<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/" xmlns:georss="http://www.georss.org/georss" xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#" > <channel> <title>europa – Ziarul Gandacul de Colorado</title> <atom:link href="https://www.gandaculdecolorado.com/tag/europa/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" /> <link>https://www.gandaculdecolorado.com</link> <description>Ziarul Romanilor de Pretutindeni</description> <lastBuildDate>Wed, 16 Dec 2015 17:12:38 +0000</lastBuildDate> <language>en-CA</language> <sy:updatePeriod> hourly </sy:updatePeriod> <sy:updateFrequency> 1 </sy:updateFrequency> <image> <url>https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2015/10/logo_style1-1.png?fit=32%2C14&ssl=1</url> <title>europa – Ziarul Gandacul de Colorado</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com</link> <width>32</width> <height>32</height> </image> <site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">232272730</site> <item> <title>FRAUDE FINANCIARE, INOCENTE… (7)</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/fraude-financiare-inocente-7/</link> <dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator> <pubDate>Thu, 04 Mar 2010 17:39:53 +0000</pubDate> <category><![CDATA[America]]></category> <category><![CDATA[ ]]></category> <category><![CDATA[&]]></category> <category><![CDATA[adică]]></category> <category><![CDATA[adus]]></category> <category><![CDATA[ajute]]></category> <category><![CDATA[anglo]]></category> <category><![CDATA[antrenată]]></category> <category><![CDATA[apărtut]]></category> <category><![CDATA[armata]]></category> <category><![CDATA[atlantic]]></category> <category><![CDATA[bătaia]]></category> <category><![CDATA[bătaie]]></category> <category><![CDATA[blocuri]]></category> <category><![CDATA[calul]]></category> <category><![CDATA[cântecului]]></category> <category><![CDATA[capitalului]]></category> <category><![CDATA[catolicii]]></category> <category><![CDATA[ceda]]></category> <category><![CDATA[china]]></category> <category><![CDATA[chinez]]></category> <category><![CDATA[concurenţă]]></category> <category><![CDATA[conflict]]></category> <category><![CDATA[confucianistii]]></category> <category><![CDATA[context]]></category> <category><![CDATA[continentală]]></category> <category><![CDATA[continuă]]></category> <category><![CDATA[cooperează]]></category> <category><![CDATA[crede]]></category> <category><![CDATA[culturale]]></category> <category><![CDATA[devalorizat]]></category> <category><![CDATA[dezechilibra]]></category> <category><![CDATA[doilea]]></category> <category><![CDATA[dolar]]></category> <category><![CDATA[dolarului]]></category> <category><![CDATA[dominaţia]]></category> <category><![CDATA[două]]></category> <category><![CDATA[durată]]></category> <category><![CDATA[economic]]></category> <category><![CDATA[euro]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[european]]></category> <category><![CDATA[faca]]></category> <category><![CDATA[faţa]]></category> <category><![CDATA[financiar]]></category> <category><![CDATA[financiare]]></category> <category><![CDATA[grecia]]></category> <category><![CDATA[greco]]></category> <category><![CDATA[guvern]]></category> <category><![CDATA[incapabili]]></category> <category><![CDATA[îngenunchiat]]></category> <category><![CDATA[întâlnit]]></category> <category><![CDATA[interese]]></category> <category><![CDATA[intra]]></category> <category><![CDATA[între]]></category> <category><![CDATA[journal]]></category> <category><![CDATA[land]]></category> <category><![CDATA[liră]]></category> <category><![CDATA[lume]]></category> <category><![CDATA[lungă]]></category> <category><![CDATA[manhattan]]></category> <category><![CDATA[mari]]></category> <category><![CDATA[mondial]]></category> <category><![CDATA[negociază]]></category> <category><![CDATA[nivelul]]></category> <category><![CDATA[normelor]]></category> <category><![CDATA[ortodocşi]]></category> <category><![CDATA[ortodocşii]]></category> <category><![CDATA[plătească]]></category> <category><![CDATA[prăbuşească]]></category> <category><![CDATA[probabil]]></category> <category><![CDATA[protestanţi]]></category> <category><![CDATA[protestanţii]]></category> <category><![CDATA[puternică]]></category> <category><![CDATA[război]]></category> <category><![CDATA[reabilitată]]></category> <category><![CDATA[refacă]]></category> <category><![CDATA[releateaza]]></category> <category><![CDATA[religioase]]></category> <category><![CDATA[reprezentanţi]]></category> <category><![CDATA[reputaţiei]]></category> <category><![CDATA[rezistă]]></category> <category><![CDATA[româno]]></category> <category><![CDATA[rusia]]></category> <category><![CDATA[saxon]]></category> <category><![CDATA[saxonă]]></category> <category><![CDATA[scăzut]]></category> <category><![CDATA[se ]]></category> <category><![CDATA[sirenta]]></category> <category><![CDATA[sistemului]]></category> <category><![CDATA[situaţie]]></category> <category><![CDATA[speculantul]]></category> <category><![CDATA[sterlină]]></category> <category><![CDATA[street]]></category> <category><![CDATA[tensiunile]]></category> <category><![CDATA[trebuie]]></category> <category><![CDATA[trei]]></category> <category><![CDATA[troian]]></category> <category><![CDATA[vânturilor]]></category> <category><![CDATA[vrea]]></category> <category><![CDATA[wall]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/fraude-financiare-inocente-7/</guid> <description><![CDATA[Criză generată de sistemul financiar anglo-saxon – protestant, întreprinzător şi aventurier – a pus în dificultate celelalte două mari sisteme şi întreagă lume. China  se bazează pe confucianism, este condusă cu succes de o castă de mandarini roşii şi rezistă presiunilor de a redeveni colonie. Rusia a renunţat la Lagăr, marxism şi s-a lăsat scurt […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5543" style="margin: 5px; float: left;" alt="ROMAN-Viorel-1-blu20wb" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/ROMAN-Viorel-1-blu20wb.jpg?resize=158%2C210" width="158" height="210" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/ROMAN-Viorel-1-blu20wb.jpg?w=158&ssl=1 158w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/ROMAN-Viorel-1-blu20wb.jpg?resize=150%2C199&ssl=1 150w" sizes="(max-width: 158px) 100vw, 158px" />Criză generată de sistemul financiar anglo-saxon – protestant, întreprinzător şi aventurier – a pus în dificultate celelalte două mari sisteme şi întreagă lume. China se bazează pe confucianism, este condusă cu succes de o castă de mandarini roşii şi rezistă presiunilor de a redeveni colonie. Rusia a renunţat la Lagăr, marxism şi s-a lăsat scurt timp cucerită de ideile de tranziţie, a aventurierilor protestanţi, că apoi să încline pentru modelul mic burghez continental european, cu sistem social bine pus la punct. Aşa că Europa nu mai este atacată azi pe două fronturi, de ortodocşi şi protestanţi, că în trecut. Anglo-americanii nu se împăca însă cu situaţia şi atacă din nou Europa la punctul ei slab, la greco-ortodocşii din Balcani.</p> <p> </p> <p> Aici Goldman & Sacks, campioană mondială la jocul albă-neagră, a ajutat falsificarea datelor finaciare, legal şi inocent, cam cum au fost ele falsificate ele şi la aderarea Greciei la UE. Ţara e falimentară, pentru că ortodocşi nu fac o legătură între productivitate şi remunerarea muncii, ei vor devălmăşie cu salar şi pensia de la stat. De aceea Euro(pă) este acum sub presiune. Cine va plăti pentru nivelul de trăi nejustificat al greco-ortodocşilor? Germanii refuză. Grecii afirmă că ei au furat aurul şi tezaurul în al doilea război mondial şi trebuie să plătească. Grecia este însă un cal troian prea mic pentru a dezechilibra Europa continentală, cu care Rusia cooperează şi nu intră în conflict.</p> <p> Tensiunile între greco-ortodocşi şi Euro-Land continuă şi euro a scăzut faţă de dolar de la 1,51 la 1,35. În acest context s-au întâlnit în Manhattan, după cum releateaza Wall Street Journal, reprezentanţi ai capitalului anglo-saxon. Cum ar putea fi îngenunchiat, adus euro la nivelul dolarului, adică unu la unu, şi reabilitată reputaţiei financiare anglo-saxonă, în care nu mai crede nimeni. Speculantul Söros, care a devalorizat liră sterlină, crede (sau mai probabil vrea) că euro să se prăbuşească.</p> <p> Dar fără euro Europa ar fi din nou în bătaia vânturilor de peste Atlantic. În această situaţie au apărtut idei salvatoare: un guvern economic european, care să-i ajute pe greco-ortodocşi şi pe cei incapabili să facă faţă normelor UE, şi unul mondial, FMI &SUA, care să refacă dominaţia sistemului financiar anglo-saxon în concurenţă cu cel chinez şi Euro-Land. China şi UE rezistă însă cântecului de sirenta al dolarului, dar SUA are cea mai puternică şi bine antrenată armată din lume. Aşa că cele trei blocuri financiare, culturale, religioase? protestanţii, româno-catolicii şi confucianistii – negociază şi nici unul nu va ceda. Greco-ortodocşii sunt numai calul de bătaie a unor interese mult mai mari şi de lungă durată.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">883</post-id> </item> <item> <title>PREZENŢE ACADEMICE ROMÂNEŞTI LA HARVARD</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/prezene-academice-romaneti-la-harvard/</link> <dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator> <pubDate>Thu, 04 Mar 2010 17:38:11 +0000</pubDate> <category><![CDATA[America]]></category> <category><![CDATA[ ]]></category> <category><![CDATA[2010]]></category> <category><![CDATA[academice]]></category> <category><![CDATA[administrare]]></category> <category><![CDATA[afaceri]]></category> <category><![CDATA[afacerilor]]></category> <category><![CDATA[ambele]]></category> <category><![CDATA[antreneze]]></category> <category><![CDATA[apreciată]]></category> <category><![CDATA[articole]]></category> <category><![CDATA[bratu]]></category> <category><![CDATA[brînduşa]]></category> <category><![CDATA[bucuresti]]></category> <category><![CDATA[bursele]]></category> <category><![CDATA[business]]></category> <category><![CDATA[cadrul]]></category> <category><![CDATA[cambridge]]></category> <category><![CDATA[cărţi]]></category> <category><![CDATA[cercetare]]></category> <category><![CDATA[cercetătoarea]]></category> <category><![CDATA[cercetător]]></category> <category><![CDATA[cercetătorii]]></category> <category><![CDATA[cercetătorul]]></category> <category><![CDATA[comunicare]]></category> <category><![CDATA[conferinţa]]></category> <category><![CDATA[conferinţe]]></category> <category><![CDATA[conferinţele]]></category> <category><![CDATA[covaci]]></category> <category><![CDATA[departamentului]]></category> <category><![CDATA[desfasurat]]></category> <category><![CDATA[dezvoltarea]]></category> <category><![CDATA[dificile]]></category> <category><![CDATA[doctor]]></category> <category><![CDATA[dovada]]></category> <category><![CDATA[drept]]></category> <category><![CDATA[dreptul]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[exclusiv]]></category> <category><![CDATA[februarie]]></category> <category><![CDATA[filosofia]]></category> <category><![CDATA[finanţe]]></category> <category><![CDATA[folosind]]></category> <category><![CDATA[fondurile]]></category> <category><![CDATA[garch”]]></category> <category><![CDATA[haret]]></category> <category><![CDATA[harvard]]></category> <category><![CDATA[ianuarie]]></category> <category><![CDATA[imediat]]></category> <category><![CDATA[indexate]]></category> <category><![CDATA[iniţia]]></category> <category><![CDATA[internaţională]]></category> <category><![CDATA[internaţionale]]></category> <category><![CDATA[invitaţi]]></category> <category><![CDATA[jurnalism]]></category> <category><![CDATA[lector]]></category> <category><![CDATA[lume]]></category> <category><![CDATA[matematică]]></category> <category><![CDATA[model]]></category> <category><![CDATA[modelul]]></category> <category><![CDATA[mutuale]]></category> <category><![CDATA[oamenii]]></category> <category><![CDATA[organizat]]></category> <category><![CDATA[perioada]]></category> <category><![CDATA[personal]]></category> <category><![CDATA[portofolio]]></category> <category><![CDATA[portofoliu]]></category> <category><![CDATA[prezenţi]]></category> <category><![CDATA[primit]]></category> <category><![CDATA[profesoara]]></category> <category><![CDATA[profesorii]]></category> <category><![CDATA[proiect]]></category> <category><![CDATA[publicat]]></category> <category><![CDATA[publice]]></category> <category><![CDATA[relatii]]></category> <category><![CDATA[reviste]]></category> <category><![CDATA[risk]]></category> <category><![CDATA[românească]]></category> <category><![CDATA[românesc]]></category> <category><![CDATA[româneşti]]></category> <category><![CDATA[school]]></category> <category><![CDATA[science]]></category> <category><![CDATA[secţiune]]></category> <category><![CDATA[sofia]]></category> <category><![CDATA[specială]]></category> <category><![CDATA[specialitate]]></category> <category><![CDATA[spiru]]></category> <category><![CDATA[ştiinţă]]></category> <category><![CDATA[ştiinţifice]]></category> <category><![CDATA[strainatate]]></category> <category><![CDATA[subiecte]]></category> <category><![CDATA[tematică]]></category> <category><![CDATA[universitar]]></category> <category><![CDATA[universitatea]]></category> <category><![CDATA[universităţii]]></category> <category><![CDATA[using]]></category> <category><![CDATA[valori]]></category> <category><![CDATA[valorilor]]></category> <category><![CDATA[vorbească]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/prezene-academice-romaneti-la-harvard/</guid> <description><![CDATA[Este necesar să impunem în conştiinţa publică valorile româneşti, care aduc contribuţii dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reuşeste să aducă în faţa publicului larg modele demne pe care tinerii sa le urmeze. Din nepăsare, din neştiinţă sau din calcul mercantil, aceştia uită că avem înaintaşi dar […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" fetchpriority="high" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5542" style="margin: 5px; float: left;" alt="PROF-LAZAROIU-HARVARD-wb" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/PROF-LAZAROIU-HARVARD-wb.jpg?resize=280%2C210" height="210" width="280" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/PROF-LAZAROIU-HARVARD-wb.jpg?w=280&ssl=1 280w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/PROF-LAZAROIU-HARVARD-wb.jpg?resize=80%2C60&ssl=1 80w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/PROF-LAZAROIU-HARVARD-wb.jpg?resize=265%2C198&ssl=1 265w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/PROF-LAZAROIU-HARVARD-wb.jpg?resize=150%2C113&ssl=1 150w" sizes="(max-width: 280px) 100vw, 280px" />Este necesar să impunem în conştiinţa publică valorile româneşti, care aduc contribuţii dintre cele mai importante în tabla de valori a omenirii. Societatea noastră, audiovizualul, nu reuşeste să aducă în faţa publicului larg modele demne pe care tinerii sa le urmeze. Din nepăsare, din neştiinţă sau din calcul mercantil, aceştia uită că avem înaintaşi dar şi contemporani iluştrii în toate domeniile, la care ne putem raporta. </p> <p> La sfârşit de ianuarie, la Harvard, lumea academică românească s-a etalat printr-un grup de tineri profesori universitari de la Universitatea Spiru Haret din Bucureşti. Conferinţele de la Harvard au însemnat atât exprimarea competitivităţii academice româneşti cât şi afirmarea valorilor. Voi denumi, prezentându-i pe ambasadorii intelectualităţii române, aflaţi la Harvard între 27 şi 29 ianuarie.