<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	
	xmlns:georss="http://www.georss.org/georss"
	xmlns:geo="http://www.w3.org/2003/01/geo/wgs84_pos#"
	>

<channel>
	<title>majore &#8211; Ziarul Gandacul de Colorado</title>
	<atom:link href="https://www.gandaculdecolorado.com/tag/majore/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.gandaculdecolorado.com</link>
	<description>Ziarul Romanilor de Pretutindeni</description>
	<lastBuildDate>Wed, 16 Dec 2015 17:12:48 +0000</lastBuildDate>
	<language>en-CA</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2015/10/logo_style1-1.png?fit=32%2C14&#038;ssl=1</url>
	<title>majore &#8211; Ziarul Gandacul de Colorado</title>
	<link>https://www.gandaculdecolorado.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">232272730</site>	<item>
		<title>Furtuna de zapada in capitala Americii. Stare de urgenta in Virginia, Maryland si Delaware</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/furtuna-de-zapada-in-capitala-americii-stare-de-urgenta-in-virginia-maryland-si-delaware/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 07 Feb 2010 05:39:35 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[America]]></category>
		<category><![CDATA[2010]]></category>
		<category><![CDATA[accesul]]></category>
		<category><![CDATA[acoperis]]></category>
		<category><![CDATA[aeroportul]]></category>
		<category><![CDATA[americană]]></category>
		<category><![CDATA[americii]]></category>
		<category><![CDATA[angajaţii]]></category>
		<category><![CDATA[anului]]></category>
		<category><![CDATA[anunţă]]></category>
		<category><![CDATA[arterele]]></category>
		<category><![CDATA[arterelor]]></category>
		<category><![CDATA[autostrăzile]]></category>
		<category><![CDATA[biserica]]></category>
		<category><![CDATA[blocati]]></category>
		<category><![CDATA[camerele]]></category>
		<category><![CDATA[capitala]]></category>
		<category><![CDATA[cateva]]></category>
		<category><![CDATA[cauza]]></category>
		<category><![CDATA[cedat]]></category>
		<category><![CDATA[conditiilor]]></category>
		<category><![CDATA[curatarea]]></category>
		<category><![CDATA[curatate]]></category>
		<category><![CDATA[cursul]]></category>
		<category><![CDATA[datorită]]></category>
		<category><![CDATA[daune]]></category>
		<category><![CDATA[delaware]]></category>
		<category><![CDATA[dimineaţa]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[drumurile]]></category>
		<category><![CDATA[dulles]]></category>
		<category><![CDATA[echivalentul]]></category>
		<category><![CDATA[erau]]></category>
		<category><![CDATA[extrem]]></category>
		<category><![CDATA[februarie]]></category>
		<category><![CDATA[fericire?]]></category>
		<category><![CDATA[fericre]]></category>
		<category><![CDATA[funcţionare]]></category>
		<category><![CDATA[furtuna]]></category>
		<category><![CDATA[grade]]></category>
		<category><![CDATA[greutăţii]]></category>
		<category><![CDATA[hangar]]></category>
		<category><![CDATA[hotel]]></category>
		<category><![CDATA[hotelului]]></category>
		<category><![CDATA[imediat]]></category>
		<category><![CDATA[început]]></category>
		<category><![CDATA[inches]]></category>
		<category><![CDATA[închis]]></category>
		<category><![CDATA[închise]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[km/ora]]></category>
		<category><![CDATA[luat]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[maryland]]></category>
		<category><![CDATA[maşinile]]></category>
		<category><![CDATA[măsurile]]></category>
		<category><![CDATA[materiale]]></category>
		<category><![CDATA[meteo]]></category>
		<category><![CDATA[nationale]]></category>
		<category><![CDATA[nefavorabile]]></category>
		<category><![CDATA[ninsoarea]]></category>
		<category><![CDATA[nopţii]]></category>
		<category><![CDATA[nordul]]></category>
		<category><![CDATA[normal]]></category>
		<category><![CDATA[oaspeţii]]></category>
		<category><![CDATA[orele]]></category>
		<category><![CDATA[până]]></category>
		<category><![CDATA[pasagerii]]></category>
		<category><![CDATA[populaţia]]></category>
		<category><![CDATA[posibil]]></category>
		<category><![CDATA[prăbuşit]]></category>
		<category><![CDATA[presiunea]]></category>
		<category><![CDATA[principale]]></category>
		<category><![CDATA[produs]]></category>
		<category><![CDATA[regim]]></category>
		<category><![CDATA[reporterii]]></category>
		<category><![CDATA[săptămână]]></category>
		<category><![CDATA[şase]]></category>
		<category><![CDATA[scăzute]]></category>
		<category><![CDATA[seară]]></category>
		<category><![CDATA[secundare]]></category>
		<category><![CDATA[spitalele]]></category>
