CDATA[avand]]></category>
		<category><![CDATA[aztecii]]></category>
		<category><![CDATA[băutură]]></category>
		<category><![CDATA[boabe]]></category>
		<category><![CDATA[boabele]]></category>
		<category><![CDATA[cacao]]></category>
		<category><![CDATA[cafea]]></category>
		<category><![CDATA[cald]]></category>
		<category><![CDATA[cateva]]></category>
		<category><![CDATA[cauza]]></category>
		<category><![CDATA[cerul]]></category>
		<category><![CDATA[ceşti]]></category>
		<category><![CDATA[ciocolata]]></category>
		<category><![CDATA[ciocolatei]]></category>
		<category><![CDATA[civilizaţiei]]></category>
		<category><![CDATA[coaja]]></category>
		<category><![CDATA[cochete]]></category>
		<category><![CDATA[culoare]]></category>
		<category><![CDATA[culoarea]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[cupe]]></category>
		<category><![CDATA[dată]]></category>
		<category><![CDATA[diferite]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[dulce]]></category>
		<category><![CDATA[ecran]]></category>
		<category><![CDATA[erau]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[expoziţia]]></category>
		<category><![CDATA[expoziţie]]></category>
		<category><![CDATA[expoziţii]]></category>
		<category><![CDATA[expuse]]></category>
		<category><![CDATA[folosească]]></category>
		<category><![CDATA[foloseau]]></category>
		<category><![CDATA[folosirea]]></category>
		<category><![CDATA[forme]]></category>
		<category><![CDATA[fructe]]></category>
		<category><![CDATA[fructelor]]></category>
		<category><![CDATA[fructului]]></category>
		<category><![CDATA[grade]]></category>
		<category><![CDATA[îmi]]></category>
		<category><![CDATA[imperiu]]></category>
		<category><![CDATA[importantă]]></category>
		<category><![CDATA[început]]></category>
		<category><![CDATA[îndepărtată]]></category>
		<category><![CDATA[însemna]]></category>
		<category><![CDATA[interesantă]]></category>
		<category><![CDATA[intra]]></category>
		<category><![CDATA[istoria]]></category>
		<category><![CDATA[kilometri]]></category>
		<category><![CDATA[lungime]]></category>
		<category><![CDATA[mari]]></category>
		<category><![CDATA[maya]]></category>
		<category><![CDATA[mayaşi]]></category>
		<category><![CDATA[mayaşii]]></category>
		<category><![CDATA[metri]]></category>
		<category><![CDATA[mexic]]></category>
		<category><![CDATA[mexicului]]></category>
		<category><![CDATA[mici]]></category>
		<category><![CDATA[monedă]]></category>
		<category><![CDATA[muzeului]]></category>
		<category><![CDATA[natura]]></category>
		<category><![CDATA[nişte]]></category>
		<category><![CDATA[noastre]]></category>
		<category><![CDATA[nord]]></category>
		<category><![CDATA[orele]]></category>
		<category><![CDATA[pădurilor]]></category>
		<category><![CDATA[până]]></category>
		<category><![CDATA[planuri]]></category>
		<category><![CDATA[popor]]></category>
		<category><![CDATA[primul]]></category>
		<category><![CDATA[proces]]></category>
		<category><![CDATA[procesul]]></category>
		<category><![CDATA[produs]]></category>
		<category><![CDATA[produse]]></category>
		<category><![CDATA[salile]]></category>
		<category><![CDATA[schimb]]></category>
		<category><![CDATA[secolul]]></category>
		<category><![CDATA[seminţele]]></category>
		<category><![CDATA[ştim]]></category>
		<category><![CDATA[suprafaţă]]></category>
		<category><![CDATA[tăiate]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[timpul]]></category>
		<category><![CDATA[treia]]></category>
		<category><![CDATA[tropicale]]></category>
		<category><![CDATA[vârsta]]></category>
		<category><![CDATA[virtuţile]]></category>
		<category><![CDATA[vitrine]]></category>