</p> <p> Lector universitar, doctor, <strong>George Lăzăroiu</strong> este licenţiat şi doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti. Susţine cursuri şi seminarii de Filosofia comunicării şi Filosofia limbajului mediatic la Facultatea de Jurnalism Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Universitatăţii Spiru Haret din Bucureşti. Totodată, este director editorial pentru Europa Centrală şi de Est al Addleton Academic Publishers şi cercetător ştiinţific la Advancement of Scholarly Research Center (Contemporary Science Association) – ambele din New York. A publicat 3 cărţi ştiinţifice în SUA şi 12 în România, şi peste 60 de articole indexate BDI sau ISI. A obţinut prin competiţie granturi în ţară şi străinătate, a participat la conferinţe academice internaţionale, este recenzor pentru numeroase reviste ştiinţifice internaţionale şi a coordonat traducerea a peste 3000 de pagini din literatura de specialitate.</p> <p> Profesoara <strong>Brînduşa Covaci</strong> a fost invitată la Universitatea Harvard, Massachusetts, Statele Unite ale Americii, în cadrul Conferinţei Americane de Matematică Aplicată, intre 27-29 Ianuarie 2010, să vorbească despre riscul portofoliilor întâlnit la bursele de valori din Europa de Sud-Est, în special la Bursa de Valori Bucureşti. Lector doctor, Brînduşa Covaci, este cercetător şi dascăl format la şcoala românească, remarcându-se mai cu seamă în străinătate. A finalizat un doctorat în economie la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi urmează să îl finalizeze pe al doilea în finanţe la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.</p> <p> Tânăra româncă, este una dintre cercetătorii despre care distinsul profesor Lotfi Zadeh, inventatorul logicii <em>fuzzy</em>, declară că: „promite mult pentru ştiinţa modernă”. Expunerea, distinsei profesoare, care a avut drept subiect „Riscul de portofoliu folosind modelul Garch” (Portofolio risk using Garch model) a fost foarte apreciată de către oamenii de ştiinţă prezenţi la conferinţă. Cercetătoarea Brînduşa Covaci a organizat în cadrul acestei conferinţe o secţiune specială de Matematică în Afaceri şi Ştiinţe Sociale. La această secţiune, cercetătorii sau profesorii români au excelat prin prezentările făcute, dar şi prin creativitatea de care au dat dovadă în dezvoltarea unor subiecte dificile în ştiinţă. De asemenea, cercetătorul Brînduşa Covaci a primit dreptul de a iniţia un proiect de cercetare la Harvard Business School, în cadrul Departamentului de Finanţe, având drept tematică bursele de valori şi fondurile mutuale, proiect în care să antreneze personal de cercetare exclusiv românesc.</p> <p> În aceeaşi idee, imediat după această reuşită, profesoara Brînduşa Covaci împreună cu o parte dintre profesorii şi cercetătorii prezenţi la Universitatea Harvard, au fost invitaţi să vorbească la Conferinţa Internaţională de Administrare a Afacerilor care s-a desfăşurat în perioada 23-25 februarie 2010 la Universitatea Cambridge din Regatul Unit al Marii Britanii.</p> <p> Lector universitar doctor, <strong>Sofia Bratu</strong>, prezentă de asemena la conferinţele de la Harvard, este licenţiată în comunicare şi relaţii publice, şi doctor în sociologie – ambele obţinute în cadrul Universităţii din Bucureşti. Prodecan al Facultăţii de Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Universităţii Spiru Haret din Bucureşti profesoara Sofia Bratu a publicat cărţi de specialitate la edituri recunoscute CNCSIS, articole în reviste străine BDI şi comunicări la manifestări internaţionale (desfăşurate la universităţi precum Harvard şi Cambridge) incluse în ISI Proceedings şi indexate SCI/Web of Science.</p> <p> Este evident că învăţământul românesc excelează în domeniul cercetării, ştiinţelor, informaticii şi devine din ce în ce mai important în toate marile centre academice şi ştiinţifice din lume. Cu toate aceste evidente, acasă nu se găsesc bani pentru promovare, acestea nefiind prioritatea guvernului. Scuza? Situaţia economică dificilă! Ma întreb, în câte şedinţe de guvern s-a discutat strict despre cercetare ţi despre cum poate deveni aceasta prioritară? Fondurile destinate acestora sunt insuficiente pentru a acoperi necesarul expunerii valorilor româneşti în lume. Soluţia este atât atragerea fondurilor externe bugetului de stat pentru cercetare şi învăţământ de excelenţă cât şi o orientare a vizualului în expunera valorilor academice. Urmarea firească va fi trezirea mândriei naţioanale pentru oameni a căror contribuţie au condus şi conduc la dezvoltarea societăţii de-a lungul timpului.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">882</post-id> </item> <item> <title>Dragostea de libertate…</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/dragostea-de-libertate/</link> <dc:creator><![CDATA[Kasandra Kalmann-Năsăudean]]></dc:creator> <pubDate>Mon, 01 Mar 2010 20:25:52 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Cultura]]></category> <category><![CDATA[activitatea]]></category> <category><![CDATA[acumularea]]></category> <category><![CDATA[adaptarea]]></category> <category><![CDATA[altă]]></category> <category><![CDATA[alţii]]></category> <category><![CDATA[andrei]]></category> <category><![CDATA[anglia]]></category> <category><![CDATA[asume]]></category> <category><![CDATA[bază]]></category> <category><![CDATA[branding]]></category> <category><![CDATA[buni]]></category> <category><![CDATA[cadrul]]></category> <category><![CDATA[canada]]></category> <category><![CDATA[ceilalţi]]></category> <category><![CDATA[cerintele]]></category> <category><![CDATA[cluj]]></category> <category><![CDATA[companii]]></category> <category><![CDATA[comunista]]></category> <category><![CDATA[controlată]]></category> <category><![CDATA[creativ]]></category> <category><![CDATA[culmea]]></category> <category><![CDATA[cunoştiinţe]]></category> <category><![CDATA[curajul]]></category> <category><![CDATA[deprimantă]]></category> <category><![CDATA[design]]></category> <category><![CDATA[destul]]></category> <category><![CDATA[direct]]></category> <category><![CDATA[doilea]]></category> <category><![CDATA[dragostea]]></category> <category><![CDATA[economia]]></category> <category><![CDATA[economiei]]></category> <category><![CDATA[emoţie]]></category> <category><![CDATA[entuziasm]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[experienţa]]></category> <category><![CDATA[faci]]></category> <category><![CDATA[faptul]]></category> <category><![CDATA[fotografie]]></category> <category><![CDATA[greu]]></category> <category><![CDATA[guvernată]]></category> <category><![CDATA[idealist]]></category> <category><![CDATA[îmbunătăţită]]></category> <category><![CDATA[important]]></category> <category><![CDATA[importante]]></category> <category><![CDATA[imposibil]]></category> <category><![CDATA[industria]]></category> <category><![CDATA[însă?]]></category> <category><![CDATA[inteligenţă]]></category> <category><![CDATA[intoarce]]></category> <category><![CDATA[întrebat]]></category> <category><![CDATA[îţi]]></category> <category><![CDATA[leonte]]></category> <category><![CDATA[libertate]]></category> <category><![CDATA[lider]]></category> <category><![CDATA[lucrurile]]></category> <category><![CDATA[lume]]></category> <category><![CDATA[mână]]></category> <category><![CDATA[management]]></category> <category><![CDATA[mele]]></category> <category><![CDATA[merg]]></category> <category><![CDATA[muncă]]></category> <category><![CDATA[personală]]></category> <category><![CDATA[piaţa]]></category> <category><![CDATA[pierdere]]></category> <category><![CDATA[place]]></category> <category><![CDATA[plăcute]]></category> <category><![CDATA[planurile]]></category> <category><![CDATA[plecat]]></category> <category><![CDATA[poziţii]]></category> <category><![CDATA[principiile]]></category> <category><![CDATA[privesc]]></category> <category><![CDATA[producţie]]></category> <category><![CDATA[rând]]></category> <category><![CDATA[rapid]]></category> <category><![CDATA[raspuns]]></category> <category><![CDATA[reuşit]]></category> <category><![CDATA[riscuri]]></category> <category><![CDATA[români]]></category> <category><![CDATA[românia]]></category> <category><![CDATA[românii]]></category> <category><![CDATA[românilor]]></category> <category><![CDATA[scurt]]></category> <category><![CDATA[sine]]></category> <category><![CDATA[spania]]></category> <category><![CDATA[statele]]></category> <category><![CDATA[stilul]]></category> <category><![CDATA[tara]]></category> <category><![CDATA[tehnice]]></category> <category><![CDATA[tenacitatea]]></category> <category><![CDATA[timp]]></category> <category><![CDATA[trebuia]]></category> <category><![CDATA[trebuie]]></category> <category><![CDATA[unite]]></category> <category><![CDATA[urmă]]></category> <category><![CDATA[vedere]]></category> <category><![CDATA[viaţă]]></category> <category><![CDATA[visător]]></category> <category><![CDATA[vorba]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/dragostea-de-libertate/</guid> <description><![CDATA[  Scris de, Kasandra Kalmann-Năsăudean Românii în lume… Firme de avocatură renumite, bănci şi spitale, companii petroliere şi de telefonie mobilă, au salariaţi români angajaţi în poziţii importante. Cu toţii visăm la aşa ceva, dar numai unii dintre noi au avut curajul, inteligenţa, perseverenţa şi norocul…, necesare pentru a convinge importante companii din întreaga lume […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5531" style="margin: 5px; float: left;" alt="Andrei20Leonte-Barcelona-Spania" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/Andrei20Leonte-Barcelona-Spania.jpg?resize=280%2C186" height="186" width="280" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/Andrei20Leonte-Barcelona-Spania.jpg?w=280&ssl=1 280w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/03/Andrei20Leonte-Barcelona-Spania.jpg?resize=150%2C100&ssl=1 150w" sizes="(max-width: 280px) 100vw, 280px" /><strong> </strong></p> <p>Scris de, Kasandra Kalmann-Năsăudean</p> <p><strong>Românii în lume…</strong></p> <p>Firme de avocatură renumite, bănci şi spitale, companii petroliere şi de telefonie mobilă, au salariaţi români angajaţi în poziţii importante. Cu toţii visăm la aşa ceva, dar numai unii dintre noi au avut curajul, inteligenţa, perseverenţa şi norocul…, necesare pentru a convinge importante companii din întreaga lume că, ţara din care provin nu are legatură cu abilităţile lor profesionale.</p> <p> Ce au ei în comun, pe lângă studii şi experienţa peste medie? Disponibilitatea de a se muta în altă ţară, tenacitatea de a trece peste prejudecăţi, îndrăzneala de a lua totul de la zero printre străini şi ambiţia de a dovedi că sunt buni. Realmente, foarte buni. Mai mulţi români decât ne-am putea imagina, au reuşit să pătrundă în lumea unde mulţi doar visează, au reuşit să ajungă în poziţii importante la mari corporaţii internaţionale, lucrează la imaginea României mai bine decât ar putea să o facă toate ambasadele din lume. <br />Românii sunt mai bine văzuţi în Canada şi Statele Unite Ale Americii, decât în Europa. Dacă în Europa trebuie să te lupţi cu prejudecăţile, în Canada, America sau Australia, e greu să strici imaginea bună. Sunt foarte mulţi români în Statele Unite, care urmează doctorate, masterate sau profesează ca avocaţi, medici, ingineri, profesori, cercetători şi care sunt extrem de apreciaţi la locul de muncă. În Europa, numărul mare de infractori cu paşaport românesc şi publicitatea negativă pe care o fac, creează bariere pentru ceilalţi. Problema este că, despre România se vorbeşte mai puţin decât despre alte ţări. Mai sperăm că, făcând parte acum din UE, europenii vor afla mai multe lucruri despre puterea de muncă, inteligenţa şi tenacitatea românilor. </p> <p> </p> <p><strong>Din Maramureşul istoric…</strong><br />Nu poţi scrie despre succesele românilor din Canada sau Statele Unite, despre cei din Germania, Anglia sau Spania, fără să vorbeşti şi despre Andrei Leonte. Provine din Maramureş, zona care a dat lumii oameni de valoare. În România, a studiat în cadrul Universităţii Tehnice din Cluj. Tânăr şi dornic să scape de consecinţele dictaturii ceauşiste, Andrei a căutat o cale de ieşire din România. Soarta i-a zâmbit, când, cu o escală în Anglia de trei ani pentru a obţine o diplomă în business and management, post graduate diploma, a emigrat în Spania.