		<category><![CDATA[stare]]></category>
		<category><![CDATA[statelor]]></category>
		<category><![CDATA[stocurile]]></category>
		<category><![CDATA[stratul]]></category>
		<category><![CDATA[stratului]]></category>
		<category><![CDATA[televiziune]]></category>
		<category><![CDATA[trecută]]></category>
		<category><![CDATA[trimişi]]></category>
		<category><![CDATA[urgenta]]></category>
		<category><![CDATA[urmă]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<category><![CDATA[viitoare]]></category>
		<category><![CDATA[vineri]]></category>
		<category><![CDATA[virginia]]></category>
		<category><![CDATA[virginiei]]></category>
		<category><![CDATA[washington]]></category>
		<category><![CDATA[zăpadă]]></category>
		<category><![CDATA[zilei]]></category>
		<category><![CDATA[zona]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/furtuna-de-zapada-in-capitala-americii-stare-de-urgenta-in-virginia-maryland-si-delaware/</guid>

					<description><![CDATA[foto Madalina C. Diaconu In cursul zilei de joi, 4 februarie 2010, National Weather Service (NWS) a publicat o avertizarea meteorologica de „Blizzard&#8221; &#8211; o furtuna de zapada exceptionala, incepand de vineri, 5 februarie ora 10,00 AM pana sambata 6 februarie ora 7,00 PM. Ca urmare, guvernatorii statelor Virginia, Maryland si Delaware au declarat stare [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div class="jce_caption" style="margin: 5px; width: 141px; float: left; display: inline-block;"><img data-recalc-dims="1" decoding="async" class=" alignleft size-full wp-image-5494" style="float: left;" alt="gdc" src="https://i0.wp.com/www.gandaculdecolorado.com/wp-content/uploads/2010/02/gdc.jpg?resize=141%2C210" height="210" width="141" /> </p>
<div style="text-align: center; clear: both;"><strong>foto Madalina C. Diaconu</strong></div>
</p></div>
<p> In cursul zilei de joi, 4 februarie 2010, National Weather Service (NWS) a publicat o avertizarea meteorologica de „Blizzard&#8221; &#8211; o furtuna de zapada exceptionala, incepand de vineri, 5 februarie ora 10,00 AM pana sambata 6 februarie ora 7,00 PM.   Ca urmare, guvernatorii statelor Virginia, Maryland si Delaware au declarat stare de urgenta pentru ziua de vineri, 5 februarie 2010 si au convocat garda nationala. Scolile si universitatile au fost inchise, iar acolo unde a fost posibil, companiile au chemat angajatii la posturi cu o ora sau doua mai devreme fata de programul obisnuit. Pentru angajatii din birouri s-au luat masurile necesare pentru ca acestia sa poata lucra de la domiciliu. </p>
<p>Este a doua furtuna de zapada a acestui sezon, extrem de puternica, periculoasa si neobisnuita pentru aceste state de pe Coasta de Est a Statelor Unite. In data de 20 decembrie 2009, o furtuna de zapada similara, a condus la depuneri de zapada de 24 inches in Washington DC (64 cm). Daca zapada depusa astazi in capitala Americana va atinge 75 de centimetri (29,5 inches), va fi doborat recordul care dateaza din anul 1922.</p>
<p>Datorita acestor avertizari de furtuna, populatia a luat cu asalt supermarketurile joi seara si vineri dimineata, temandu-se de o paralizie a transporturilor. Joi seara la orele 19,00 in Nordul Virginiei si suburbiile DC-ului, rafturile magazinelor erau goale. In  Walmart, Samm&#8217;s Club, Giant si Global Food nu se mai gaseau deloc paine si produse de patiserie. Apa plata si minerala se terminasera, iar stocurile de carne, bauturi racoritoare, lactate si conserve erau vizibil diminuate.</p>
<p>In cursul noptii de joi spre vineri stocurile de marfa au fost refacute, iar vineri dimineata populatia a iesit la aprovizionare de la primele ore ale diminetii. Vineri la orele 13,00 majoritatea companiilor  din nordul Virginiei, DC si sudul statului Maryland, au fost inchise din cauza vremi nefavorabile. Angajatii au fost trimisi acasa urgent, iar celor care locuiau la mai mult de 70 de mile fata de locul de munca, li s-a recomandat sa se opreasca la un hotel, pentru a nu se expune pericolului, compania angajatoare urmand sa le deconteze cheltuielile.</p>
<p>Ninsoarea a inceput vineri dimineata, la ora 10,00 AM si a continuat timp de 30 de ore fara oprire. Stratul de zapada s-a tasat sub propria greutate si a atins, in medie 26 inches (66 cm). Pe alocuri, in North Virginia si West Virginia, stratul de zapada masoara 35 inches(89 cm) datorita cumularii cu caderile de zapada de miercurea trecuta (6 inches).</p>