		<category><![CDATA[yucatan]]></category>
		<category><![CDATA[zahăr]]></category>
		<category><![CDATA[zeilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/ciocolata-un-dar-al-zeilor/</guid>

					<description><![CDATA[Invitaţie la o expoziţie de&#8230; CIOCOLATĂ! Zâmbind întreb: „Ne dă ciocolată acolo?&#8221; Asta pentru că sunt mare amatoare de acest produs. Accept invitaţia. Expoziţia este tot în incinta Muzeului de Ştiinţe Naturale din Raleigh &#8211; Carolina de nord, deschisă din data de 9 mai până în data de 7 septembrie 2009. Expoziţie modernă cu piese [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5387" style="margin: 5px; float: left;" alt="Chocolat" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Chocolat.jpg?resize=260%2C248" height="248" width="260" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Chocolat.jpg?w=220&amp;ssl=1 220w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/11/Chocolat.jpg?resize=150%2C143&amp;ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 260px) 100vw, 260px" />Invitaţie la o expoziţie de&#8230; CIOCOLATĂ! Zâmbind întreb: „Ne dă ciocolată acolo?&#8221; Asta pentru că sunt mare amatoare de acest produs. Accept invitaţia. Expoziţia este tot în incinta Muzeului de Ştiinţe Naturale din Raleigh &#8211; Carolina de nord, deschisă din data de 9 mai până în data de 7 septembrie 2009. Expoziţie modernă cu piese expuse în vitrine, lecturi detaliate, posibile dialoguri şi ecrane mari pe care se derulează non-stop, filme explicative.     <br />Este o zi a lunii august, duminică, orele prânzului. Expoziţia se deschide la orele douăsprezece. Cald, chiar foarte cald în această zi a lui august, în acest stat. Temperatura arată 100 grade Fahrenheit. Ajungem, intrăm în clădire. Biletele costă 7$ pentru adulţi, 5$ pentru seniori şi studenţi, 4$ pentru copii, deci plătim 24 $. Ni se oferă de îndată, produse de ciocolată. De unde provine ciocolata? Ce ştim despre arborele de cacao? Cum arată seminţele fructului? Care este istoria ciocolatei şi care este procesul tehnologic prin care se obţine? Sunt întrebări la care vom găsi cu uşurinţă răspunsuri, după vizitarea acestei expoziţii. <br />Începem incursiunea în lumea îndepărtată, savuroasă a ciocolatei, călătorind prin sălile cu o lungime de 1524 metri.  Găsim scris: „Ciocolata &#8211; un dar al zeilor!&#8221; Da! Ciocolata a fost şi este un produs natural, considerat simbol al luxului şi al sănătăţii. Dar până să ajungă să fie oferită în formele care se comercializează, ciocolata suferă o serie de transformări. Totul aici este prezentat sub lentila intransigentă a ştiinţei, dar şi a artei culinare; sub privirile noastre se va desfăşura procesul istoric şi cultural al acestui  „Dar al zeilor&#8221;.<br />Începem cu pădurile tropicale în care creşte acest unic arbore CACAO, denumit la origine şi &#8220;arborele vieţii&#8221;. Arborele expus la intrare este de talie mijlocie, având 4-5 metri înălţime, cu fructe de culoare galben-verzuie, atârnate de ramuri, având mărimea de aproximativ 15 centimetri lungime şi semănând cu nişte dovlecei, dar cu şanţuri de-a lungul cojii. Sunt prezentate fotografii cu imagini ale pădurilor şi un ecran pe care se desfăşoară primul proces, acel de culegere a fructelor. Ele sunt doborâte din copac cu ajutorul unor unelte folosite de către om, apoi  sunt tăiate în două şi se aleg seminţele albe, iar coaja fructului este îndepărtată. După imaginile pădurilor tropicale  şi obţinerea seminţelor, începe istoria acestui produs, folosindu-se panouri inscripţio­nate şi vitrine. Ni se prezintă Maya antică, mayaşii  &#8211; primul popor care a cunoscut folosirea acestor seminţe, cu aproximativ 1100 de ani î. H. Seminţele erau amestecate în lichide şi servite sub forma unei băuturi aromate, plăcute şi sănătoase, în nişte cupe mari de culoare rozie. În vitrine sunt expuse aceste cupe şi sunt date explicaţiile respective.    <br />Mayaşii au făcut parte din grupa popoarelor băştinaşe ale Americii. Pe o hartă ni se indică locul unde  a trăit populaţia Maya, adică  în America Centrală, în zona în care există în zilele noastre Yucatan, Guatemala, Belize şi partea de sud a Mexicului &#8211; provinciile Chiapas şi Tabasco. Această suprafaţă se află la sudul Tropicului Racului şi la nord de Ecuator, având cam 900 kilometri de la nord la sud şi 550 kilometri de la est la vest. Peisajul acestui imperiu era foarte divers: vulcani activi, păduri, câmpie şi ţărmul Pacificului. Mayaşii sunt astăzi consideraţi grecii Noului Continent. Este interesantă, chiar surprinzătoare  cultura acestui popor cu un număr mic de indivizi, dar cu o adevărată forţă creatoare, având în vedere condiţiile spaţiului geografic arid, a naturii ostile. Cultul stelelor sculptate şi gravate, construcţia templelor din piatră, folosirea bolţilor înalte cu consolă proprie sistemului maya, existenţa unei ceramici policrome caracteristice, superbele statui, altarele ridicate în stil baroc, lemnul sculptat în basorelief, piramidele ascuţite, totul transmiţându-ne o emoţie de natură sacră. Ne amintim că mayaşii erau astronomi foarte pricepuţi, reprezentau numerele pe baza numărului 20, sistemul numerelor prin puncte şi linii: un punct însemna 1, o linie însemna 5; negustorii mayaşi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe care le aşezau pe pământ, pentru a face calculele. În vitrine sunt expuse diferite legume şi este indicat cât valorau diferite produse, adică pentru o boabă de cafea se cereau în schimb cinci pătlăgele roşii, câţiva ardei verzi ş. a .m. d, cu alte cuvinte, acel schimb în natură. De amintit că un sclav se vindea pentru 100 de boabe de cacao. Mai ştim că Venus era pentru mayaşi cea mai interesantă dintre toate pla­netele, chiar mai importantă decât Soarele. Ei considerau că Universul are 3 mari planuri : cerul, pământul şi lumea subterană. Fiecare din planuri avea proprii zei. Aceştia erau hrăniţi cu sângele animalelor şi al oamenilor sacrificaţi. Se pare că civilizaţia lor ar fi început cu mult înainte de era creştină, cam cu 1500 de ani î.Hr., atingând apogeul  în perioada 300-900 d.Hr. A fost o civilizaţie foarte bine dezvoltată, fiind singura din America precolumbiană care beneficia de o limbă scrisă complexă, folosind pictograme şi elemente fonetice sau silabice. Scrisul era probabil accesibil doar membrilor claselor superioare, ca de altfel şi băuturile din boabe de cacao. Declinul civilizaţiei a început în secolul al optulea şi s-a prelungit încă un secol. Unii presupun că dispariţia civilizaţiei ar fi fost din cauza invaziei barbarilor, alţii vorbesc de sărăcirea pământului, alţii de o revoluţie internă lentă, gradată. Alţii preconizează că o secetă cumplită ar fi dus la prăbuşirea Imperiului Maya, întrucât Peninsula Yucatan, leagănul civilizaţiei Maya, era atinsă în mod regulat de secete puternice. <br />Aztecii, un popor de nomazi, s-au stabilit în secolul al XII-lea în Valea Mexicului şi timp de câteva secole au cucerit popoarele vecine creând, în timpul secolului al XVI-lea, un mare imperiu în America de Sud şi Mexic. Ei au fost membrii uneia dintre ultimele mari civilizaţii native din America. Religia  era foarte importantă pentru azteci. Ei venerau mulţi zei, pe cel al războiului, al ploii, al soarelui, al vântului şi practicau sacrificii umane, pentru a câştiga bunăvoinţa zeilor. În acea vreme, seminţele de cacao fiind atât de valoroase, aztecii i-au învăţat pe mayaşi să folosească