<br />A plecat fără să se uite în urmă. Avea la el câţiva dolari şi un milion de speranţe. „Dacă privesc acum în urmă? Da, a fost greu. Am plecat din România fără să clipesc. În Spania am luat totul de la capăt. Practic, am renăscut. Acum, sunt Manufacturing Engineer, şi Enginering co-ordinator pentru divizia de metale. Cu alte cuvinte, legătura dintre design şi producţie, în principiu stabilesc procesele de producţie pentru piesele noi, metal şi aluminium care intră în componenţa mobilierului de birou. De asemenea, responsabil cu îmbunătăţirea procesului tehnologic din cadrul companiei…”, poveşteste Andrei. <br />L-am întrebat dacă i-a fost greu să se adapteze în societatea unei ţări precum Spania, la stilul de muncă şi mi-a raspuns cu un zâmbet de aduceri aminte şi cu o oarecare emoţie controlată: „…, adaptarea la stilul de muncă de aici… Da… Să nu uităm că am ajuns să lucrez în industria spaniolă guvernată de principiile economiei de piaţă, direct după experienţa destul de deprimantă din economia şi industria comunistă. În al doilea rând, trebuie să avem în vedere, faptul că baza de cunoştiinţe tehnice personală trebuia îmbunătăţită rapid pentru a fi în pas cu cerinţele tehnice de aici. Deci, acumularea de cunoştiinţe noi, în scurt timp, necondiţionat. Şi nu în ultimul rând, adaptarea atât la stilul de lucru al echipelor manageriale cât şi la dinamica grupurilor din care făceam parte”.</p> <p><strong>E visător, idealist şi încă, pasionat de fotografie…</strong><br />Pentru Andrei, nu este complicat să fii şi process designer şi manager în acelaşi timp, mai ales că spiritul artistic şi cel antreprenorial nu merg des mână în mână. Însă, pe de altă parte, el este un lider creativ, care face lucrurile altfel decât le fac ceilalţi şi are curajul să îşi asume riscuri. E şi mai important să ai entuziasm şi să faci ceea ce faci pentru că îţi place activitatea în sine, fie că e vorba despre branding, design sau management, nu doar pentru rezultate. Andrei e visător şi idealist, pentru că doar aşa poţi să ai curajul să faci ceva ce alţii zic că e imposibil sau o pierdere de timp. Şi culmea, să mai şi reuşeşti. Cu Andrei se poate discuta relaxat, despre orice situaţie. Viaţa decentă şi linstită pe care o trăieşte în ţara de adopţie, l-a modificat în bine pe toate planurile. Şi e mulţumit, fericit. Ne-a mărturisit cu aceeaşi emoţie controlată, faptul că, în curtea casei, alături de drapelul spaniol, flutură şi tricolorul. L-am întrebat dacă îşi doreşte să se întoarcă mai târziu în România, definitiv… După câteva secunde de tăcere, ne-a raspuns că este posibil a nu se mai întoarce în ţara de origine: „din poziţia în care mă găsesc astăzi, nu, nu cred că mă voi mai întoarce în ţară… Spania nu e perfectă, dar, cu siguranţă, mă simt aici acasă. Probabil am plecat de prea multă vreme ca să mai asociez planurile mele de viitor cu România. Desigur, privesc uneori cu nostalgie în urmă, la copilarie, la tinereţe, la anii de studenţie petrecuţi la Cluj, la pasiunea mea pentru fotografie… Am amintirile mele plăcute sau mai puţin plăcute legate de acea perioadă. Cu toate acestea, viaţa mea a prins poate rădăcini mult prea puternice aici pentru a contempla o eventuală întoarcere definitivă pe plaiurile natale…”.<br />De când a ajuns în Spania, viaţa i-a aşternut un covor roşu al provocărilor. La început, lupta să supravieţuiască într-un program foarte competitiv. Acum luptă cu sine într-un continuu proces al perfecţionării. Maramureşanul, Andrei Leonte, a materializat la maximum ocazia oferită de soartă, folosindu-şi toate atributele: cunoştinţe, dorinţa, dragostea de libertate, aprecierea faţă de un popor care l-a adoptat şi mai ales, optimismul.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">865</post-id> </item> <item> <title>A FI ACTOR ROMÂN LA CHIȘINĂU ÎNSEAMNĂ SĂ FII UN EROU…</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/a-fi-actor-roman-la-chiinu-inseamn-s-fii-un-erou/</link> <dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator> <pubDate>Fri, 05 Feb 2010 22:31:39 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Interviu]]></category> <category><![CDATA[„mulţi]]></category> <category><![CDATA[1989]]></category> <category><![CDATA[acele]]></category> <category><![CDATA[actor]]></category> <category><![CDATA[adus]]></category> <category><![CDATA[aldea]]></category> <category><![CDATA[americane]]></category> <category><![CDATA[artişti]]></category> <category><![CDATA[aţi]]></category> <category><![CDATA[bacovia]]></category> <category><![CDATA[basarabia]]></category> <category><![CDATA[bucuresti]]></category> <category><![CDATA[chisinau]]></category> <category><![CDATA[citim]]></category> <category><![CDATA[comunist]]></category> <category><![CDATA[comunităţii]]></category> <category><![CDATA[cristofor]]></category> <category><![CDATA[cuvintele]]></category> <category><![CDATA[deşi]]></category> <category><![CDATA[director]]></category> <category><![CDATA[drag]]></category> <category><![CDATA[dragoste]]></category> <category><![CDATA[eminescu]]></category> <category><![CDATA[eram]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[evenimente]]></category> <category><![CDATA[final]]></category> <category><![CDATA[flori!]]></category> <category><![CDATA[george]]></category> <category><![CDATA[gheorghe]]></category> <category><![CDATA[greşeli]]></category> <category><![CDATA[grigore]]></category> <category><![CDATA[inseamna]]></category> <category><![CDATA[interdicție]]></category> <category><![CDATA[interviu]]></category> <category><![CDATA[întoarcem]]></category> <category><![CDATA[învaţă]]></category> <category><![CDATA[invitat]]></category> <category><![CDATA[invitaţi]]></category> <category><![CDATA[iubească]]></category> <category><![CDATA[jelescu]]></category> <category><![CDATA[limba]]></category> <category><![CDATA[lucru]]></category> <category><![CDATA[macedonski]]></category> <category><![CDATA[marea]]></category> <category><![CDATA[mari]]></category> <category><![CDATA[mesaj]]></category> <category><![CDATA[mihai]]></category> <category><![CDATA[momentul]]></category> <category><![CDATA[multă]]></category> <category><![CDATA[muzica]]></category> <category><![CDATA[nichita]]></category> <category><![CDATA[niciodată]]></category> <category><![CDATA[nicolae]]></category> <category><![CDATA[noastre]]></category> <category><![CDATA[noştri]]></category> <category><![CDATA[nostru]]></category> <category><![CDATA[odată]]></category> <category><![CDATA[poet]]></category> <category><![CDATA[poeți]]></category> <category><![CDATA[poezie]]></category> <category><![CDATA[primul]]></category> <category><![CDATA[putem]]></category> <category><![CDATA[queens]]></category> <category><![CDATA[rând]]></category> <category><![CDATA[recitaluri]]></category> <category><![CDATA[recitat]]></category> <category><![CDATA[roman]]></category> <category><![CDATA[română]]></category> <category><![CDATA[românească]]></category> <category><![CDATA[românesc]]></category> <category><![CDATA[româneste]]></category> <category><![CDATA[români]]></category> <category><![CDATA[românia]]></category> <category><![CDATA[românii]]></category> <category><![CDATA[româno]]></category> <category><![CDATA[șansa]]></category> <category><![CDATA[scoarță]]></category> <category><![CDATA[scop]]></category> <category><![CDATA[socială]]></category> <category><![CDATA[sperăm]]></category> <category><![CDATA[spun]]></category> <category><![CDATA[stănescu]]></category> <category><![CDATA[ştiu]]></category> <category><![CDATA[tara]]></category> <category><![CDATA[teatru]]></category> <category><![CDATA[teatrul]]></category> <category><![CDATA[teatrului]]></category> <category><![CDATA[teodorovici]]></category> <category><![CDATA[toţi]]></category> <category><![CDATA[trebuie]]></category> <category><![CDATA[unire]]></category> <category><![CDATA[venit]]></category> <category><![CDATA[versurile]]></category> <category><![CDATA[vieru]]></category> <category><![CDATA[vorba]]></category> <category><![CDATA[vorbim]]></category> <category><![CDATA[york]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/a-fi-actor-roman-la-chiinu-inseamn-s-fii-un-erou/</guid> <description><![CDATA[În preajma zilei de comemorare a marelui nostru poet român, Mihai Eminescu, în cadrul comunității româno-americane de la New York, au avut loc mai multe evenimente culturale, care au culminat cu trei recitaluri de poezie și muzică, susținute de către doi invitați de la Chișinău și București: dl Nicolae Jelescu – actor și Cristofor Aldea […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5490" style="margin: 5px; float: left;" alt="Actorul_Nicolae_Jelescu._Chisinau._Poza_in_NYC_2010" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Actorul_Nicolae_Jelescu._Chisinau._Poza_in_NYC_2010.jpg?resize=195%2C210" height="210" width="195" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Actorul_Nicolae_Jelescu._Chisinau._Poza_in_NYC_2010.jpg?w=195&ssl=1 195w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Actorul_Nicolae_Jelescu._Chisinau._Poza_in_NYC_2010.jpg?resize=150%2C162&ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 195px) 100vw, 195px" />În preajma zilei de comemorare a marelui nostru poet român, Mihai Eminescu, în cadrul comunității româno-americane de la New York, au avut loc mai multe evenimente culturale, care au culminat cu trei recitaluri de poezie și muzică, susținute de către doi invitați de la Chișinău și București: dl Nicolae Jelescu – actor și Cristofor Aldea Teodorovici – interpret, muzician, fiul regretaților artiști români Doina și Ion Aldea Teodorovici. Primele două recitaluri s-au desfășurat într-o atmosferă de bucurie românească, la restaurantele „Transilvania” și „Romanian Garden” din Sunnyside, Queens, New York. Cel de al treilea a avut loc în sala socială a Misiunii Ortodoxe Române „Sf. Gheorghe” din Glendale, Queens, New York, la invitația P.C. Pr. Gheorghe Schiopu. S-a cântat, cu mult dor și drag, pe versurile sublime ale lui Grigore Vieru, Mihai Eminescu și s-a recitat din marii noștri poeți români. Deși spre final atmosfera s-a transformat într-un fel de șezătoare culturală, ca să nu spun cantină socială, unde fiecare și-a zis, la un ison, propriul folclor adus de-acasă, cei doi artiști invitați au reușit să termine recitalul, demonstrând tenacitate, pasiune și profesionalism.<br />Cu aceast prilej, pentru a-l face cunoscut întregii comunități româno-americane de la New York și nu numai, l-am invitat pe dl Nicolae Jelescu, director al Teatrului de Poezie din Chișinău, să ne răspundă la întrebările unui interviu. </p> <p>Nicholas Buda: Domnule Nicolae Jelescu ați fost invitat, împreună cu interpretul de muzică Cristofor Aldea Teodorovici la New York. Ați venit ca și actor? Ați venit ca și român? Ați venit ca și basarabean? Ca și vizitator? În ce calitate v-ați regăsit în toate aceste manifestări pe care le-ați avut, în vizita de la New York?<br />Nicolae Jelescu: Vreau să zic, în primul rând, că am venit de mult drag și dor, de Mihai Eminescu și de marele nostru Grigore Vieru, cei doi luceferi ai poeziei noastre. Dragostea pentru ei mă duce peste tot… Unde mă invită cineva să citesc un vers de Mihai Eminescu, ori de Grigore Vieru, nu refuz niciodată, pentru că mi-s dragi sufletului meu. Și dacă aduc un mesaj și un cuvânt frumos spus, cu măiestrie de acești mari poeți, eu cred că este un lucru extrem de bun. <br />N. B: Pentru cei care nu vă cunosc, sunteți actor, director al Teatrului de Poezie din Chișinău…<br />N. J: Da, vin de la Teatrul de Poezie „Alexei Mateevici” din Chișinău, printre altele Teatru de Poezie unic în Europa. În primul rând, am redeschis acest teatrul de limbă română, cu o piesă de Mihai Eminescu. Este vorba de poemul dramatic „Andrei Mureșanul”. După Eminescu au urmat mulți, mulți alți mari poeți români. În teatrul nostru nu citim decât mari poeți … Printre ei au fost: Lucian Blaga – „Atâtea stele cad”, un spectacol de poezie, Grigore Vieru – „Strigat-am către tine”, George Topârceanu – „Balade vesele și triste”, au mai fost citiți George Bacovia, Ion Minulescu, Nichita Stănescu, Alexandru Macedonski – un mare poet român oarecum uitat… noi l-am redescoperit, adică i-am montat versurile pe scenă.<br />N. B: Ce înseamnă să fii actor român la Chișinău?<br />N. J: Să fii actor român la Chișinău înseamnă să fii un erou! Lumea, în general, nu se prea se înghesuie la teatru… Noi vorbim românește și gândim românește la Chișinău, iar eu personal vin dintr-o zonă în care s-a vorbit, dintotdeauna, frumoasa limbă românească, dulcele grai românesc. Nu pot să zic basarabean sau moldovenesc, pentru că acolo jos, la malurile Dunării de unde vin, vorbim și simțim românește. De aceea și la Chișinău am adus acele simțiri romînești, care nu au plăcut guvernanților comuniști. În teatru citim românește dar niciodată ce-o fi, ci ceea ce atinge sufletul oamenilor. Încercă să cultivăm ideea teatrului românesc în rândurile spectatorilor noștri și cum spuneam trebuie să fii un erou ca să fii actor la Chișinău, pentru că până acum am fost sub talpa comunistă și de cele mai multe ori când mergeam la radio, pentru o emisiune, mi se punea interdicție înainte de emisie: trebuie să omiteți cuvintele român, România, limba română și Basarabia! Sigur că făceam tot posibilul să par că accept această interdicție, dar în momentul ce eram în emisiune directă, limba mea vorbea de la sine acele cuvinte… Imediat eram atenționat și bineînțeles că un timp nu mai eram invitat, eram marginalizat. Un fel de joc de intimidare. Dar nu este posibil să nu spunem aceste lucruri… ce se întâmplă dacă toți tăcem?