<p>In cursul acestei noptii se anunta viscol si temperaturi extrem de scazute pentru aceasta zona geografica si aceasta perioada a anului, intre 10 si 25 grade Farenheit ( -5 si -12 grade Celsius). Maine dimineata strazile vor fi acoperite de gheata si polei, iar in cursul zilei de marti meteorologii anunta o noua furtuna de zapada. Furtuna de zapada de marti ar putea sa ridice grosimea stratului de zapada din capitala Americii pana la 50 inches (127 cm). Fenomene meteorologice de aceeasi natura, insotite de caderi de zapada masive, s-au semnalat in DC in urma cu peste 100 de ani, in iarna anului 1898 &#8211; 1899.</p>
<p>La aceasta ora toate autostrazile, arterele principale din capitala americana si drumurile nationale sunt curatate partial, iar drumurile secundare si aleile din cartierele de locuinte sunt curatate superficial. Pe I-395 si I-495 Capital Beltway, cele mai aglomerate sosele din Washington DC, astazi era liniste, o situatie stranie, aproape incredibila pentru localnici. Autoritatile au anuntat ca mai au nevoie de minim 24 de ore pentru curatarea integrala a tuturor arterelor din Washington DC si zonele adiacente.</p>
<p> </p>
<p>Aeroportul International Dulles (IAD) este inchis din cauza vizibiliatii scazute. Mai mult de 200 de zboruri au fost anulate in ultimele 36 de ore si nu se stie cu exactitate cand se va intra in regim normal de functionare. Un hangar a cedat astazi pe IAD sub presiunea stratului de zapada. Din fericre, nu s-au produs daune materiale majore si nu au fost victime.</p>
<p> </p>
<p>Pasagerii blocati in aeroportul International Dulles au fost transportati la hoteluri din apropiere imediat dupa curatarea arterelor principale de acces in aerogara. De asemenea, aeroportul Ronald Reagan este inchis, de asemenea, din cauza conditiilor meteo nefavorabile. In urma cu cateva ore, in NE Washington DC o biserica s-a prabusit datorita greutatii stratului de zapada de pe acoperis. Din fericire, peretii laterali au cazut spre interiorul cladirii, fara sa afecteze si alte cladiri din imediata vecinatate. Echipaje de politie si pompieri au luat masurile de urgenta si au inchis accesul in zona afectata.</p>
<p> </p>
<p>Intr-un hotel din Gaittersburg MD, participantii la o conferinta au fost nevoiti sa-si prelungeasca sejurul din cauza furtunii de zapada. Sederea prelungita la hotel a devenit un motiv de distractie. Impreuna cu reporterii trimisi de catre posturile de televiziune pentru a transmite stiri live, oaspetii hotelului au facut schi fond si s-au plimbat cu snowmobilul. De asemenea, ei au acordat interviuri si au masurat stratul de zapada din sase in sase ore pentru diferite buletine meteo. In aceasta seara, oaspetii hotelului si reporterii vor organiza o petrecere in pijamale la barul hotelului.</p>
<p> </p>
<p>Plugurile au circulat neincetat noaptea trecuta si astazi, pe toate arterele principale si secundare, dar foarte putina lume s-a incumetat sa iasa din casa. Dupa ce ninsoarea a incetat, trupele speciale ale garzii nationale au inceput sa sape culoare pietonale spre pietele cu magazine alimentare pentru a inlesni circulatia cetatenilor in caz de extrema urgenta. Masinile mici, tip Sedan sunt complet ingropate in zapada, iar masinile 4&#215;4, SUV si truck se deplaseaza cu dificultate. Astazi viteza maxima atinsa pe autostrazile din Virginia a fost foarte redusa, 40 mile/ora (echivalentul a 64,3 km/ora).</p>
<p> </p>
<p>O parte dintre spitalele din Washington DC Metropolitan Area anunta ca accesul la camerele de urgenta este posibil numai cu autoturisme de teren. Cabinetele medicale individuale din zona au anulat toate programarile si le-au amanat cu o saptamana, respectiv pana vinerea viitoare. O parte dintre serviciile administrative raman inchise saptamana viitoare luni si marti, anunta postul de televiziune NBC Washington News.</p>
<p> </p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">817</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Cum au votat romanii din Chicago?</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/cum-au-votat-romanii-din-chicago/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Marian Petruţa]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Nov 2009 16:56:26 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[antonescu]]></category>
		<category><![CDATA[aşadar]]></category>
		<category><![CDATA[aşteptaţi]]></category>
		<category><![CDATA[băsescu]]></category>
		<category><![CDATA[cada]]></category>
		<category><![CDATA[candidaţi]]></category>
		<category><![CDATA[candidaţilor]]></category>
		<category><![CDATA[ceilalţi]]></category>
		<category><![CDATA[chicago]]></category>
		<category><![CDATA[confrunta]]></category>
		<category><![CDATA[crin]]></category>
		<category><![CDATA[doilea]]></category>
		<category><![CDATA[duminică]]></category>
		<category><![CDATA[geoană]]></category>
		<category><![CDATA[iliescu]]></category>
