<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	
	xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"
	xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#"
	>

<channel>
	<title>donald &#8211; Ziarul Gandacul de Colorado</title>
	<atom:link href="https://www.gandaculdecolorado.com/tag/donald/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gandaculdecolorado.com</link>
	<description>Ziarul Romanilor de Pretutindeni</description>
	<lastBuildDate>Thu, 17 Mar 2005 20:17:04 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-CA</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2015/10/logo_style1-1.png?fit=32%2C14&#038;ssl=1</url>
	<title>donald &#8211; Ziarul Gandacul de Colorado</title>
	<link>https://www.gandaculdecolorado.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">232272730</site>	<item>
		<title>Redesfăşurarea trupelor americane avantajează Estul european</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/redesfasurarea-trupelor-americane-avantajeaza-estul-european/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Mar 2005 20:17:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[America]]></category>
		<category><![CDATA[2004]]></category>
		<category><![CDATA[adjunct]]></category>
		<category><![CDATA[adversar]]></category>
		<category><![CDATA[afectează]]></category>
		<category><![CDATA[aflat]]></category>
		<category><![CDATA[ambasador]]></category>
		<category><![CDATA[american]]></category>
		<category><![CDATA[americană]]></category>
		<category><![CDATA[americane]]></category>
		<category><![CDATA[americani]]></category>
		<category><![CDATA[americanii]]></category>
		<category><![CDATA[anul]]></category>
		<category><![CDATA[anunţate]]></category>
		<category><![CDATA[apararii]]></category>
		<category><![CDATA[apărător]]></category>
		<category><![CDATA[asia]]></category>
		<category><![CDATA[avute]]></category>
		<category><![CDATA[băsescu]]></category>
		<category><![CDATA[baze]]></category>
		<category><![CDATA[bazele]]></category>
		<category><![CDATA[bulgaria]]></category>
		<category><![CDATA[bune]]></category>
		<category><![CDATA[bunele]]></category>
		<category><![CDATA[calitate]]></category>
		<category><![CDATA[capitolul]]></category>
		<category><![CDATA[câştigat]]></category>
		<category><![CDATA[cauza]]></category>
		<category><![CDATA[centrală]]></category>
		<category><![CDATA[consilier]]></category>
		<category><![CDATA[controlul]]></category>
		<category><![CDATA[coruptiei]]></category>
		<category><![CDATA[crouch]]></category>
		<category><![CDATA[dată]]></category>
		<category><![CDATA[democratiei]]></category>
		<category><![CDATA[donald]]></category>
		<category><![CDATA[erau]]></category>
		<category><![CDATA[estul]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[european]]></category>
		<category><![CDATA[exemplu]]></category>
		<category><![CDATA[faptul]]></category>
		<category><![CDATA[faţa]]></category>
		<category><![CDATA[funcţia]]></category>
		<category><![CDATA[germania]]></category>
		<category><![CDATA[important]]></category>
		<category><![CDATA[importante]]></category>
		<category><![CDATA[împotriva]]></category>
		<category><![CDATA[influenta]]></category>
		<category><![CDATA[însemna]]></category>
		<category><![CDATA[internaţională]]></category>
		<category><![CDATA[jones]]></category>
		<category><![CDATA[libertăţii]]></category>
		<category><![CDATA[lume]]></category>
		<category><![CDATA[luptă]]></category>
		<category><![CDATA[manifestat]]></category>
		<category><![CDATA[mass]]></category>
		<category><![CDATA[măsură]]></category>
		<category><![CDATA[media]]></category>
		<category><![CDATA[mediatizatul]]></category>
		<category><![CDATA[militare]]></category>
		<category><![CDATA[militarilor]]></category>
		<category><![CDATA[momentul]]></category>
		<category><![CDATA[naţională]]></category>
		<category><![CDATA[nato]]></category>
		<category><![CDATA[nucleare]]></category>
		<category><![CDATA[numit]]></category>
		<category><![CDATA[perspectivă]]></category>
		<category><![CDATA[poziţie]]></category>
		<category><![CDATA[prezenţi]]></category>
		<category><![CDATA[privesc]]></category>
		<category><![CDATA[proliferării]]></category>
		<category><![CDATA[putând]]></category>
		<category><![CDATA[reacţii]]></category>
		<category><![CDATA[real]]></category>
		<category><![CDATA[realitatea]]></category>
		<category><![CDATA[referitoare]]></category>