<br />N. B: Pentru că ați adus vorba despre regimul comunist, să ne întoarcem cu 20 de ani în istorie, mai exact la momentele de revoltă socială ale anului 1989, în Europa… Cum caracterizați momentul ‘89 când Basarabia ar fi avut șansa istorică de a reveni la trupul țării mame, România? Istoria a trecut, nu mai putem să ne întoarcem și să o schimbăm, dar se știe că România și Basarabia au pierdut atunci, șansa reîntregirii… Ce s-a omis atunci? Ce putem învăța, noi românii, de pe ambele maluri ale Prutului, din greșelile trecutului?<br />N. J: Da s-au făcut multe greșeli, atât la București cât și la Chișinău, dar nu sunt politician de profesie, deci nu pot să comentez în detalii aceste greșeli. Un lucru cert știu: unirea este inevitabilă! Nu s-a produs atunci în 1989, deși noi am stat cu sufletele pregătite pentru un astfel de act național, pentru marea unire, pe care toți românii de aici din Basarabia dar și din Ucraina o sperau. Ne-am bucurat că totuși am scăpat de jugul comunist, că în final puteam și noi să călătorim liberi, să mergem peste hotare, la București, la Iași peste podul de flori!<br />N. B: Ce au însemnat acele „poduri de flori” de peste Prut, pentru oamenii simpli, pentru românii basarabeni care vedeau, dintr-odată, șansa de a trece Prutul spre țara mamă, pe un pod realmente împodobit cu flori?<br />N. J: Bucurie multă, lacrimi de durere și de dor… asta am văzut și am simțit, pentru că vorba veche – sângele apă nu se face! De aceea am pășit cu emoții me acele poduri de flori ale întrățirii noastre eterne cu România. Sperăm ca având acum o nouă conducere la Chișinău, să se înfăptuiască marea unire. Aceasta sperăm noi cei care iubim țara noastră, România.<br />N. B: Prin poezia pe care ați recitat-o astăzi aici, dar și la celelalte evenimente la care ați participat în New York, ați transmis nu numai mesajul poeților care au scris acele versuri, dar și pasiunea, dăruirea dvst. de actor, care au însoțit actul recitativ, devenind astfel un ambasador cultural al momentului literar. Este și acesta un scop al vocației de a fi actor? <br />N. J: Niciodată nu mi-am atins acel scop, pentru că știu că întotdeauna este loc de mai bine și de mai mult. Odată, într-un interviu la Chișinău, am zis că dacă mi-ar da Dumnezeu o memorie excepțională, aș învăța din scoarță-n scoarță, șapte mari poeți: Mihai Eminescu, Grigore Vieru, George Bacovia, Nichita Stănescu, Tudor Arghezi, Alexandru Macedonski, Geo Bogza… Vă mai pot spune și mai departe, un Vasile Voiculescu, Ion Heliade Rădulescu, etc, etc.<br />N. B: Dacă aveți un mesaj pentru cititorii ziarului „G. de Colorado”, un ziar de referință al comunității româno-americane, vă invit să o faceți prin intermediul acestui interviu.<br />N. J: Pentru cititorii ziarului „Gândacul de Colorado”, dar aș zice și pentru românii de pretutindeni, le doresc să nu uite că sunt români, să iubească limba românească, să iubească omul, așa cum spun cuvintele lui Marin Preda „acolo unde dragoste nu e, nimic nu e”. Aceasta am dorit să spun, dragoste și multă, multă sănătate tuturor.<br />N. B: Vă mulțumim pentru amabilitatea acordării acestui interviu. </p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">813</post-id> </item> <item> <title>ROMÂNIA ȘI MOLDOVA DIN NOU ÎN ATENȚIA SECRETARULUI DE STAT AMERICAN HILLARY CLINTON</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/romania-i-moldova-din-nou-in-atenia-secretarului-de-stat-american-hillary-clinton/</link> <dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator> <pubDate>Mon, 01 Feb 2010 19:45:12 +0000</pubDate> <category><![CDATA[America]]></category> <category><![CDATA[1940]]></category> <category><![CDATA[acelaşi]]></category> <category><![CDATA[acord]]></category> <category><![CDATA[acordul]]></category> <category><![CDATA[adică]]></category> <category><![CDATA[adus]]></category> <category><![CDATA[aflat]]></category> <category><![CDATA[aflată]]></category> <category><![CDATA[ajutor]]></category> <category><![CDATA[american]]></category> <category><![CDATA[anul]]></category> <category><![CDATA[armatei]]></category> <category><![CDATA[asumate]]></category> <category><![CDATA[bagajul]]></category> <category><![CDATA[chisinau]]></category> <category><![CDATA[clinton]]></category> <category><![CDATA[conflict]]></category> <category><![CDATA[convenită]]></category> <category><![CDATA[democraţia]]></category> <category><![CDATA[departamentul]]></category> <category><![CDATA[disputele]]></category> <category><![CDATA[două]]></category> <category><![CDATA[euroatlantice]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[europeană]]></category> <category><![CDATA[europei]]></category> <category><![CDATA[europene]]></category> <category><![CDATA[filip]]></category> <category><![CDATA[formula]]></category> <category><![CDATA[frontieră]]></category> <category><![CDATA[hillary]]></category> <category><![CDATA[imediat]]></category> <category><![CDATA[implicit]]></category> <category><![CDATA[interesele]]></category> <category><![CDATA[international]]></category> <category><![CDATA[internaţională]]></category> <category><![CDATA[întrebări]]></category> <category><![CDATA[Îşi]]></category> <category><![CDATA[istoria]]></category> <category><![CDATA[istoriei]]></category> <category><![CDATA[malul]]></category> <category><![CDATA[marginea]]></category> <category><![CDATA[mileniului]]></category> <category><![CDATA[millennium]]></category> <category><![CDATA[moldova]]></category> <category><![CDATA[moldovei]]></category> <category><![CDATA[moldoveneasca]]></category> <category><![CDATA[moscova]]></category> <category><![CDATA[nato]]></category> <category><![CDATA[nevoie]]></category> <category><![CDATA[nistru]]></category> <category><![CDATA[oraşul]]></category> <category><![CDATA[paris]]></category> <category><![CDATA[plan]]></category> <category><![CDATA[politic]]></category> <category><![CDATA[politice]]></category> <category><![CDATA[precizat]]></category> <category><![CDATA[precizează]]></category> <category><![CDATA[premierul]]></category> <category><![CDATA[presedintelui]]></category> <category><![CDATA[prezenţei]]></category> <category><![CDATA[primul]]></category> <category><![CDATA[probabil]]></category> <category><![CDATA[problematicii]]></category> <category><![CDATA[problemele]]></category> <category><![CDATA[programul]]></category> <category><![CDATA[promisiunilor]]></category> <category><![CDATA[pusă]]></category> <category><![CDATA[rachete]]></category> <category><![CDATA[republica]]></category> <category><![CDATA[republicii]]></category> <category><![CDATA[românia]]></category> <category><![CDATA[româniei]]></category> <category><![CDATA[ruse]]></category> <category><![CDATA[rusia]]></category> <category><![CDATA[rusiei]]></category> <category><![CDATA[secretarul]]></category> <category><![CDATA[secretarului]]></category> <category><![CDATA[semna]]></category> <category><![CDATA[semnarea]]></category> <category><![CDATA[siguranţă]]></category> <category><![CDATA[situaţiei]]></category> <category><![CDATA[social]]></category> <category><![CDATA[stat]]></category> <category><![CDATA[structurile]]></category> <category><![CDATA[tara]]></category> <category><![CDATA[timp]]></category> <category><![CDATA[ţinut]]></category> <category><![CDATA[transnistria]]></category> <category><![CDATA[tratat]]></category> <category><![CDATA[trebui]]></category> <category><![CDATA[trupelor]]></category> <category><![CDATA[ucraina]]></category> <category><![CDATA[ultimul]]></category> <category><![CDATA[uniunea]]></category> <category><![CDATA[uniunii]]></category> <category><![CDATA[urss]]></category> <category><![CDATA[vlad]]></category> <category><![CDATA[washington]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/romania-i-moldova-din-nou-in-atenia-secretarului-de-stat-american-hillary-clinton/</guid> <description><![CDATA[După salutul adresat României în decembrie anul trecut, cu ocazia sărbătoririi a douăzeci de ani de la căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, Departamentul de Stat american își focalizează din nou, lentila diplomației externe, pe țările de la marginea estică a Uniunii Europene, inclusiv România. Dincolo de sfera de influență NATO, la frontiera dintre […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5471" style="margin: 5px; float: left;" alt="Clinton_la_Paris_ian._2010_Articol_N_Buda" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Clinton_la_Paris_ian._2010_Articol_N_Buda.jpg?resize=247%2C210" height="210" width="247" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Clinton_la_Paris_ian._2010_Articol_N_Buda.jpg?w=247&ssl=1 247w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/Clinton_la_Paris_ian._2010_Articol_N_Buda.jpg?resize=150%2C128&ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 247px) 100vw, 247px" />După salutul adresat României în decembrie anul trecut, cu ocazia sărbătoririi a douăzeci de ani de la căderea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, Departamentul de Stat american își focalizează din nou, lentila diplomației externe, pe țările de la marginea estică a Uniunii Europene, inclusiv România. Dincolo de sfera de influență NATO, la frontiera dintre Uniunea Europeană și restul Europei centrale și de est, în acea zonă tampon unde deciziile politice sunt încă inluențate de la Moscova și democrația supraviețuiește pe un panel social extrem de fragil, se află Republica Moldova. Legată istoric, cultural și social de România, această țară luptă să ajungă ultimul tren spre Europa comunitară. Politica de integrare europeană a fost însă obstrucționată, în repetate rânduri, de către fosta conducere comunistă de la Chișinău, precum și de conflitele de interes separatist dintre Republica Moldova și Republica Moldovenească Nistreană – un nume dat de forțele separatiste entității politice autoproclamte din Transnistria. Republica Moldova a pierdut controlul acestei zone strategice de peste Nistru, în urma intervenției armatei ruse în „conflictul din Transnistria”, un conflict politic cu privire la exercitarea controlului asupra raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbniţa, Slobozia şi oraşul Tiraspol, aflate pe malul stâng al fluviului Nistru şi oraşul Tighina, aflat pe malul drept al aceluiaşi fluviu. Conflictul a început în anul 1990, imediat după autoproclamarea independenţei Republicii Moldoveneşti. Această „republică” ce are la fundamentul ei un butoi de pulbere, este păzită cu străjnicie de trupele de elită ale Armatei a 14 a Federației Ruse, care nu se mișcă decât numai la ordinul expres, venit de la Moscova. <br />Aflată, vineri săptămâna trecută, la Paris la invitația președintelui Nicolas Sarkozi, Secretarul de Stat Hillary Clinton, după ce în prealabil fusese la Londra pentru o conferință internațională pentru stabilitatea Afganistanului, a ținut un discurs complex pe tema securității regionale în Europa. Dacă primul an al administrației președintelui Obama a dat impresia comunității internaționale, mai ales celei europene, că polititca externă americană a fost concentrată doar în zonele de conflict care interesau SUA, nu și Europa, vizita și discursul Secretarului de Stat Clinton, la Paris, par să rectifice, în ultimul moment, această noțiune. <br />La Academia Militară din Paris, Hillary Clinton, răspunzând la întrebările ziaristului corespondent David Gollust, de la Voice of America, a ținut să facă mai multe comentarii pe marginea situației politice instabile și prezenței trupelor rusești din Transnistria, a angajamentelor Republicii Moldova aflată pe drumul democrației, a situației frontierelor, dacă nu confuze cel puțin îngrijorătoare, dintre România și Republica Moldova, precum și pe marginea viitoarelor alegerilor prezidențiale din Ucraina. <br />Cu doar două săptămâni în urmă, Vlad Filat, premierul Republicii Moldova, aflat în vizită oficială la Washington, a fost primit la Departamentul de Stat, de către Hillary Clinton, fiind invitat să semneze acordul din cadrul programului MCC (Millennium Challenge Corporation). Prin semnarea acestui acord, Republica Moldova va primi un ajutor financiar nerambursabil de aproximativ 262 de milioane de dolari, din partea SUA, ca stimulent pentru dezvoltarea infrastructurii și pregătirea pentru aderarea la structurile alianței euroatlantice și eurocomunitare. Întrebată de reporter, daca există vreo posibilitate pentru SUA sau alți aliați europeni, să influențeze soluționarea benefică a problemele teritoriale ale Moldovei, un adevărat impediment pentru progresul viitor al acestui stat, Hillary Clinton a precizat că „…am discutat pe îndelete aceasta cu primul ministru. Moldova care se zbate să consolideze democrația spre a-și înbunătăți economia, se califică pentru programul Millennium Challange (Provocarea Mileniului), pentru că este încă o țară săracă ce are nevoie de mult ajutor. Cu siguranță, disputele de frontieră cu România, continuarea prezenței trupelor ruse pe teritoriul moldovean sunt motive de îngrijorare. Oricum, noi dorim să asistăm Moldova în procesul de ameliorare a vieții poporului și probabil că peste timp, aceste probleme pe care le întâmpină acum, pot fi soluționate.”