		<category><![CDATA[împărţite]]></category>
		<category><![CDATA[incidente]]></category>
		<category><![CDATA[între]]></category>
		<category><![CDATA[iştilor]]></category>
		<category><![CDATA[lasa]]></category>
		<category><![CDATA[lista]]></category>
		<category><![CDATA[mâinile]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[mircea]]></category>
		<category><![CDATA[numar]]></category>
		<category><![CDATA[ortacilor]]></category>
		<category><![CDATA[participe]]></category>
		<category><![CDATA[prezinta]]></category>
		<category><![CDATA[primit]]></category>
		<category><![CDATA[restul]]></category>
		<category><![CDATA[românii]]></category>
		<category><![CDATA[secţii]]></category>
		<category><![CDATA[tara]]></category>
		<category><![CDATA[totalul]]></category>
		<category><![CDATA[traian]]></category>
		<category><![CDATA[turul]]></category>
		<category><![CDATA[urmă]]></category>
		<category><![CDATA[votare]]></category>
		<category><![CDATA[votat]]></category>
		<category><![CDATA[voturi]]></category>
		<category><![CDATA[voturilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/cum-au-votat-romanii-din-chicago/</guid>

					<description><![CDATA[Duminică la Chicago s-a votat fără incidente majore. În urma voturilor lista candidaţilor care au primit cele mai multe voturi, în cele 5 sectii de votare din Chicago, se prezintă astfel. Din totalul de 982 de voturi Traian Băsescu a primit 567, Crin Antonescu 180, iar Mircea Geoană 115. Restul voturilor au fost împărţite între [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Duminică la Chicago s-a votat fără incidente majore. În urma voturilor lista candidaţilor care au primit cele mai multe voturi, în cele 5 sectii de votare din Chicago, se prezintă astfel. Din totalul de 982 de voturi Traian Băsescu a primit 567, Crin Antonescu 180, iar Mircea Geoană 115. Restul voturilor au fost împărţite între ceilalţi candidaţi.</p>
<p> Aşadar, în turul al doilea se vor confrunta Traian Basescu şi Mircea Geoană. Românii sunt aşteptaţi să participe în număr cât mai mare pentru a nu lăsa ţara să cadă pe mâinile PSD-iştilor şi-a ortacilor lui Ion Iliescu .</p>
<p> <object data="http://www.youtube.com/v/DozQ0WvNgBk&amp;color1=0xb1b1b1&amp;color2=0xcfcfcf&amp;hl=en_US&amp;feature=player_embedded&amp;fs=1" height="344" width="425" type="application/x-shockwave-flash"><param name="allowfullscreen" value="true" /><param name="allowscriptaccess" value="always" /><param name="src" value="http://www.youtube.com/v/DozQ0WvNgBk&amp;color1=0xb1b1b1&amp;color2=0xcfcfcf&amp;hl=en_US&amp;feature=player_embedded&amp;fs=1" /></object></p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">716</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Lună de vis&#8230;</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/luna-de-vis/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ciprian Rus]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Mar 2005 20:13:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sport]]></category>
		<category><![CDATA[adus]]></category>
		<category><![CDATA[ajunsese]]></category>
		<category><![CDATA[ajutat]]></category>
		<category><![CDATA[antrenor]]></category>
		<category><![CDATA[banii]]></category>
		<category><![CDATA[bara]]></category>
		<category><![CDATA[becali]]></category>
		<category><![CDATA[boştină]]></category>
		<category><![CDATA[bucurie]]></category>
		<category><![CDATA[bucurii]]></category>
		<category><![CDATA[calificare]]></category>
		<category><![CDATA[calificarea]]></category>
		<category><![CDATA[calificării!]]></category>
		<category><![CDATA[carieră]]></category>
		<category><![CDATA[cazul]]></category>
		<category><![CDATA[clar]]></category>
		<category><![CDATA[cont]]></category>
		<category><![CDATA[cristea]]></category>
		<category><![CDATA[dată]]></category>
		<category><![CDATA[decisiv]]></category>
		<category><![CDATA[declarat]]></category>
		<category><![CDATA[deşi]]></category>
		<category><![CDATA[dica]]></category>
		<category><![CDATA[dolari]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[echipa]]></category>
		<category><![CDATA[europei]]></category>
		<category><![CDATA[execuţii]]></category>
		<category><![CDATA[faţa]]></category>
		<category><![CDATA[federaţia]]></category>
		<category><![CDATA[fiecarui]]></category>
		<category><![CDATA[finală]]></category>
		<category><![CDATA[fotbalist]]></category>
		<category><![CDATA[fulger]]></category>
		<category><![CDATA[gigi]]></category>
		<category><![CDATA[grupei]]></category>
		<category><![CDATA[hănescu]]></category>
		<category><![CDATA[ilie]]></category>
		<category><![CDATA[imense]]></category>
		<category><![CDATA[întâlnit]]></category>