boabele de cafea ca monedă de schimb, să comercializeze boabele. Tot ei au fost printre primii care au folosit boabele de cacao pentru a face ciocolata. Deci mayaşii şi aztecii foloseau băutura plăcută, amară, din seminţele de cacao, pentru sănătate, şi ca monedă de schimb, şi ca tribut regilor. <br />În 1519 cuceritorii spanioli au ajuns în Mexic. Ei au fost cei care au introdus ciocolata în Europa, învăţând elitele europene să folosească această băutură. Aceasta s-a întâmplat în jurul anului 1525, când un misionar franciscan  a adus pentru prima dată cacao în Europa, după ce l-a însoţit pe Ferdinand Cortez în campania de cucerire a Mexicului. Extinzându-se consumul în Europa, s-au extins şi plantaţiile în colonii. <br />Privim vitrinele cu ceşti în care se folosea această băutură în diferite ţări ale Europei, ceşti mici, elegante, cu forme şi colorit frumos. Aici, în Europa, era folosită în amestec cu zahăr, vedem şi zaharniţe mici, cochete, cu linguriţe la fel de cochete. Într-un târziu totul s-a transformat în producţie de masă. La început zahărul costa foarte scump, cu timpul însă, crescând producţia de zahăr, europenii au combinat din ce în ce mai mult cele două produse, făcând să strălucească cultura ciocolatei. Către sfârşitul călătoriei noastre prin sălile expoziţiei, după datele istorice citite cu atenţie şi completările cunoştinţelor noastre, urmărim pe ecran întregul proces de obţinere a ciocolatei, începând cu doborârea fructelor cu ajutorul  uneltelor. După cădere ele sunt culese, tăiate în două pentru a fi mai uşor se­parate seminţele (boabele)  de coaja fructului.  Se adună o cantitate mai mare de boabe de cacao având culoarea albă, se pun boabele în saci, se transportă la locurile în care sunt răsturnaţi sacii în cuve, lăsate boabele să fermenteze câteva săptămâni, timp în care îşi schimbă culoarea şi gustul, căpătând culoarea maro-roşietică şi aroma specifică. Apoi se­minţele sunt încălzite la temperaturi de 4-500 de grade, introduse în malaxoare, măcinate, obţinându-se pulberea care apoi este prelucrată, amestecată cu lapte, fructe, alune (după preferinţă), turnată în diferite forme şi comercializată.  Iată că am explorat planta, produsul şi cultura ciocolatei. Cercetătorii au evidenţiat  virtuţile boabelor de cacao, acestea influenţând tensiunea arterială şi fluiditatea sângelui. Mai mult, alte studii au demonstrat că ciocolata poate reduce mortalitatea la vârsta a treia. O fi! Să experimentăm noi cei de vârsta a treia, gândesc!? Directorul acestei expoziţii ne spune:&#8221;Ciocolata vorbeşte stomacului omului, dar şi capului său&#8221;; se referă desigur la virtuţile produsului.  Am ieşit afară din clădirea Muzeului. Era tot cald, ziua îmi părea nesfârşită, dulce, cerul albastru, liniştit, purtător de păsări şi fluturi. Priveam în sus prin ochelarii de soare şi sărutam cerul. Aveam senzaţia că trupul se descompune din cauza căldurii, că mă risipesc undeva în neant, că fiinţa mea se destramă şi se aşterne ca o coală de hârtie pe imensa suprafaţă plană a asfaltului&#8230; O stare de fericire, de nepăsare&#8230; Gândeam plat, fără a-mi obosi mintea&#8230; Doar văzusem şi gustasem din „Darul zeilor&#8221;, dulce, amăgitor de dulce&#8230; Să fi fost efectul calmant şi anti-stresant al „darului&#8221;? În maşină îmi amintesc de o povestire a lui Constantin Noica, de pe vremea când nu se vindeau bine cărţile. Atunci, spunea el, o librărie din Bucureşti a pus un afiş în vitrină, care suna cam aşa: Ciocolată sau carte? Ciocolata intră în stomac şi stă câteva ore, cartea intră în cap şi rămâne o viaţă întreagă.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">695</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>