		<category><![CDATA[relatii]]></category>
		<category><![CDATA[republicile]]></category>
		<category><![CDATA[românească]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[româniei]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[secretarului]]></category>
		<category><![CDATA[securitate]]></category>
		<category><![CDATA[sfârşit]]></category>
		<category><![CDATA[societatea]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[ţările]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[traian]]></category>
		<category><![CDATA[trimiterea]]></category>
		<category><![CDATA[trupelor]]></category>
		<category><![CDATA[urmează]]></category>
		<category><![CDATA[valorilor]]></category>
		<category><![CDATA[vârf]]></category>
		<category><![CDATA[vorbeau]]></category>
		<category><![CDATA[vremea]]></category>
		<category><![CDATA[zona]]></category>
		<category><![CDATA[zone]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/redesfasurarea-trupelor-americane-avantajeaza-estul-european/</guid>

					<description><![CDATA[Faptul că America este pe cale să repoziţioneze o mare parte dintre trupele sale armate staţionate în diferite zone &#8220;calde&#8221; ale lumii nu mai este pentru nimeni o necunoscută. Fără doar şi poate un moment important, pe lângă aspectul strategic al acestei ample operaţiuni, anunţate încă din 2004, mai există şi alte avantaje. Întâi ar [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Faptul că America este pe cale să repoziţioneze o mare parte dintre trupele sale armate staţionate în diferite zone &#8220;calde&#8221; ale lumii nu mai este pentru nimeni o necunoscută. Fără doar şi poate un moment important, pe lângă aspectul strategic al acestei ample operaţiuni, anunţate încă din 2004, mai există şi alte avantaje. Întâi ar fi că aceasta va avantaja &#8211; în sfârşit şi un câştig &#8211; state din estul european, ca Bulgaria şi România. Deoarece prin faptul că ţările incluse în pla­nul american la capitolul &#8220;pri­miri&#8221; vor beneficia de sume importante în valută, rezultate, spre exemplu, şi numai din închirierea bazelor militare către SUA sau din simpla existenţă a personalului în aceste teritorii pentru că va genera venituri bune, după cum s-a văzut deja în trecutul apro­piat. De exemplu, la a doua invazie a Irakului, în timp ce de pe aeroportul Kogălniceanu plecau curse spre zona beligerantă, hotelurile de pe Litoralul românesc erau mai mereu pline de americani, cum ar fi hotelul roz al lui Gică Hagi aflat atunci sub &#8220;ocupaţie&#8221; americană. Şi nu numai.<br /> Anul 2005 va însemna deci începutul reaşezării militarilor americani, conform celor anunţate chiar la acest început de an prin vocea generalului James L. Jones, comandantul trupelor aliate în Europa. La acea oră, Pentagonul studia încă decizia de transferare a militarilor americani staţionaţi în Germania către baze din România şi Bulgaria, ca importante zone ale reamplasării, la o dată ce nu a putut fi însă precizată. Planurile în cauză nu sunt încă finalizate, însă generalul Jones preciza că &#8220;nu vede nici un motiv&#8221; pentru care procesul să nu poată începe anul acesta. Dacă în Germania, mi­litarii americani erau prezenţi şi cu familiile lor, în ţările unde vor fi redesfăşuraţi, aceasta nu se va repeta. Adică în bazele militare vor fi prezenţi, firesc, doar militari în misiune. Acum, americanii urmează să aleagă cinci baze numai în România pentru uzul armatei, aviaţiei, unităţilor navale şi de marină, pe care le vor închiria de la ministerul de resort. Nu se ştie câte mii de soldaţi urmează să fie prezenţi pe teritoriul României, din bazele amplasate în Germania, şi existente acolo din vremea Războiului Rece, însă ţările-gazdă vor avea de câştigat şi la capitolul imagine şi siguranţă naţională. Pentru că astfel se va consemna o sperată şi o definitivă ieşire din sfera de influenţă din vremea fostei Uniuni Sovietice&#8230;<br /> Momentul amintit coincide cu cel privitor la schimbarea ambasadorului american de la Bucureşti. O chemare în ţară a onorabilului J.D. Crouch care înseamnă pentru acesta o nouă poziţie în ierarhia de la Washington. Cel care a fost numit acum adjunct al consilierului pentru securitate naţională îl va înlocui astfel pe Stephen Hadley, ce a fost numit consilier pentru securitate naţională. Crouch a ocupat funcţia de ambasador în România din luna mai 2004, iar anterior, din august 2001 până în octombrie 2003, a fost adjunct al