<br />Cu siguranță că Secretarul de Stat american intuia sensibilitatea nuanțată a unei astfel de întrebări, de aceea a preferat să nu enumere, în termeni categorici, disputele de frontieră dintre Moldova și România și nici să ofere o soluție aplicabilă imediat, în acest sens. Cert estă că la Washington, premierul Filip a pedalat pe o politică internațională deschisă a Moldovei, insistând mai mult pe problema transnistreană, unde Moldova are într-adevăr nevoie de asistență din afară. De aceea nu s-a adus în discuție de ce România și Republica Moldova au eșuat în a definitiva formele acordul de frontieră, care vor trebui să stea la baza unui acord politic și implicit al unui Tratat de Frontieră. Dar de bună seamă că Washingtonul era informat de reticențele ambelor părți, în a formula și semna un astfel de tratat, reticiențe care au fost generate de istoria comună celor două țări, dar mai ales de nuanțele lingvistice, adică de denumirea documentelor și a limbii în care se va spune că sunt redactate: moldovenească sau română. Această situație discutată, fără îndoială, la Departamentul de Stat, cu respectul adevărului istoriei trecute a problematicii de frontieră dintre Moldova și România, a fost pusă în bagajul promisiunilor asumate de premierul Vlad Filip, odată cu semnarea acordului MCC. Acest bagaj al respnsabilității politice devine și mai greu, dacă se va reactualiza solicitarea Republicii Moldova, de acum trei ani, de introducere în acordul Tratatului de Frontieră, a unei referiri din Tratatul de Pace de la Paris din 1947, prin care se precizează, că frontiera dintre România și URSS va rămâne cea convenită în anul 1940, adică fără Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa (teritorii care oricum, prin semnarea acelui tratat au intrat în stăpânirea Uniunii Sovietice). Se vorbește însă despre o convenție imaginară dintre URSS și o Românie care, învinsă, nu putea să-și apere interesele naționale și implicit suveranitatea. Această afirmație a fost susținută pe toate canalele diplomatice, de către fostul ambasadorul al României la Chișinău, din acea vreme, dl Filip Teodorescu. Ipoteza aplicării unei istorii false, a ridicat un semn de întrebare la Washington, care își îndreaptă acum atenția clară, asupra Moldovei. „Provocarea Mileniului”, acceptată cu un foarte mare entuziasm de către premierul Vlad Filip, aduce însă și multe alte provocări, pe plan intern dar mai ales pe plan internațional Moldovei. Astfel, acest stat mic și sărac, dintre Uniunea Europeană și Ucraina, cu Transnistria sângerându-i istoria și integritatea statală, blocându-i accesul la integrarea europeană dorită, pe de-oparte, și cu România, mult mai stabilă din punct de vedere democratic și politic, stat integrat pe deplin in structurile euroatlantice, dar cu care mai are disensiuni nesoluționate, pe de altă parte, va trebui să demonstreze că angajamentele luate la Washington nu vor fi doar vorbe în vânt. La aceasta se mai adaugă și interesele Rusiei în regiune, care a aplicat același secenariu politico-militar în Transnistria, ca cel din teritoriile Abkhazia și Ossetia de sud. Îngrijorarea manifestată, vis-a-vis de extinderea influenței ruse, de către Secretarul de Stat american Hillary Clinton, la Paris, nu au adus în colimatorul internațional doar firava Moldovă și problematica Transnistrie, ci și cazul pre bine știut al Georgiei. Din acest motiv, cea mai mare parte a discursului s-a răsucit împrejurul pivotului relațiilor americane și europene cu Rusia, implicit al extinderii NATO spre estul și centrul Europei. Hillary Clinton a reinterat, de asemenea, opoziția SUA față de cererea Rusiei de a discuta, formula și semna un nou set de acorduri de securitate pentru Europa, menținând-și în același timp poziția de cooperare serioasă cu Rusia, în programul de apărare cu rachete, pentru Europa. „Apărarea cu rachete va face acest continent să fie un loc mai sigur” a precizat Secretarul de Stat, adăugâng că „Rusia nu mai este adversarul nostru, ci un partener în problemele globale majore”.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">789</post-id> </item> <item> <title>Antrenorul momentului în România, antrenor de liga a doua în Rusia!</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/antrenorul-momentului-in-romania-antrenor-de-liga-a-doua-in-rusia/</link> <dc:creator><![CDATA[Ciprian Rus]]></dc:creator> <pubDate>Thu, 07 Jan 2010 05:38:51 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Sport]]></category> <category><![CDATA[acord]]></category> <category><![CDATA[activitatea]]></category> <category><![CDATA[antrenor]]></category> <category><![CDATA[antrenorul]]></category> <category><![CDATA[antrenorului]]></category> <category><![CDATA[anunțul]]></category> <category><![CDATA[buna]]></category> <category><![CDATA[cald]]></category> <category><![CDATA[calificare]]></category> <category><![CDATA[campanie]]></category> <category><![CDATA[campioanei]]></category> <category><![CDATA[campionatului]]></category> <category><![CDATA[champions]]></category> <category><![CDATA[club!]]></category> <category><![CDATA[cluburi]]></category> <category><![CDATA[colo]]></category> <category><![CDATA[conduce]]></category> <category><![CDATA[contractul]]></category> <category><![CDATA[contractului]]></category> <category><![CDATA[cred]]></category> <category><![CDATA[creez]]></category> <category><![CDATA[dată]]></category> <category><![CDATA[decizia]]></category> <category><![CDATA[declarat]]></category> <category><![CDATA[destinația]]></category> <category><![CDATA[detaşarea]]></category> <category><![CDATA[domnului]]></category> <category><![CDATA[două]]></category> <category><![CDATA[echipa]]></category> <category><![CDATA[echipe]]></category> <category><![CDATA[echipei]]></category> <category><![CDATA[echipele]]></category> <category><![CDATA[emil]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[făcut]]></category> <category><![CDATA[familia]]></category> <category><![CDATA[federaţiei]]></category> <category><![CDATA[fotbal]]></category> <category><![CDATA[general]]></category> <category><![CDATA[îmi]]></category> <category><![CDATA[încheiat]]></category> <category><![CDATA[interesează]]></category> <category><![CDATA[jucătorii]]></category> <category><![CDATA[kuban]]></category> <category><![CDATA[league]]></category> <category><![CDATA[liga]]></category> <category><![CDATA[ligii]]></category> <category><![CDATA[lucescu]]></category> <category><![CDATA[mine]]></category> <category><![CDATA[mircea]]></category> <category><![CDATA[momentul]]></category> <category><![CDATA[nationale]]></category> <category><![CDATA[noastră]]></category> <category><![CDATA[normal]]></category> <category><![CDATA[nostru]]></category> <category><![CDATA[până]]></category> <category><![CDATA[perioada]]></category> <category><![CDATA[petrescu]]></category> <category><![CDATA[plecării]]></category> <category><![CDATA[posibilitate]]></category> <category><![CDATA[prefera]]></category> <category><![CDATA[presă]]></category> <category><![CDATA[preşedintele]]></category> <category><![CDATA[punctul]]></category> <category><![CDATA[razvan]]></category> <category><![CDATA[reproşez]]></category> <category><![CDATA[rezilierea]]></category> <category><![CDATA[română]]></category> <category><![CDATA[românia]]></category> <category><![CDATA[româniei]]></category> <category><![CDATA[rusia]]></category> <category><![CDATA[salariu]]></category> <category><![CDATA[salariul]]></category> <category><![CDATA[sandu]]></category> <category><![CDATA[secundă]]></category> <category><![CDATA[sefii]]></category> <category><![CDATA[selecţioner]]></category> <category><![CDATA[selecţionerului]]></category> <category><![CDATA[sezonului]]></category> <category><![CDATA[singura]]></category> <category><![CDATA[soţia]]></category> <category><![CDATA[sper]]></category> <category><![CDATA[stoica]]></category> <category><![CDATA[strainatate]]></category> <category><![CDATA[surprins]]></category> <category><![CDATA[tara]]></category> <category><![CDATA[timp]]></category> <category><![CDATA[trebuie]]></category> <category><![CDATA[unilaterală]]></category> <category><![CDATA[unirea]]></category> <category><![CDATA[unirii]]></category> <category><![CDATA[urmă]]></category> <category><![CDATA[urziceni]]></category> <category><![CDATA[vara]]></category> <category><![CDATA[vedere]]></category> <category><![CDATA[vrea]]></category> <category><![CDATA[zero]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/antrenorul-momentului-in-romania-antrenor-de-liga-a-doua-in-rusia/</guid> <description><![CDATA[Omul care a făcut senzație cu Unirea Urziceni în Champions League șochează părăsind echipa la mijlocul sezonului. Dan Petrescu avea șansa unei întâlniri istorice cu Liverpool în optimile Europa League, dar și a câștigării campionatului, unde se află la egalitate pe primul loc la finele turului, dar a preferat siguranța unui proiect de construcție în […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5463" style="margin: 5px; float: left;" alt="petrescu-cm" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/01/petrescu-cm.jpg?resize=260%2C173" height="173" width="260" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/01/petrescu-cm.jpg?w=280&ssl=1 280w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/01/petrescu-cm.jpg?resize=150%2C100&ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 260px) 100vw, 260px" />Omul care a făcut senzație cu Unirea Urziceni în Champions League șochează părăsind echipa la mijlocul sezonului. Dan Petrescu avea șansa unei întâlniri istorice cu Liverpool în optimile Europa League, dar și a câștigării campionatului, unde se află la egalitate pe primul loc la finele turului, dar a preferat siguranța unui proiect de construcție în Rusia, în divizia secundă, și tentația unui salariu care depășește de câteva ori salariul antrenorului campioanei României. <br />„Într-o zi poate mă voi întoarce, dacă voi fi dorit. Am considerat, din motive personale, că e mai bine să ne despărţim. Cred că această despărţire merită să fie una normală. Nu am ce să reproşez nimic, nimănui, au fost şi momente mai grele, pe care le-am trecut cu bine. Am avut şi şansa de a avea linişte, iar acest lucru m-a ajutat să creez un grup fantastic, cu care am avut rezultate. Nu s-a pierdut ceva important, jucătorii nu au plecat, iar dacă jucătorii rămân, Unirea se va bate la câştigarea campionatului. Sper să primesc şi eu o medalie la finalul sezonului. Nu am ce să le reproşez, ei sunt extraordinari, trebuie să rămână la fel. A fost o decizie grea, dar personală pe care nu aş vrea să o discut prea mult, o ţin pentru mine şi pentru familia mea. În cariera de antrenor, două echipe mi-au rămas în inimă, Unirea şi Sportul, unde m-am format ca antrenor”. Anunțul lui Dan Petrescu a căzut ca o ghilotină peste liniștea pauzei de iarnă din Liga 1. Desemnat de două ori consecutive antrenorul anului în România, Petrescu a șocat nu atât prin anunțul plecării intempestive de la Unirea Urziceni – oarecum previzibil după ieșirea din Champions League, – cât prin destinația pe care o va urma: liga secundă din Rusia!<br />Parcursul surprinzător al Unirii în CL – 8 puncte, record absolut pentru o echipă românească în faza grupelor pe sistemul nou – a atras deopotrivă atenția marilor cluburi din străinătate asupra jucătorilor campioanei noastre și asupra antrenorului Dan Petrescu, un nume rezonant în fotbalul european după performanțele spectaculoase obținute de-a lungul carierei de jucător cu Steaua, Chelsea și selecționata Generației de Aur. Nici ca antrenor Petrescu nu era un „no name”, după perioada fastă de acum câțiva ani de la Cracovia, în Polonia, unde a coordonat echipa Wisla. Tocmai de aceea, nu au surprins deloc rumorile care dezvăluiau interesul federației scoțiene de fotbal pentru Dan Petrescu. Și tocmai de aceea, a surprins destinația dată ca sigură pentru Dan Petrescu: Kuban Krasnodar, echipă din al doilea eșalon fotbalistic rusesc.<br />„MĂ intereseazĂ sĂ o iau o la zero cu o nouĂ echipĂ”<br />„S-au zvonit mai multe, nu numai de Rusia. În momentul în care s-a aflat că am încheiat contractul cu Unirea Urziceni au fost mai multe telefoane pe care le-am primit, chiar şi azi pe drum. Sunt mai multe cluburi interesate în momentul ăsta, era şi normal. Dar trebuie să iau decizia care e mai bună pentru mine, chit că vor fi foarte multe speculaţii. Decizia pe care o iau numai în timp se va dovedi dacă a fost bună sau nu. Sper să iau decizia cea mai bună pentru mine şi familia mea. E şi un club din Anglia care mă doreşte, dar nu e din prima ligă”, a spus antrenorul.<br />Petrescu a afirmat că i-ar plăcea să ia din nou o echipă de la zero, menţionând în acelaşi timp că soţia vrea ca el să antreneze într-o ţară unde este cald.<br />„Sincer să fiu, mă interesează să o iau de la zero cu o altă echipă. Îmi place, dacă aş găsi o astfel de echipă. Bine, n-aş zice «Nu» nici lui Real Madrid sau Barcelona, care au deja echipe bune. Dar şi să iei o echipă de la zero să faci ceva. Îmi plac proiectele mai lungi, pentru că mi-am dat seama că dacă stai un an şi pleci nu prea eşti serios. Soţia ştie că unde e bine pentru mine, e bine şi pentru ea. Normal că ea ar prefera o ţară mai caldă, dar rămâne de văzut unde e mai cald. În Rusia nu e cald, deci ar prefera o ţară unde e cald”, a adăugat Petrescu.<br />Conform unor surse citate de presa din Rusia și de cea din România, Petrescu ar urma să semneze pe 5 ani cu Kuban pentru un salariu de circa 1,5 milioane de euro pe sezon.<br />Controversa RĂzvan Lucescu<br />Plecarea lui Petrescu a dat naștere, imediat, unei noi controverse, legată de numele succesorului său. Managerul general al clubului Unirea Urziceni, Mihai Stoica, a declarat că noul antrenor va fi din străinătate. „Va fi un antrenor străin, care nu a mai lucrat în România, problema este dacă vine acum sau din vară. Îmi doresc ca Răzvan Lucescu să ne ajute până găsim soluţia optimă. Obiectivul nostru e calificarea într-o cupă europeană pentru că titlul este greu de luat”, a comentat Stoica. <br />Varianta cu Răzvan Lucescu antrenor până în vară a pus pe jar și Federația Română de Fotbal, și pe oficialii echipelor din Liga 1. Ipoteza a fost considerată o „golănie” de Dinu Gheorghe, președintele lui FC Brașov, echipa la care actualul selecționer a activat înainte de a accepta, în vară propunerea făcută de FRF. Nici șefii FRF nu văd cu ochi buni dorința lui MM Stoica și Răzvan Lucescu. Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a declarat că forul pe care îl conduce nu este de acord ca selecţionerul Răzvan Lucescu să devină şi antrenorul echipei Unirea Urziceni. „Din punctul meu de vedere această activitate pe care o desfăşoară nu poate să fie împărţită şi cu activitatea la un club. Am discutat şi cu Răzvan Lucescu şi i-am spus punctul de vedere al federaţiei, că nu suntem de acord să împartă activitatea şi colo şi colo. Nu am fi de acord nici cu rezilierea contractului. Cu toată părerea de rău pentru Unirea Urziceni, punctul de vedere al FRF este că Răzvan Lucescu sau oricine ar fi antrenorul echipei naţionale va munci pentru echipa sau echipele naţionale. Nu pot să creez compromisuri. Răzvan Lucescu e antrenorul echipei naţionale şi numai al FRF”, a spus Mircea Sandu la Gsp TV.