		<category><![CDATA[internaţională]]></category>
		<category><![CDATA[intors]]></category>
		<category><![CDATA[învins]]></category>
		<category><![CDATA[iubitorilor]]></category>
		<category><![CDATA[izbutit]]></category>
		<category><![CDATA[jucătorii]]></category>
		<category><![CDATA[lângă]]></category>
		<category><![CDATA[lovin]]></category>
		<category><![CDATA[major]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[marcat]]></category>
		<category><![CDATA[mingea]]></category>
		<category><![CDATA[minute]]></category>
		<category><![CDATA[mondiale]]></category>
		<category><![CDATA[năstase]]></category>
		<category><![CDATA[norocul]]></category>
		<category><![CDATA[oferi]]></category>
		<category><![CDATA[opriţă]]></category>
		<category><![CDATA[palop]]></category>
		<category><![CDATA[penalty]]></category>
		<category><![CDATA[plasă]]></category>
		<category><![CDATA[presă]]></category>
		<category><![CDATA[preşedintele]]></category>
		<category><![CDATA[prima]]></category>
		<category><![CDATA[primeasca]]></category>
		<category><![CDATA[primelor]]></category>
		<category><![CDATA[primul]]></category>
		<category><![CDATA[probleme]]></category>
		<category><![CDATA[promise]]></category>
		<category><![CDATA[punctul]]></category>
		<category><![CDATA[rădoi]]></category>
		<category><![CDATA[ratase]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[recompensa]]></category>
		<category><![CDATA[reuşit]]></category>
		<category><![CDATA[româniei]]></category>
		<category><![CDATA[scor]]></category>
		<category><![CDATA[senzaţio­nală]]></category>
		<category><![CDATA[sferturile]]></category>
		<category><![CDATA[sport]]></category>
		<category><![CDATA[steaua]]></category>
		<category><![CDATA[stelişti]]></category>
		<category><![CDATA[succes]]></category>
		<category><![CDATA[superbe]]></category>
		<category><![CDATA[suporterii]]></category>
		<category><![CDATA[şutat]]></category>
		<category><![CDATA[şuturile]]></category>
		<category><![CDATA[tenis]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[toţi]]></category>
		<category><![CDATA[trebuit]]></category>
		<category><![CDATA[trecut]]></category>
		<category><![CDATA[trei]]></category>
		<category><![CDATA[turul]]></category>
		<category><![CDATA[valencia]]></category>
		<category><![CDATA[vede]]></category>
		<category><![CDATA[victor]]></category>
		<category><![CDATA[zenga]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/luna-de-vis/</guid>

					<description><![CDATA[Doua bucurii imense în sportul românesc în luna ce a trecut. Prima dintre ele este din lumea fotbalului. Steaua a reuşit să elimine, în 16-imile de finala ale Cupei UEFA, pe CF Valencia, deţinătoarea trofeului, câştigătoarea ultimei Supercupe a Europei, campioana la zi a Spaniei şi echipa anului 2004 în viziunea FIFA! &#8220;Militarii&#8221; au bifat [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Doua bucurii imense în sportul românesc în luna ce a trecut. Prima dintre ele este din lumea fotbalului. Steaua a reuşit să elimine, în 16-imile de finala ale Cupei UEFA, pe CF Valencia, deţinătoarea trofeului, câştigătoarea ultimei Supercupe a Europei, campioana la zi a Spaniei şi echipa anului 2004 în viziunea FIFA! &#8220;Militarii&#8221; au bifat această calificare la exact 18 ani de la Supercupa Europei, câştigată pe 24 februarie 1987 la Monte Carlo, în faţa lui Dinamo Kiev, scor 1-0. În turul următor Steaua întâlneşte tot o echipă din Spania, CF Villarreal. (Prima manşă ar fi trebuit să se dispute pe data de 10 martie a.c., dar a fost amânată cu o săptămână din cauza zăpezii).<br /> Deşi a pornit cu şansa a doua, în ciuda momentului mai puţin fast prin care trece FC Valencia, Steaua a reuşit să recupereze în 90 de minute diferenţa de pe &#8220;Mestalla&#8221;, prin &#8220;dubla&#8221; lui A. Cristea, fotbalist impus de patronul Gigi Becali în prima echipă, dupa ce Neaga a fost transferat în Coreea de Sud, iar Ciocoiu trecut pe &#8220;linie moartă&#8221;. Acelaşi Cristea mai ratase de două ori, o dată la 0-0, singur cu A. Palop, şi o dată la 2-0, când a trecut milimetric pe sub o minge centrată de Opriţă. Steaua putea marca încă din debut, însă Dică a nimerit bara în minutul 3, dominând autoritar prima repriză. Golurile au căzut însă după pauză. La primul, A. Cristea, lansat de Radoi, l-a întors pe D. Navarro şi a marcat pe lângă A. Palop, iar la al doilea ex-băcăuanul a şutat cu sete sub bară! Abia la acest scor a replicat şi Valencia, însă cu un gol anulat pentru ofsaid. Spaniolii au dominat finalul celor 90 de minute, au fost mai proaspeţi în prelungiri, dar Zenga a mutat bine, scoţând din teren toţi cei