secretarului Apărării pe probleme de securitate internaţională. În această calitate, el a fost consilier al secretarului Apărarii (mediatizatul Donald Rumsfeld), în chestiuni referitoare la NATO, Europa, Rusia, republicile din Asia Centrală, lupta împotriva proliferării nucleare şi controlul asupra armamentului, deci o piesă grea în angrenaj. Nu se ştie dacă fostul ambasador american s-a simţit dezavantajat la momentul respectiv prin trimiterea în această parte din estul european, însă ca­tegoric pentru România a fost o alegere bună, din care a avut numai de câştigat. În tot acest timp cât s-a aflat la post, J.D. Crouch a avut bune reacţii faţă de evenimentele ce au marcat mersul vieţii româneşti, dovedind că este bine ancorat în realitatea de acolo. S-a manifestat ca un adversar real al corupţiei ce afectează societatea românească, un apărător al valorilor democraţiei şi libertăţii în lume. Mass-media din ţară vorbeau chiar despre bunele relaţii avute cu Traian Băsescu, în perioada premergătoare alegerii acestuia în funcţia de preşedinte al ţării, acesta putând fi şi unul dintre motivele ce au stat la baza mişcării în cauză. Iar aceasta s-ar putea transforma încă într-un atu &#8211; dată fiind noua poziţie a lui Crouch &#8211; în viitoarele relaţii la vârf româno-americane pe care Bucureştiul le dezvoltă sub administraţia Bush. <br /> Această măsură, coroborată cu cea a venirii trupelor americane în zonă, confirmă, dacă mai era nevoie, interesul manifestat de Statele Unite în privinţa României, în perspectivă putând deveni un adevărat &#8220;vârf de lance&#8221; la capitolul lansare şi coordonarea operaţiunilor din zonele orientale, punct important şi în lupta antitero­ristă din care americanii nu se vor opri niciodată. România ar putea deţine în scurt timp rolul de lider al ţărilor din zona Mării Negre, idee avansată încă de la instalarea la Cotroceni a lui Traian Băsescu. Perspectiva a fost confirmată de altfel de însuşi ambasadorul ame­rican într-un discurs ţinut chiar în ajunul rechemării în SUA, poziţie pentru România cu care se pare că Washingtonul este de acord. Ceea ce ar însemna şi mai mult pentru preşedinţia Băsescu, şi numai dacă privesc din perspectiva unor aspecte delicate în zonă, divergenţe cum ar fi Canalul Bîstroe, Insula Şerpilor sau cronicizata problemă transnistreană. Acum, americanii vor fi în sfârşit cu România, în România. Desigur că şi faţă de această măsură a SUA, vor exista iar reacţii &#8220;diverse&#8221; din partea unor ţări ca Franţa sau Germania, care se ştie că nu privesc cu ochi buni expansiunea zonelor de influenţă americană în lume&#8230;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">373</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Hora romaneasca</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/hora-romaneasca/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Apr 2002 15:21:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[America]]></category>
		<category><![CDATA[1970]]></category>
		<category><![CDATA[1994]]></category>
		<category><![CDATA[abilities]]></category>
		<category><![CDATA[accepted]]></category>
		<category><![CDATA[after]]></category>
		<category><![CDATA[also]]></category>
		<category><![CDATA[although]]></category>
		<category><![CDATA[american]]></category>
		<category><![CDATA[americani]]></category>
		<category><![CDATA[arnau­teasca]]></category>
		<category><![CDATA[best]]></category>
		<category><![CDATA[boulder]]></category>
		<category><![CDATA[bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[butura]]></category>
		<category><![CDATA[center]]></category>
		<category><![CDATA[challenge]]></category>
		<category><![CDATA[church]]></category>
		<category><![CDATA[clase]]></category>
		<category><![CDATA[colorado]]></category>
		<category><![CDATA[community]]></category>
		<category><![CDATA[costea]]></category>
		<category><![CDATA[could]]></category>
		<category><![CDATA[dance]]></category>
		<category><![CDATA[dances]]></category>
		<category><![CDATA[dancing]]></category>
		<category><![CDATA[dans]]></category>
		<category><![CDATA[dansator]]></category>
		<category><![CDATA[dansuri]]></category>
		<category><![CDATA[dată]]></category>
		<category><![CDATA[denumire]]></category>
		<category><![CDATA[denver]]></category>
		<category><![CDATA[didn]]></category>
		<category><![CDATA[director]]></category>
		<category><![CDATA[domnica]]></category>
		<category><![CDATA[donald]]></category>