<br />Preşedintele FRF a precizat că singura posibilitate ca Lucescu să plece de la echipa naţională ar fi ca acesta să ceară rezilierea unilaterală a contractului: „Singura posibilitate ca Răzvan să nu fie antrenorul echipei naţionale este să propună rezilierea unilaterală a contractului, ceea ce nu cred că îl interesează”. În ciuda refuzului oficial al FRF, Răzvan Lucescu a insistat, iar presa sportivă din România a prezentat imagini cu tânărul selecționer ieșind din casa președintelui federației.<br />Unirea: „ExistĂ precedentul Emil SĂndoi”<br />Nici șefii Unirii nu au stat pe loc și au făcut o solicitare oficială către federație. „Ţinând cont de importanţa participării FC Unirea în şaisprezecimile Ligii Europa, echipa noastră fiind singura reprezentantă a României în competiţiile europene intercluburi, vă rugăm respectuos să fiţi de acord cu detaşarea selecţionerului echipei naţionale, Răzvan Lucescu, în perioada 01/01/2010 – 31/05/2010, la clubul nostru. Dorim să menţionăm că nu am fi apelat la această soluţie, care în opinia noastră este singura viabilă în acest moment, dacă nu ar fi existat un precedent de dată recentă, în speţă detaşarea selecţionerului echipei naţionale de tineret, domnul Emil Săndoi, la FC Vaslui în returul ediţiei 2007-2008 al Ligii 1, chiar în perioada în care echipele naţionale erau în plină campanie de calificare, iar Federaţia Română de Fotbal avea aceeaşi echipă de conducere ca şi în prezent. În această situaţie credem că ar trebui să luaţi în considerare faptul că viitoarea campanie de calificare a echipei naţionale va începe cu aproximativ 3 luni după ce detaşarea pe care o solicităm se va încheia. Vă aducem la cunoştinţă că avem acordul domnului Răzvan Lucescu, care îşi va îndeplini concomitent şi obligaţiile prevăzute de contractul pe care l-a încheiat cu instituţia pe care o conduceţi. De asemenea, vă informăm că vom achita, în perioada sus-menţionată, integral salariul domnului Lucescu”, se arată în scrisoarea adresată preşedintelui FRF, Mircea Sandu şi directorului general Ioan Angelo Lupescu.<br />Indiferent de soluția finală, două sunt aspectele notabile asociate plecării lui Dan Petrescu de la Unirea: ruperea celui mai respectat trio patron – președinte – antrenor (Bucșaru – Stoica – Petrescu) din Liga 1, respective apariția primelor fricțiuni între selecționerul Răzvan Lucescu și conducerea FRF.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">781</post-id> </item> <item> <title>Două decenii de la căderea comunismului</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/dou-decenii-de-la-cderea-comunismului/</link> <dc:creator><![CDATA[Marian Petruţa]]></dc:creator> <pubDate>Sat, 12 Dec 2009 17:32:07 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Dosar]]></category> <category><![CDATA[1989]]></category> <category><![CDATA[acuzare]]></category> <category><![CDATA[alegeri]]></category> <category><![CDATA[altele]]></category> <category><![CDATA[american]]></category> <category><![CDATA[americane]]></category> <category><![CDATA[americani]]></category> <category><![CDATA[amintim]]></category> <category><![CDATA[aniversarea]]></category> <category><![CDATA[anulate]]></category> <category><![CDATA[anunţă]]></category> <category><![CDATA[aprilie]]></category> <category><![CDATA[aproape]]></category> <category><![CDATA[aproba]]></category> <category><![CDATA[armatei]]></category> <category><![CDATA[arme]]></category> <category><![CDATA[berlinului]]></category> <category><![CDATA[bush]]></category> <category><![CDATA[căderea]]></category> <category><![CDATA[cehoslovacia]]></category> <category><![CDATA[cereau]]></category> <category><![CDATA[comunist]]></category> <category><![CDATA[conducerea]]></category> <category><![CDATA[congresul]]></category> <category><![CDATA[dădea]]></category> <category><![CDATA[dată]]></category> <category><![CDATA[decembrie]]></category> <category><![CDATA[declară]]></category> <category><![CDATA[demisia]]></category> <category><![CDATA[demonstraţii]]></category> <category><![CDATA[devenea]]></category> <category><![CDATA[dolari]]></category> <category><![CDATA[două]]></category> <category><![CDATA[dreptul]]></category> <category><![CDATA[erau]]></category> <category><![CDATA[erich]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[evenimente]]></category> <category><![CDATA[faţa]]></category> <category><![CDATA[formarea]]></category> <category><![CDATA[frontul]]></category> <category><![CDATA[funcţia]]></category> <category><![CDATA[fuseseră]]></category> <category><![CDATA[george]]></category> <category><![CDATA[german]]></category> <category><![CDATA[germania]]></category> <category><![CDATA[gorbaciov]]></category> <category><![CDATA[graniţelor]]></category> <category><![CDATA[guvernul]]></category> <category><![CDATA[inaugurat]]></category> <category><![CDATA[înlăture]]></category> <category><![CDATA[între]]></category> <category><![CDATA[iran]]></category> <category><![CDATA[Îşi]]></category> <category><![CDATA[locul]]></category> <category><![CDATA[manuel]]></category> <category><![CDATA[marcă]]></category> <category><![CDATA[masa]]></category> <category><![CDATA[mihail]]></category> <category><![CDATA[milioane]]></category> <category><![CDATA[militara]]></category> <category><![CDATA[ministru]]></category> <category><![CDATA[nationale]]></category> <category><![CDATA[noriega]]></category> <category><![CDATA[noul]]></category> <category><![CDATA[oameni]]></category> <category><![CDATA[panama]]></category> <category><![CDATA[parlamentul]]></category> <category><![CDATA[partide]]></category> <category><![CDATA[partidul]]></category> <category><![CDATA[permitea]]></category> <category><![CDATA[politic]]></category> <category><![CDATA[politice]]></category> <category><![CDATA[polonia]]></category> <category><![CDATA[praga]]></category> <category><![CDATA[preşedinte]]></category> <category><![CDATA[preşedintele]]></category> <category><![CDATA[prim]]></category> <category><![CDATA[prima]]></category> <category><![CDATA[primul]]></category> <category><![CDATA[printre]]></category> <category><![CDATA[probabil]]></category> <category><![CDATA[proces]]></category> <category><![CDATA[protest]]></category> <category><![CDATA[război]]></category> <category><![CDATA[reforme]]></category> <category><![CDATA[retragerea]]></category> <category><![CDATA[septembrie]]></category> <category><![CDATA[socialist]]></category> <category><![CDATA[stat]]></category> <category><![CDATA[statelor]]></category> <category><![CDATA[timpul]]></category> <category><![CDATA[trupele]]></category> <category><![CDATA[ungaria]]></category> <category><![CDATA[unite]]></category> <category><![CDATA[urmă]]></category> <category><![CDATA[urss]]></category> <category><![CDATA[vest]]></category> <category><![CDATA[zona]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/dou-decenii-de-la-cderea-comunismului/</guid> <description><![CDATA[Luna aceasta se împlinesc două decenii de la căderea comunismului în estul europei. Ne amintim probabil mai mult sau mai puţin de acele vremuri, în funcţie şi de vârsta fiecăruia. Probabil că şi mai putin ne amintim de evenimentele care se întâmplau la nivel mondial în acel an. Folosind o cronologie a istoriei mondiale din […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5429" width="260" height="195" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/12/20717925.jpg?resize=260%2C195" alt="20717925" style="float: left; margin: 5px;" srcset="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/12/20717925.jpg?w=260&ssl=1 260w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/12/20717925.jpg?resize=80%2C60&ssl=1 80w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/12/20717925.jpg?resize=265%2C198&ssl=1 265w, https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/12/20717925.jpg?resize=150%2C113&ssl=1 150w" sizes="auto, (max-width: 260px) 100vw, 260px" />Luna aceasta se împlinesc două decenii de la căderea comunismului în estul europei. Ne amintim probabil mai mult sau mai puţin de acele vremuri, în funcţie şi de vârsta fiecăruia. Probabil că şi mai putin ne amintim de evenimentele care se întâmplau la nivel mondial în acel an. Folosind o cronologie a istoriei mondiale din acea vreme am să încerc să trec în revistă principalele evenimente petrecute în anul 1989. Aceste evenimente trebuiesc citite şi înţelese ţinând cont de bezna informaţională în care România şi cetăţenii ei erau în momentul respectiv. Cronologia prezintă evenimente sociale, culturale, politice şi nu numai, din anul de graţie 1989. </p> <p>Social, economic, <br />Ştiintific si religios<br />Time Inc. şi Warner Communication îşi anunţau unirea şi formarea celei mai mari companii media, Time Warner.<br />Compania japoneză, Sony, producătoare de electronice, cumpăra Columbia Pictures cu 3.4 miliarde de dolari. <br />Compania producătoare de microcipuri Intel lansa microprocesorul 80486 de 25MHZ care avea 1.2 milioane de tranzistori.<br />Naveta spaţială Atlantis pleca în spaţiu ducând cu ea o altă navetă, Galileo, care urma să îşi înceapă călătoria spre Jupiter. Galileo urma să ajungă la destinaţie în 1995.<br />Oameni de ştiinţă americani obţineau prima imagine vizuală a unei molecule de ADN.<br />Japonezii îşi începeau pe 3 iunie transmisiile televizate în high definition (HDTV).<br />În British Columbia, Canada era inaugurat tunelul Roger, cel mai lung din lume, având 35 de km.<br />În Franţa se inaugura prima cursă a trenului de mare viteză TGV Atlantique între Paris şi Le Mans. Viteza lui atingea aproape 300 de km/oră.<br />În SUA 14.5 milioane de americani foloseau droguri ilicite cel puţin o dată pe lună. Tot în America încep să funcţioneze liniile telefonice erotice, care erau taxate separat faţă de factura obişnuită.<br />Procentul femeilor alese în Congresul american era de 5%, în legislativele statale de 17%, iar în bordul guvernelor judeţene de 9%.<br />Între 1980 şi 1989 erau înregistraţi 6 milioane de noi imigranţi proveniţi în special din Asia şi America de Sud, asta în timp ce în decada precedentă se înregistraseră doar 4 milioane.<br />În urma poluării cu petrol de către transportatorul Exxon Valdez, o suprafaţă de 260 de km pătraţi erau declaraţi zonă calamitată în Alaska.<br />În San Francisco, California avea loc un cutremur de pământ de 7.1 pe scara Richter. Acesta s-a soldat cu 273 de morţi, majoritatea murind în urma prăbuşirii autostrăzii Nimtz. <br /> În America se aproba creşterea ratei de plată pe oră la $4.25 începând cu aprilie, 1991.</p> <p>Politic Şi militar<br />Cetăţenii americani de origine japoneză care fuseseră închişi în tabere de concentrare în cel de-al doilea Război Mondial de americani, sunt recompensaţi câte 20.000 de dolari fiecare. <br />Capetele de acuzare aduse Locotenent Colonelului Oliver North ofiţer în Marina Americană, pentru conspiraţie în procesul Iran-Contra sunt anulate. Urma însă un alt proces în care era acuzat de distrugerea de documente, declaraţii false faţă de congresul american cât şi alte capete de acuzare. Acesta recunoştea în timpul procesului că a acţionat la comandă atunci când a aranjat tranzacţiile de arme cu Iran. Scandalul politic a apărut în momentul în care, în ciuda embargoului, oficiali americani au facilitat vinderea de arme spre Iran, prin intermediul Israelului pentru a facilita eliberarea unor ostateci americani. Banii rezultaţi erau apoi redirecţionaţi spre o grupare militară care încerca să înlăture conducerea din Nicaragua, care nu era pe placul americanilor. <br />Avioanele de luptă americane doborau 2 avioane MIG ale armatei Libiene.<br />URSS anunţa reabilitarea a mii de cetăţeni care fuseseră victime ale prigoanei şi represiunii staliniste între anii 1930-1950.<br />Pe 6 ianuarie împaratul Hiroto al Japoniei deceda după 62 de ani în fruntea ţării. Fiul sau Akihito îi succedea la tron.<br />Trupele cubaneze se retrăgeau din Angola.<br />În Ungaria parlamentul vota o lege care permitea formarea mai multor partide politice.<br />Într-o cuvântare de adio, preşedintele Ronald Regan îşi lua rămas bun într-o cuvântare în care evoca printre altele realizarile “miraculoase” din domeniul economic din timpul administraţiei sale.<br />Poliţia de la Praga înăbuşea o demonstraţie care marca aniversarea a 20 de ani de la mortea studentului Jan Palach care se sinucise în semn de protest faţă de invazia sovietică din Cehoslovacia în 1968. <br />În Iugoslavia Ante Markovic era numit în funcţia de prim ministru.<br />George Bush Sr. era inaugurat ca cel de-al 41-lea preşedinte american.<br />Scriitorul ceh Vaclav Havel era arestat şi încarcerat pentru instigare la protest împotriva orânduirii de la Praga.<br />Congresul American respingea pe 9 martie cererea preşedintelui Bush de numirea lui John Tower în funcţia de Secretar de Stat la Aparare. Motivul era că acesta primise tratament pentru probleme de alcoolism în trecut. În locul sau era propus şi ulterior aprobat Dick Cheney.<br />La Budapesta aveau loc proteste de stradă în carer se cereau libertăţi democratice şi independenţa Ungariei.<br />În URSS Congresul Deputaţilor Poporului ofereau alegătorilor pentru prima dată şansa să îşi aleagă un reprezentant dintre mai multi candidaţi. Boris Ielţin care fusese respins de biroul politic cu un an şi ceva în urma, era ales cu 89% din voturi de alegătorii din zona moscovită unde candidase. Mulţi din veteranii partidului n-au mai fost realeşi.<br />În Polonia, liderul mişcării muncitoreşti Solidaritatea, Lech Walesa, şi guvernul polonez semnau o înţelegere prin care se prevedeau înfăptuirea de reforme politice şi economice în ţară. La scurt timp sindicatul Solidaritatea era legalizat şi i se permitea să participe la viitoarele alegeri parlamentare.