trei atacanţii cu care a început partida! Totuşi, Opriţă a avut o ocazie imensă pentru 3-0, la fel cum şi F. Aurelio şi Rufete au trecut pe lângă golul care ar fi adus calificarea &#8220;liliecilor&#8221;. Loteria penalty-urilor i-a zâmbit Stelei, deşi Valencia avea avantaj după primele trei serii de execuţii (ratase D. Munteanu, cu un şut plasat, nu prea puternic însă, parat de A. Palop). Culmea, doi dintre cei mai importanţi fotbalişti ai Valenciei, Baraja şi Di Vaio, au şutat peste transversală ultimele două penalty-uri, în timp ce Boştină şi Dică au marcat cu execuţii superbe. În plus, la şuturile lui Rădoi şi Lovin, mingea a ajuns în plasă după ce s-a întâlnit cu bara, fiind clar că norocul i-a ajutat stelişti. Zenga şi-a trecut şi el în cont primul succes major din carieră, una destul de scurtă, de antrenor, în timp ce Gigi Becali, după un război-fulger cu suporterii şi cu presa, se vede în faţa unei alte probleme majore: achitarea primelor de 130.000 de dolari promise fiecarui fotbalist în cazul calificării!<br /> Cea de-a doua bucurie au adus-o iubitorilor de sport echipa de tenis a României care a izbutit o senzaţio­nală calificare în sferturile de finală ale Grupei Mondiale, acolo unde nu mai ajunsese de 22 de ani. Punctul decisiv a fost adus de Victor Hănescu (foto stânga). După trei ore de joc, Victor Hănescu l-a învins cu 7-6/2, 6-4, 7-6/6 pe Vladimir Volcikov, la capătul unui meci care a atins accente dramatice. Ilie Năstase şi Florin Segărceanu, ultimii români care au jucat în sferturi de finală, în 1983, cu Australia, l-au sufocat cu îmbrăţişări pe tânărul bucureştean. În istoria participării la Cupa Davis, începută în 1922, România a întors doar de opt ori rezulta­tul după ce a fost condusă cu 2-1. Ultima reuşită a fost consemnată în 2000, la meciul cu Ungaria din turul doi al fazei zonale. Calificarea în sferturile de finală ale Grupei Mondiale înseamnă pentru echipa României un respiro de un an. Indiferent de ce vor face în continuare, tricolorii nu vor mai juca în sezonul viitor în baraj, ci direct în turul întâi. Următorul adversar al românilor este echipa Croaţiei care a învins echipa SUA chiar pe tărâm american, scor 3-2. Pentru calificarea în sferturile de finală, federaţia internaţională va recompensa FRT cu 100.000 de dolari. &#8220;Jucătorii ar fi trebuit să primească 80.000 de dolari, iar federaţia 20.000. Vom oferi însă toţi banii băieţilor&#8221;, a declarat preşedintele Ilie Năstase.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">371</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Satul romanesc, azi</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/satul-romanesc-azi/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 17 Jan 2005 17:57:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[]ăranii]]></category>
		<category><![CDATA[acelaşi]]></category>
		<category><![CDATA[admise]]></category>
		<category><![CDATA[alvin]]></category>
		<category><![CDATA[anumit]]></category>
		<category><![CDATA[cauza]]></category>
		<category><![CDATA[colaj]]></category>
		<category><![CDATA[comunităţilor]]></category>
		<category><![CDATA[confrunta]]></category>
		<category><![CDATA[conguente]]></category>
		<category><![CDATA[conservator]]></category>
		<category><![CDATA[constituie]]></category>
		<category><![CDATA[creşterii]]></category>
		<category><![CDATA[debusolarea]]></category>
		<category><![CDATA[definite]]></category>
		<category><![CDATA[derutat]]></category>
		<category><![CDATA[dimpotrivă]]></category>
		<category><![CDATA[domeniu]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[educaţia]]></category>
		<category><![CDATA[efect]]></category>
		<category><![CDATA[elemente]]></category>
		<category><![CDATA[erau]]></category>
		<category><![CDATA[eterogenitatea]]></category>
		<category><![CDATA[europene]]></category>
		<category><![CDATA[evolueze]]></category>
		<category><![CDATA[experienţa]]></category>
		<category><![CDATA[fiecare]]></category>
		<category><![CDATA[fondul]]></category>
		<category><![CDATA[fondului]]></category>
		<category><![CDATA[formală]]></category>
		<category><![CDATA[forme]]></category>
		<category><![CDATA[formează]]></category>
		<category><![CDATA[funcţionat]]></category>
		<category><![CDATA[general]]></category>
		<category><![CDATA[grânarul]]></category>
		<category><![CDATA[ideile]]></category>
		<category><![CDATA[ie­rarhice]]></category>
		<category><![CDATA[imaginile]]></category>
		<category><![CDATA[indivi­dual]]></category>
		<category><![CDATA[individuale]]></category>
		<category><![CDATA[indivizilor]]></category>
		<category><![CDATA[înlocuită]]></category>