		<category><![CDATA[dragnea]]></category>
		<category><![CDATA[fancy]]></category>
		<category><![CDATA[festivalului]]></category>
		<category><![CDATA[fetele]]></category>
		<category><![CDATA[fiica]]></category>
		<category><![CDATA[folk]]></category>
		<category><![CDATA[fonduri]]></category>
		<category><![CDATA[fotino]]></category>
		<category><![CDATA[group]]></category>
		<category><![CDATA[grup]]></category>
		<category><![CDATA[grupul]]></category>
		<category><![CDATA[grupului]]></category>
		<category><![CDATA[happy]]></category>
		<category><![CDATA[have]]></category>
		<category><![CDATA[hobby]]></category>
		<category><![CDATA[hora]]></category>
		<category><![CDATA[ileana]]></category>
		<category><![CDATA[imprie­tenisera]]></category>
		<category><![CDATA[început]]></category>
		<category><![CDATA[informal]]></category>
		<category><![CDATA[ingrid]]></category>
		<category><![CDATA[iniţial]]></category>
		<category><![CDATA[initiativa]]></category>
		<category><![CDATA[jocuri]]></category>
		<category><![CDATA[john]]></category>
		<category><![CDATA[locale]]></category>
		<category><![CDATA[membri]]></category>
		<category><![CDATA[mihai]]></category>
		<category><![CDATA[most]]></category>
		<category><![CDATA[name]]></category>
		<category><![CDATA[narcis]]></category>
		<category><![CDATA[origine]]></category>
		<category><![CDATA[orthodox]]></category>
		<category><![CDATA[până]]></category>
		<category><![CDATA[perform]]></category>
		<category><![CDATA[perioada]]></category>
		<category><![CDATA[popular]]></category>
		<category><![CDATA[preluat]]></category>
		<category><![CDATA[profesionist]]></category>
		<category><![CDATA[quite]]></category>
		<category><![CDATA[really]]></category>
		<category><![CDATA[recreation]]></category>
		<category><![CDATA[regions]]></category>
		<category><![CDATA[reuşit]]></category>
		<category><![CDATA[roma­nesti]]></category>
		<category><![CDATA[roma­nians]]></category>
		<category><![CDATA[romance]]></category>
		<category><![CDATA[românească]]></category>
		<category><![CDATA[românesc]]></category>
		<category><![CDATA[româneşti]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[romanian]]></category>
		<category><![CDATA[schimbat]]></category>
		<category><![CDATA[semi]]></category>
		<category><![CDATA[since]]></category>
		<category><![CDATA[state]]></category>
		<category><![CDATA[such]]></category>
		<category><![CDATA[their]]></category>
		<category><![CDATA[time]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[venit]]></category>
		<category><![CDATA[very]]></category>
		<category><![CDATA[vladimira]]></category>
		<category><![CDATA[vukovic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/hora-romaneasca/</guid>

					<description><![CDATA[Povestea unor dansuri romanesti Cu aproape 10 ani in urma, in sta­tul Colorado, SUA, la initiativa lui Ingrid Fotino, un grup de romance au inceput sa danseze jocuri roma­nesti. Invatata de catre mama sa, ce prinsese dansurile romanesti la petrecerile din New York pe vremea cand nu avea inca 20 de ani, Domnica Fotino a [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div>Povestea unor dansuri romanesti </p>
<p>Cu aproape 10 ani in urma, in  sta­tul Colorado, SUA, la initiativa lui Ingrid Fotino, un grup de romance au inceput sa danseze jocuri roma­nesti. Invatata de catre mama sa, ce prinsese dansurile romanesti la petrecerile din New York pe vremea cand nu avea inca 20 de ani, Domnica Fotino a infiin­tat in Boulder in anul 1994 un grup de dansuri, care s-a numit initial &#8220;Arnau­teasca&#8221; si care a evoluat in formula de azi, &#8220;Hora Roma­neasca&#8221;. Se dansau jocuri roma­nesti pe care fetele le invatau la seratele de &#8220;folk dancing&#8221; din Boulder. Astfel Adriana Fotino, cea de-a doua fiica a lui Ingrid, a invatat si a dansat &#8220;Arnau­teasca&#8221; (dans care este preluat si in actualitate) cu mare succes la scoala ei, Boulder High School. Intre timp Domnica a plecat, iar Ileana Barbu, o romanca sosita in State acum mai bine de 10 ani, a preluat grupul cu un entuziasm de neegalat. Prin initiativa de a mentine, inspira si a sustine grupul de dans prin toate mijloacele posibile, Ileana a reusit sa atraga un numar impresionant de dansatori in formatie. <br /> In Octombrie 1994, a venit la Denver a patra fiica a Regelui Mihai (Domnita Sofia) pentru a aduna fonduri necesare cumpararii unui aparat de raze