<br />Pe 17 aprilie în piaţa Tiananmen din Beijing studenţii demonstrau cerând libertăţi deomcratice în China.<br />În Cehoslovacia se organizau alegeri parlamentare la care pentru prima dată din 1946 puteau candida mai multe partide politice.<br />În luna mai trupele maghiare distrugeau gardul de securitate desfăşurat de-a lungul frontierei cu Austria, pe o lungime de aproape 350 de kilometri.<br />În Panama alegerile erau câştigate de opoziţie, dar sunt anulate de către dictatorul Manuel Noriega. Ca urmare a acestui fapt preşedintele american George Bush suplinea cu încă 2.000 de soldaţi americani numărul de trupe prezente în zonă.<br />Vorbind la summitul NATO de la Bonn în Germania de Vest, președintle Bush propunea retragerea unei părţi importante din trupele americane staţionate în Europa.<br />În iunie tancurile Armatei de Eliberare Populară din China ucideau peste 2.000 de oameni care protestau democratic.<br />Președintele Mihail Gorbaciov și cancelarul vest german Helmut Kohl semnau un document prin care se afirma dreptul țărilor europene de a-și determina propriul sistem politic. <br />Curtea Supremă de Justiție a Statelor Unite decidea că dreptul constituțional prin care se garanta dreptul la liberă exprimare, includea și dreptul de a distruge sau arde steagul național american. Președintele și Casa Reprezentanților își exprimau dezacordul față de această decizie.<br />La un singur vot diferență, pe 19 iulie, parlamentul polonez alegea pe generalul Wojciech Jaruzelski în funcția de președinte al Poloniei. <br />Hashemi Rafsanjani era ales primul președinte al Iranului.<br />Polonia elimina controlul de stat la prețul alimentelor, acestea crescând cu până la 500%.<br />Peste două milioane de oameni din Republicile Sovietice Baltice formau un lanț uman de 290 de km pentru a marca aniversarea pactului de neagresiune dintre germani și sovietici.<br />America trimitea 65 de milioane de dolari guvernului columbian pentru pentru lupta împotriva mafiei drogurilor din Medellin.<br />Pe 1 septembrie SUA rupea relațiile diplomatice cu Panama pentru a forța căderea regimului dictatorului Noriega.<br />Ungaria dădea voie est-germanilor să treacă granița pentru a putea trece spre vest. În Germania de Est avea loc formarea unei noi mișcări politice numită “Noul Forum”.<br />Pe 12 septembrie un cabinet dominat de membrii ai Solidarității sub conducerea lui Tadeusz Mazowiecki devenea primul guvern necomunist din Europa de Est de la sfârșitul anilor 1940 încoace.<br />Parlamentul Sloven aproba un amendament care permitea țării desprinderea de federația Iugoslavă.<br />Trupele Vietnameze începeau retragerea din Cambodia. <br />La Leipzig aveau loc demonstrații prin care se cereau reforme politice în Germania de Est. <br />O lovitură de stat a armatei eșuează să îl înlăture pe dictatorul Manuel Noriega în Panama.<br />Partidul Muncitoresc Socialist din Ungaria votează propria dizolvare.<br />Frontul Popular din Latvia își anunța intenția de a-și declara independența față de URSS.<br />Reszo Nyers era ales noul președinte al Noului Partid Socialist Ungar.<br />Polonia își anunța deschiderea granițelor cu Germania de Est și anunța primirea de refugiați politici. <br />Erich Honeker își dădea demisia din partidul comunist din Germania de Est locul sau fiind preluat de Egon Krenz, un reformist comunist.<br />Ungaria devenea o nouă republică cu o constituție care permitea existența mai multor partide politice.<br />Guvernul est german demisiona în masă ca urmare a protestelor de masă care doreau reforme majore.<br />Germania de Est anunța deschiderea granițelor cu Germania de Est. Începea demolarea zidului Berlinului deoarece cetățenii evadau deja spre vest prin țările vecine.<br />În Bulgaria, Peter Mladenov lua locul lui Todor Zhivkov care era secretar general al Partidului Comunist, sfârșind astfel o dictatură de peste 35 de ani.<br />Reformistul Hans Modrov era ales prim ministru în Germania de Est. La Praga poliția cehă dispersa protestatarii care cereau reforme politice. <br />În Cehoslovacia primul ministru Lasislav Adamec renunța la monopolul de putere.<br />Pe 2 decembrie președintele american George Bush și cel sovietic Mihail Gorbaciov declarau încetarea Războiului Rece. În urma unor dovezi de corupție guvernul comunist Est German își dădea demisia, iar fostul lider comunist Erich Honecker era pus sub acuzare pentru abuz în funcție.<br />O coaliție majoritară neocomunistă lua puterea în guvernul din Cehoslovacia conduși fiind de Marian Calfa.<br />Panama declara război Statelor Unite, dar patru zile mai târziu avea loc intervenția militară americană care ducea la înlăturarea generalului Manuel Noriega.<br />Creștin democratul Patricio Aylwin câștiga majoritar alegerile din Chile.<br />Pe 16-17 decembrie au loc demonstrații la Timișoara în urma arestării preotului reformat Lazlo Tokes. Au loc primele împușcături în urma cărora mor primii oameni.<br />Ceaușescu declara starea de necesitate în toată țara pe 20 decembrie. Două zile mai târziu ținea celebrul discurs de la Comitetul Central, urmat de fuga și apoi arestarea lui.<br />Poarta Brandemburgului un simbol al orașului care diviza cele două Germanii se deschidea cu o ceremonie care marca căderea zidului Berlinului.<br />Pe 25 decembrie familia Ceaușescu era împușcată după un scurt proces desfășurat la Târgoviște.<br />Frontul Salvării Naționale lua ființă în România, anunțând schimbări constituționale care prevedeau printre altele libertăți religioase, alegeri libere, economie de piață sau garantări ale drepturilor minorităților naționale.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">747</post-id> </item> <item> <title>România ocupă locul 11 în topul celor mai mari producători mondiali de vin</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/romania-ocup-locul-11-in-topul-celor-mai-mari-productori-mondiali-de-vin/</link> <dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator> <pubDate>Sat, 12 Dec 2009 17:10:22 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Romania]]></category> <category><![CDATA[1980]]></category> <category><![CDATA[1990]]></category> <category><![CDATA[2000]]></category> <category><![CDATA[anilor]]></category> <category><![CDATA[anual]]></category> <category><![CDATA[anuală]]></category> <category><![CDATA[anul]]></category> <category><![CDATA[aproximativ]]></category> <category><![CDATA[arată]]></category> <category><![CDATA[asia]]></category> <category><![CDATA[castellucci]]></category> <category><![CDATA[chile]]></category> <category><![CDATA[consumul]]></category> <category><![CDATA[cotă]]></category> <category><![CDATA[crescut]]></category> <category><![CDATA[cultivată]]></category> <category><![CDATA[depăşită]]></category> <category><![CDATA[diminuat]]></category> <category><![CDATA[directorul]]></category> <category><![CDATA[erau]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[faptul]]></category> <category><![CDATA[faţa]]></category> <category><![CDATA[federico]]></category> <category><![CDATA[finele]]></category> <category><![CDATA[franţa]]></category> <category><![CDATA[general]]></category> <category><![CDATA[hectare]]></category> <category><![CDATA[hectolitri]]></category> <category><![CDATA[internaţionale]]></category> <category><![CDATA[italia]]></category> <category><![CDATA[liderul]]></category> <category><![CDATA[locul]]></category> <category><![CDATA[locului]]></category> <category><![CDATA[mari]]></category> <category><![CDATA[mici]]></category> <category><![CDATA[milioane]]></category> <category><![CDATA[mondial]]></category> <category><![CDATA[mondială]]></category> <category><![CDATA[mondiali]]></category> <category><![CDATA[nivel]]></category> <category><![CDATA[nouă]]></category> <category><![CDATA[oceania]]></category> <category><![CDATA[ocupa]]></category> <category><![CDATA[ocupantul]]></category> <category><![CDATA[organizaţiei]]></category> <category><![CDATA[până]]></category> <category><![CDATA[plantate]]></category> <category><![CDATA[potrivit]]></category> <category><![CDATA[prezent]]></category> <category><![CDATA[prezentat]]></category> <category><![CDATA[primul]]></category> <category><![CDATA[priveşte]]></category> <category><![CDATA[procente]]></category> <category><![CDATA[procentele]]></category> <category><![CDATA[producători]]></category> <category><![CDATA[producţia]]></category> <category><![CDATA[producţie]]></category> <category><![CDATA[provenea]]></category> <category><![CDATA[raportul]]></category> <category><![CDATA[raportului]]></category> <category><![CDATA[recul]]></category> <category><![CDATA[remarcat]]></category> <category><![CDATA[respectiv]]></category> <category><![CDATA[reuniune]]></category> <category><![CDATA[ridica]]></category> <category><![CDATA[românia]]></category> <category><![CDATA[rusia]]></category> <category><![CDATA[şaptea]]></category> <category><![CDATA[scădere]]></category> <category><![CDATA[scăzut]]></category> <category><![CDATA[schimb]]></category> <category><![CDATA[situează]]></category> <category><![CDATA[suferit]]></category> <category><![CDATA[suprafaţă]]></category> <category><![CDATA[sută]]></category> <category><![CDATA[tara]]></category> <category><![CDATA[timp]]></category> <category><![CDATA[topul]]></category> <category><![CDATA[trebuie]]></category> <category><![CDATA[triplat]]></category> <category><![CDATA[viei]]></category> <category><![CDATA[vinului]]></category> <category><![CDATA[vinurilor]]></category> <category><![CDATA[viţă]]></category> <category><![CDATA[zagreb]]></category> <category><![CDATA[zece]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/romania-ocup-locul-11-in-topul-celor-mai-mari-productori-mondiali-de-vin/</guid> <description><![CDATA[România ocupă locul 11 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, cu o producţie de 6,8 milioane hectolitri, fiind depăşită atât de liderul mondial Italia, cu o producţie de 48,6 milioane hectolitri, cât şi de Chile, ocupantul locului nouă, cu o producţie de 8,7 milioane hectolitri, precum şi de Rusia, locul zece, cu […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p>România ocupă locul 11 în topul celor mai mari producători mondiali de vin, cu o producţie de 6,8 milioane hectolitri, fiind depăşită atât de liderul mondial Italia, cu o producţie de 48,6 milioane hectolitri, cât şi de Chile, ocupantul locului nouă, cu o producţie de 8,7 milioane hectolitri, precum şi de Rusia, locul zece, cu o producţie de 7,1 milioane hectolitri, potrivit raportului prezentat de directorul general al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), Federico Castellucci, la cea de a şaptea reuniune anuală a OIV de la Zagreb. În ceea ce priveşte consumul mondial de vin, România se situează pe locul zece, cu 5,4 milioane hectolitri anual, pe primul loc fiind Franţa cu 31,8 milioane hectolitri. La nivel mondial, consumul de vin se ridică la 254 milioane de hectolitri pe an.<br />Raportul mai arată că, la finele anilor 1980, la nivel mondial erau plantate 8,8 milioane hectare cu viţă de vie, în timp ce în prezent s-a ajuns la 7,75 milioane hectare, ţara care a suferit cel mai mare recul fiind România unde suprafaţa cultivată cu viţă de vie s-a diminuat cu 50.000 de hectare.<br />În prezent, producţia mondială de vin se situează la aproximativ 269 milioane hectolitri pe an, în scădere faţă de 305 milioane hectolitri pe an la finele anilor 1980. În plus, dacă în anul 1990 aproximativ 78 la sută din producţia mondială de vin provenea din Europa, în 2000 a scăzut până la 71,5 procente, iar în prezent a ajuns la 67 de procente. În schimb, cota vinurilor din Asia şi Oceania a crescut de la 1,5 şi respectiv 1,6 procente la 5,0 şi respectiv 5,4 procente. Chiar dacă procentele par mici trebuie remarcat faptul că în 20 de ani Oceania şi Asia şi-au triplat producţia de vin.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">740</post-id> </item> <item> <title>Ţara noastră unde e?