		<category><![CDATA[interbelică]]></category>
		<category><![CDATA[intervenţii]]></category>
		<category><![CDATA[învolburează]]></category>
		<category><![CDATA[lăsând]]></category>
		<category><![CDATA[lipsă]]></category>
		<category><![CDATA[lucrurile]]></category>
		<category><![CDATA[lumea]]></category>
		<category><![CDATA[lumi]]></category>
		<category><![CDATA[lumii]]></category>
		<category><![CDATA[lungul]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[mediu]]></category>
		<category><![CDATA[moderne]]></category>
		<category><![CDATA[mosaic]]></category>
		<category><![CDATA[natural]]></category>
		<category><![CDATA[nevrand]]></category>
		<category><![CDATA[noţiuni]]></category>
		<category><![CDATA[oamenilor]]></category>
		<category><![CDATA[odinioară]]></category>
		<category><![CDATA[omogenitatea]]></category>
		<category><![CDATA[perioada]]></category>
		<category><![CDATA[priceperea]]></category>
		<category><![CDATA[privind]]></category>
		<category><![CDATA[pro­blemele]]></category>
		<category><![CDATA[produs]]></category>
		<category><![CDATA[propriul]]></category>
		<category><![CDATA[puternică]]></category>
		<category><![CDATA[realităţi]]></category>
		<category><![CDATA[reprezentând]]></category>
		<category><![CDATA[reprezentantii]]></category>
		<category><![CDATA[rezolvat]]></category>
		<category><![CDATA[roman]]></category>
		<category><![CDATA[românesc]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[româniei]]></category>
		<category><![CDATA[rurală]]></category>
		<category><![CDATA[rurale]]></category>
		<category><![CDATA[săteşti]]></category>
		<category><![CDATA[satul]]></category>
		<category><![CDATA[satului]]></category>
		<category><![CDATA[simbolurile]]></category>
		<category><![CDATA[sistem]]></category>
		<category><![CDATA[standardelor]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[toffler]]></category>
		<category><![CDATA[traditional]]></category>
		<category><![CDATA[uitam]]></category>
		<category><![CDATA[univers]]></category>
		<category><![CDATA[vârtej]]></category>
		<category><![CDATA[vechii]]></category>
		<category><![CDATA[vechilor]]></category>
		<category><![CDATA[vedere]]></category>
		<category><![CDATA[viaţă]]></category>
		<category><![CDATA[violente]]></category>
		<category><![CDATA[vrand]]></category>
		<category><![CDATA[vremii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/satul-romanesc-azi/</guid>

					<description><![CDATA[&#8220;Zorii vremii noi pe care o trăim au dat o nouă prospeţime şi vieţii &#8220;ţărăneşti&#8221;: cântecele răsună mai voios, horele sunt mai iuţi, cartea este sfătuitorul nelipsit al omului, iar siguranţa zilei de mâine este realitate. Urmaşii ciobanilor de odinioară, ai acelora care au apus tânjind după vremuri mai bune, urcă cu mult curaj treptele [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&#8220;Zorii vremii noi pe care o trăim au dat o nouă prospeţime şi vieţii &#8220;ţărăneşti&#8221;: cântecele răsună mai voios, horele sunt mai iuţi, cartea este sfătuitorul nelipsit al omului, iar siguranţa zilei de mâine este realitate. Urmaşii ciobanilor de odinioară, ai acelora care au apus tânjind după vremuri mai bune, urcă cu mult curaj treptele socialismului.&#8221;<br /> Aşa suna un text din prefaţa unei culegeri de folclor de prin anii &#8217;70. În acea vreme, &#8220;marile schimbări&#8221; prin care trecea ţara dădeau pro­babil iluzia că viaţa oamenilor din mediul rural ar putea cunoaşte o turnură pozitivă importantă. Ce n-au reuşit să sesizeze mai-marii vremii era că este practic imposibil să schimbi în câteva decenii, în bine, realităţi consolidate de-a lungul a sute sau mii de ani.<br /> Dimpotrivă, schimbările bruşte la care a fost solicitat au zdruncinat satul românesc. Paradigma revoluţionară era acceptată atunci pe scară largă fără a i se fi analiza însă în detaliu consecinţele. La fel ca în cazul unui medicament ale cărui efecte secundare negative sunt descoperite la mulţi ani după începerea tratamentului&#8230;<br /> România era (şi încă este) din multe puncte de vedere mult în urma altor state europene, efect al istoriei sale de veacuri. În timp ce câmpu­lungeanul Neacşu îşi trimitea în 1521 scrisoarea către judele Hans Benger al Braşovului într-o română aproximativă scrisă cu caractere chi­ri­lice (&#8220;&#8230;dau ştire domnie tale za lucrul turcilor, cum am auzit eu că îm­pa­ratul au eşit den Sofiia, şi aimintrea nu e, şi se-au dus în sus pre Dunăre&#8230;&#8221;), într-o ţară numită Anglia un oarecare Shakespeare îşi scria capodoperele. <br /> În timp ce statul român nu exista pe hartă (doar cnezate sau voievodate cvasi-independente), englezii aveau un echivalent al Parlamentului. Ori, în timp ce acum mai puţin de un secol în România se murea de foame în timpul secetelor, în Franţa încă de pe vremea lui Ludovic al XIV-lea (Regele Soare) sporirea bogăţiilor statului se răs­frângea şi asupra stării a treia. Cauzele situaţiei recente şi a evoluţiei europene a României sunt clare şi nu trebuie căutate foarte mult.