x pentru spitalul &#8220;Gheorghe Lupu&#8221; din Bucuresti. A fost organizata o serbare in cinstea acesteia, unde alaturi de &#8220;Arnauteasca&#8221; s-a alaturat pe scena si grupul de dansuri al lui Donald Vukovic, un american de origine sarba. Din acest grup facea parte initial si Lynn Mead care danseaza acum cu &#8220;Hora Romaneasca&#8221;. Impresionati de jocurile lor romanesti, Donald a fost rugat sa le invete si pe fetele din trupa de romance. Si astfel, el a devenit profesor si a dirijat grupul romanesc de dansuri pana ce slujba sa l-a impiedicat sa mai continue. Grupul de dansuri se intalnea saptamanal si dadea performante la cateva biserici locale: Transfiguration Orthodox church in Denver (de Sf. Nicolae), Sts. Peter &amp; Paul Orthodox Church in Boulder (de Paste) si Grace Lutheran church in Boulder (toamna). <br /> Dupa ce Vukovic a renuntat, John Chu, vietnamez sosit in State in 1970, de profesie inginer de calculatoare, a preluat conducerea grupului pana ce a fost si el depasit de cerintele meseriei lui. Acesta ne-a declarat intr-un scurt interviu: &#8220;I have been dancing and teaching international folkdance since 1970 and Romanian folk dances were some of my most favorite dances so I made the effort to learn and collect as many Romanian folk dances from all regions of Romania as possible.  I learned  most of the dances from teachers who have spent time researching  dances in Romania including the famous Theodor Vasilescu. I came to Hora Romaneasca about 4 years ago as a guest dancer in one of the perfor­mances and after that I felt like I could expand the group&#8217;s repertoire to include dances from all regions, the group also expressed interest in learning new dances since the director at that time told me that he exhausted his knowledge of Romanian dan­ces.  Shortly after that I served as the artistic director of the group although the group is quite informal and we didn&#8217;t really have such fancy name for what I did. I also wanted to structure the rehearsal to be more professional and challenge the group to perform at their best abilities so our performances started to resemble a semi-professio­nal ensemble. I was very pleased that the Romanian community accepted me as one of their own and I was happy that I could use my dance hobby into sprea­ding and preserving Romanian folk dances.  I&#8217;m also very happy that the dance group became a social circle for Roma­nians and non-Roma­nian to get together as a community&#8221;.<br /> Intre timp, Bogdan si Vladimira Dragnea, membri ai grupului, se imprie­tenisera cu un dansator profesionist venit din Bucovina, Costea Butura, care in acea perioada avea clase de dans popular la &#8220;Recreation Center&#8221; din Boulder. In aceasta perioada grupul si-a schimbat numele in &#8220;Hora Mare&#8221;, denumire data de Narcis Anghel, presedintele din acea vreme a organizatiei Romanian-American Free­dom Alliance. Acesta a reusit totodata organizarea festivalului Romanesc de pe Pearl Street Mall, Boulder, unde maiestria dansatorilor si autenticitatea costumelor lor po­pulare delecteaza sute de spectatori si contribuie la strangerea de fonduri pentru persoane neajutorate din Romania.<br /> De la inceput grupul de dansuri a avut o compozitie diversa, reunind romani-americani, romani nou veniti in Colorado si americani de diferite origini etnice. Printre cei care au facut parte din grupul de dansuri in decursul anului se numara Donald Vukovic, John Chu, Costea Butura, Gabi si Razvan Lapadat, Carol si Mihai Codrescu, Yannick si Frank (inlocuitorii lui Bog­dan si a Vladimirei), Monica si Se­bastian Doreanu (acum directori ai RAFA), Ramona Dumi­trescu si Came­lia Calu­seriu. Grupul a starnit  interes prin­tre membri ansamblurilor locale de dansuri populare (&#8220;Village Arts  Coalition&#8221;).     <br /> Numele &#8220;Hora Mare&#8221; a aparut pentru prima data pe afisele Festivalului Romanesc din 1997. Acest nume re­flecta influentele balcanice asupra dansului romanesc (&#8220;hora&#8221; este de origine slava, folosit si in tarile vecine Romaniei) si in acelasi timp accentueaza specificul romanesc al unor jocuri si dansuri (&#8220;mare&#8221; este de origine latina iar Romania fiind singura tara din Europa de Est in care se vorbeste o limba romanica).</p>
<p>Lucian Oprea</p>
</p></div>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">73</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>