</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/ara-noastr-unde-e/</link> <dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator> <pubDate>Sat, 12 Dec 2009 17:00:09 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Editorial]]></category> <category><![CDATA[1989]]></category> <category><![CDATA[acelaşi]]></category> <category><![CDATA[acelui]]></category> <category><![CDATA[acoliţilor]]></category> <category><![CDATA[adevarat]]></category> <category><![CDATA[anii]]></category> <category><![CDATA[aţi]]></category> <category><![CDATA[bancar]]></category> <category><![CDATA[căderea]]></category> <category><![CDATA[cântec]]></category> <category><![CDATA[căruia]]></category> <category><![CDATA[cateva]]></category> <category><![CDATA[ceausescu]]></category> <category><![CDATA[cere]]></category> <category><![CDATA[conducătorii]]></category> <category><![CDATA[continentale]]></category> <category><![CDATA[continuat]]></category> <category><![CDATA[cuvintele]]></category> <category><![CDATA[decăderea]]></category> <category><![CDATA[decembrie]]></category> <category><![CDATA[demnitate]]></category> <category><![CDATA[dictatul]]></category> <category><![CDATA[diplomatic]]></category> <category><![CDATA[direct]]></category> <category><![CDATA[doreşte]]></category> <category><![CDATA[economic]]></category> <category><![CDATA[economică]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[făcut]]></category> <category><![CDATA[faptul]]></category> <category><![CDATA[flămând]]></category> <category><![CDATA[folosit]]></category> <category><![CDATA[graţie]]></category> <category><![CDATA[îmi]]></category> <category><![CDATA[impune]]></category> <category><![CDATA[înalţă]]></category> <category><![CDATA[indivizi]]></category> <category><![CDATA[îngrijorează]]></category> <category><![CDATA[interesul]]></category> <category><![CDATA[interlocutorul]]></category> <category><![CDATA[întrevede]]></category> <category><![CDATA[lipsă]]></category> <category><![CDATA[lipsesc]]></category> <category><![CDATA[mărturisesc]]></category> <category><![CDATA[militar]]></category> <category><![CDATA[mine]]></category> <category><![CDATA[mirat]]></category> <category><![CDATA[morală]]></category> <category><![CDATA[multora]]></category> <category><![CDATA[naiv]]></category> <category><![CDATA[nevoia]]></category> <category><![CDATA[noastră]]></category> <category><![CDATA[noilor]]></category> <category><![CDATA[nostru]]></category> <category><![CDATA[oricaror]]></category> <category><![CDATA[partenerul]]></category> <category><![CDATA[patriotică]]></category> <category><![CDATA[pesimism]]></category> <category><![CDATA[piept]]></category> <category><![CDATA[pierdut]]></category> <category><![CDATA[plan]]></category> <category><![CDATA[politică]]></category> <category><![CDATA[popor]]></category> <category><![CDATA[poporului]]></category> <category><![CDATA[pricepere]]></category> <category><![CDATA[principii]]></category> <category><![CDATA[propriu]]></category> <category><![CDATA[putere]]></category> <category><![CDATA[răspund]]></category> <category><![CDATA[recunosc]]></category> <category><![CDATA[responsabilitate]]></category> <category><![CDATA[responsabilitatea]]></category> <category><![CDATA[revoluţie]]></category> <category><![CDATA[riscă]]></category> <category><![CDATA[roman]]></category> <category><![CDATA[românească]]></category> <category><![CDATA[românia]]></category> <category><![CDATA[românilor]]></category> <category><![CDATA[ruşine]]></category> <category><![CDATA[sacrificiului]]></category> <category><![CDATA[sarac]]></category> <category><![CDATA[simte]]></category> <category><![CDATA[simţit]]></category> <category><![CDATA[sincer]]></category> <category><![CDATA[socială]]></category> <category><![CDATA[societatea]]></category> <category><![CDATA[soluţie]]></category> <category><![CDATA[starea]]></category> <category><![CDATA[stat]]></category> <category><![CDATA[structuri]]></category> <category><![CDATA[susţine]]></category> <category><![CDATA[sute]]></category> <category><![CDATA[tara]]></category> <category><![CDATA[transforme]]></category> <category><![CDATA[urmă]]></category> <category><![CDATA[viaţă]]></category> <category><![CDATA[vinovat]]></category> <category><![CDATA[zişi]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/ara-noastr-unde-e/</guid> <description><![CDATA[Cu câteva minute în urmă, am întâlnit pe unul dintre cei care, în timpul evenimentelor din decembrie 1989, de la Cluj, a fost rănit în confruntarea directă protestatari şi forţele militare rămase loiale şefului statului de atunci. Este adevărat că unii dintre colegii săi de revoluţie i-au contestat ulterior meritele, susţinând că un revoluţionar adevărat […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p>Cu câteva minute în urmă, am întâlnit pe unul dintre cei care, în timpul evenimentelor din decembrie 1989, de la Cluj, a fost rănit în confruntarea directă protestatari şi forţele militare rămase loiale şefului statului de atunci. Este adevărat că unii dintre colegii săi de revoluţie i-au contestat ulterior meritele, susţinând că un revoluţionar adevărat este cel ce este împuşcat în piept nu doar prin părţile laterale sau dorsale. Nu contestăm, însă, aici şi acum implicarea şi participarea sa la evenimentele din decembrie 1989, cu atât mai mult cu cât, după răsturnarea de regim, el nu s-a bătut cu cărămida în piept şi nici nu s-a angrenat într-o perpetuă cursă de obţinere de beneficii materiale, aşa cum, din păcate s-a întâmplat în cazul atâtor altor indivizi cu merite discutabile, ca să nu spunem dubioase în materie. Interlocutorul meu era se pare într-o fază de pesimism şi nemulţumire de sine, spunându-mi, pe neaşteptate, că: „în 17 decembrie a.c., îmi voi cere scuze de la poporul român pentru ceea ce am făcut în urmă cu 20 de ani”. Observând reacţia de a dreptul şocantă a vorbelor sale, care, recunosc, m-au mirat peste măsură, lăsându-mă fără replică, el a simţit nevoia să mai adauge: „dacă aş fi putut bănui că, prin faptele mele, voi contribui la distrugerea acestei ţări, şi mai ales la împingerea poporului român într-o situaţie dramatică, fără soluţii şi speranţe, atunci mi-aş fi tras un glonţ în cap singur”. </p> <p>Nu vă ascund că această mărturisire spontană m-a mirat dar, în acelaşi timp, m-a determinat să insist pentru aflarea de noi motivaţii din partea sa. Interlocutorul meu a mai spus, aşadar, că îi este ruşine în primul rând pentru faptul că astăzi România nu mai este a românilor, că în cei 20 de ani scurşi avuţia naţională a încăput fie pe mâinile unor zişi băieţi şmecheri, fie ale unor aşa zişi investitori străini, care, cu doar câteva sute de dolari, au achiziţionat unităţi economice evaluate la preţuri de sute de ori mai mari. „Am devenit milogii şi săracii Europei şi ai lumii civilizate”, a continuat să se lamenteze el. „Nici primirea noastră în NATO şi UE nu s-a făcut decât pentru că noii stăpâni ai avuţiilor naţionale au simţit nevoia nu să scoată ţara din impas şi pe români, ci să îşi protejeze, în realitate, propriile „investiţii”. Cel mai bine se vede asta acum, în perioada de criză, când, în absenţa unor conducători cu responsabilitate şi dragoste faţă de ţară, ni se ia, pe nimic, ceea ce nu apucase să fie preluat”. Apoi, pe acelaşi ton el a susţinut că se simte direct vinovat de nivelul de trai mizerabil, al majorităţii românilor, dar mai ales al celor care şi-au pierdut locurile de muncă şi pentru care, cel puţin în viitorul apropiat, nu se întrevede nici o soluţie. Şi asta pentru că, susţine el, nu numai că ne lipsesc conducătorii cu pricepere sau responsabilitate patriotică, ci şi pentru că Europa, partenerul nostru, doreşte un popor român sărac şi flămând căruia i se poate impune dictatul, în plan economic, bancar, diplomatic sau militar, al noilor structuri de putere continentale.<br />Îmi este foarte ruşine când aud cuvintele acelui cântec din anii de după căderea lui Ceauşescu: „Ţara noastră unde e, ţara noastră ce aţi făcut cu ea?” şi mărturisesc, cu toată responsabilitatea, că nu aş ştii ce s-ă răspund, pentru că, graţie sacrificiului sincer şi naiv al multora ca şi mine, au ajuns în funcţii de înaltă demnitate în stat indivizi care s-au folosit de revoluţie în interesul lor propriu şi al acoliţilor lor. Nu numai starea economică şi socială mă îngrijorează, ci mai ales decăderea morală şi lipsa oricăror principii, care riscă să transforme societatea românească de azi şi de mâine într-o adevărată junglă. Clasa politică, care, în totalitatea ei, este vinovată de furtul revoluţiei noastre, se dovedeşte incompetentă, laşă şi de proastă calitate umană şi morală.<br />Recunosc: ca să îl determin la noi mărturisiri, i-am reamintit interlocutorului meu revoluţionar de faptul că, prin afilierea sa politică ulterioară, este co-părtaş la starea de degringoladă şi de nesfârşit circ în viaţa politică şi publică din România. „Aveţi dreptate, a recunoscut el fără ezitare, pentru că, acum, după 20 de ani, consider şi că l-am omorât degeaba pe Ceauşescu şi că atâţia semeni de ai noştri şi-au pierdut viaţa absolut gratuit., în mod inutil”.<br />Interlocutorul nostru, ar fi continuat, în aceeaşi notă de vizibil pesimism, confesiunea sa, coborând dialogul şi spre zone şi domenii din imediata noastră apropiere, pe care le cunoştea direct. Este grav când cineva asemenea lui a crezut în nevoia unei schimbări spre binele ţării şi a neamului său, iar după 20 de ani se simte vinovat şi responsabil de cele întâmplate, dorind, aşa cum a ţinut să repete şi la despărţirea noastră, nevoia de a-şi cere iertare poporului român pentru situaţia creată în ţară, după sacrificiul de bună credinţă al celor ca el.<br />Ce păcat că politicienii, indiferent de partid politic, i-ar urma exemplul?<br />Gândindu-mă mai bine la spusele lui amare, simt şi eu nevoia să întreb: „ţara noastră unde e ? ţara noastră ce aţi făcut cu ea ?”.</p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">736</post-id> </item> <item> <title>Premiul pentru Democratie Ion Ratiu 2009</title> <link>https://www.gandaculdecolorado.com/premiul-pentru-democratie-ion-ratiu-2009/</link> <dc:creator><![CDATA[Mădălina Corina Diaconu]]></dc:creator> <pubDate>Thu, 10 Dec 2009 14:47:22 +0000</pubDate> <category><![CDATA[America]]></category> <category><![CDATA[1968]]></category> <category><![CDATA[1989]]></category> <category><![CDATA[2009]]></category> <category><![CDATA[acordarea]]></category> <category><![CDATA[adam]]></category> <category><![CDATA[administraţia]]></category> <category><![CDATA[andrei]]></category> <category><![CDATA[anilor]]></category> <category><![CDATA[brzeninski]]></category> <category><![CDATA[cadrul]]></category> <category><![CDATA[carter]]></category> <category><![CDATA[centrului]]></category> <category><![CDATA[cinci]]></category> <category><![CDATA[cunoscut]]></category> <category><![CDATA[dată]]></category> <category><![CDATA[decembrie]]></category> <category><![CDATA[democratice]]></category> <category><![CDATA[democraţie]]></category> <category><![CDATA[democratiei]]></category> <category><![CDATA[departamentului]]></category> <category><![CDATA[deschiderea]]></category> <category><![CDATA[detinatorul]]></category> <category><![CDATA[directorul]]></category> <category><![CDATA[documentar]]></category> <category><![CDATA[editor]]></category> <category><![CDATA[eseist]]></category> <category><![CDATA[europa]]></category> <category><![CDATA[eveniment]]></category> <category><![CDATA[evenimentului]]></category> <category><![CDATA[făcută]]></category> <category><![CDATA[fotografie]]></category> <category><![CDATA[fundaţia]]></category> <category><![CDATA[gazeta]]></category> <category><![CDATA[gruparii]]></category> <category><![CDATA[hamilton]]></category> <category><![CDATA[ideea]]></category> <category><![CDATA[ilegale]]></category> <category><![CDATA[importantă]]></category> <category><![CDATA[importanţi]]></category> <category><![CDATA[initierii]]></category> <category><![CDATA[istoric]]></category> <category><![CDATA[jimmy]]></category> <category><![CDATA[michnick]]></category> <category><![CDATA[michnik]]></category> <category><![CDATA[naţională]]></category> <category><![CDATA[nicolae]]></category> <category><![CDATA[normal]]></category> <category><![CDATA[ocazia]]></category> <category><![CDATA[opozitie]]></category> <category><![CDATA[organizatori]]></category> <category><![CDATA[politic]]></category> <category><![CDATA[polonia]]></category> <category><![CDATA[premilui]]></category> <category><![CDATA[premiu]]></category> <category><![CDATA[premiul]]></category> <category><![CDATA[premiului]]></category> <category><![CDATA[preşedintele]]></category> <category><![CDATA[presedintelui]]></category> <category><![CDATA[prezentarea]]></category> <category><![CDATA[prezentat]]></category> <category><![CDATA[publicaţia]]></category> <category><![CDATA[publicist]]></category> <category><![CDATA[ratiu]]></category> <category><![CDATA[revitalizarea]]></category> <category><![CDATA[sărbătoresc]]></category> <category><![CDATA[scurt]]></category> <category><![CDATA[secretar]]></category> <category><![CDATA[securitate]]></category> <category><![CDATA[studii]]></category> <category><![CDATA[subliniind]]></category> <category><![CDATA[washington]]></category> <category><![CDATA[wilson]]></category> <category><![CDATA[woodrow]]></category> <category><![CDATA[wyborcza]]></category> <category><![CDATA[zbigniew]]></category> <category><![CDATA[ziarului]]></category> <category><![CDATA[zilnică]]></category> <guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/premiul-pentru-democratie-ion-ratiu-2009/</guid> <description><![CDATA[In fotografie: Nicolae Ratiu, Adam Michnick (detinatorul premiului Ratiu 2009), Andrei Ratiu La data de 3 Decembrie 2009 in Washington, in cadrul Centrului de studii Woodrow Wilson, Fundatia Ion Ratiu a prezentat “Premiul pentru democratie Ion Ratiu 2009”. Deschiderea evenimentului a fost facuta de catre Presedintele si Directorul centrului de studii Woodrow Wilson, dl. Lee […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img data-recalc-dims="1" loading="lazy" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5419" style="margin: 5px; float: left;" alt="ratiu" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2009/12/ratiu.jpg?resize=261%2C203" height="203" width="261" />In fotografie: Nicolae Ratiu, Adam Michnick (detinatorul premiului Ratiu 2009), Andrei Ratiu</p> <p>La data de 3 Decembrie 2009 in Washington, in cadrul Centrului de studii Woodrow Wilson, Fundatia Ion Ratiu a prezentat “Premiul pentru democratie Ion Ratiu 2009”. Deschiderea evenimentului a fost facuta de catre Presedintele si Directorul centrului de studii Woodrow Wilson, dl. Lee Hamilton, iar prezentarea premiului a fost facuta de catre Zbigniew Brzeninski, fost secretar in cadrul departamentului de securitate nationala in administratia presedintelui Jimmy Carter. </p> <p>Cu ocazia acestui eveniment, Fundatia Ion Ratiu a prezentat si un scurt documentar, subliniind importanta acestui premiu si ideea initierii lui acum cinci ani.</p> <p>Detinatorul premiului din acest an este dl. Adam Michnick, cunoscut Editor Sef al ziarului Gazeta Wyborcza, cea mai mare publicatia zilnica din Polonia. Istoric, eseist si publicist politic, Michnik a fost unul dintre cei mai importanti organizatori ai gruparii ilegale democratice de opozitie din Polonia anilor 1968-1989.</p> <p>Prin acordarea premilui din acest an, se sarbatoresc 20 de ani de la revitalizarea democratiei in Europa de Est.</p> <p> </p> <p>Normal 0 <span style="font-size: 10pt; font-family: " lang="EN-GB"></span></p> ]]></content:encoded> <post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">732</post-id> </item> </channel> </rss>