<br /> Eroarea comisă de regimul comunist al României a fost de a crede că lucrurile se pot schimba radical într-un sfert de veac. Lumea rurală a avut cel mai mult de suferit din aplicarea unei asemenea politici &#8211; atât de mult încât lumea veche a satului a murit, de cele mai multe ori inutil. Modelul socialist de transformare a satului românesc nu a funcţionat, ba dimpotrivă. Lăsând lucrurile să evolueze natural, fără intervenţii violente într-un univers tradiţional conservator, ar fi rezolvat poate multe din pro­blemele majore cu care se confruntă acum acest mediu. În plus, să nu uităm că în perioada interbelică România era &#8220;grânarul Europei&#8221;.<br /> Mai recent, &#8220;&#8230;trecerea de la o cultură în cadrul căreia standardele erau ie­rarhice şi net definite la una în care ideile, imaginile, simbolurile se învolburează într-un vârtej, iar indivi­dual culege elemente individuale din care îşi formează  propriul mosaic sau colaj&#8221; (Alvin Toffler) i-a derutat pe reprezentanţii vechii lumi săteşti. Debusolarea comunităţilor rurale a fost cu atât mai puternică cu cât s-a produs pe fondul creşterii standardelor general admise privind experienţa, priceperea într-un anumit domeniu şi educaţia formală a indivizilor.<br /> Omogenitatea vechilor realităţi a fost înlocuită, vrând-nevrând, cu eterogenitatea lumii moderne. ]ăranii, reprezentând un sistem de viaţă tradiţional, s-au văzut peste noapte confruntaţi cu o serie de noţiuni ambigue. Au descoperit că formele de organizare perfecţionate de-a lungul veacurilor, meditaţia lor asupra lumii, comentariul propriu asupra realităţilor sociale au devenit, brusc, superflue. <br /> Consecinţa imediată este nu doar că, din punctul de vedere al celor aflaţi în exterior, importanţa reală a satului românesc se reduce cu rapiditate. Mai mult, nu mai întâlnim acolo acea proverbială înţelepciune populară, iar obiceiurile folclorice aproape că au dispărut (ele par în vi­ziunea ţăranilor de azi perimate). Grav este însă că noii locuitori ai satului par să nu se poată adapta însă decât cu mare dificultate nici lumii urbane şi standardelor civice ale societăţii de azi. Cinstea, generozitatea sau sobrietatea par să cunoască o mutaţie lingvistică; sau îşi păstrează sensul de odinioară doar pentru câţiva.<br /> Prin secolul al XIX-lea, vorbind despre viaţa americană, francezul Alexis de Tocqueville, făcea o scurtă analiză a oamenilor simpli, aplicabilă şi ţăranului român contemporan: &#8220;&#8230;a pastrat cele mai multe din prejudecăţile strămoşilor săi, nu şi credinţa acestora; neştiinţa lor, nu şi virtuţile; a admis ca regulă a acţiunilor sale doctrina interesului, fără a-i stăpâni arta&#8230;&#8221; Ignoranţa şi acceptarea a noi forme în lipsa fondului constituie în lumea rurală românească noţiuni conguente; fiecare din cele două sunt în acelaşi timp cauză şi efect.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">334</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Un sfârşit şi un început</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/un-sfarsit-si-un-inceput/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 17 Dec 2004 17:26:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[2004]]></category>
		<category><![CDATA[2005]]></category>
		<category><![CDATA[adică]]></category>
		<category><![CDATA[aleg]]></category>
		<category><![CDATA[alegerile]]></category>
		<category><![CDATA[alegerilor]]></category>
		<category><![CDATA[altă]]></category>
		<category><![CDATA[arunce]]></category>
		<category><![CDATA[atmosferă]]></category>
		<category><![CDATA[benzina]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[deloc]]></category>
		<category><![CDATA[democratic]]></category>
		<category><![CDATA[destul]]></category>
		<category><![CDATA[dincolo]]></category>
		<category><![CDATA[divinatorii]]></category>
		<category><![CDATA[efecte]]></category>
		<category><![CDATA[electorale]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[europa]]></category>
		<category><![CDATA[evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[existând]]></category>
		<category><![CDATA[existau]]></category>
		<category><![CDATA[febra]]></category>
		<category><![CDATA[gaze]]></category>
		<category><![CDATA[genereze]]></category>
		<category><![CDATA[grija]]></category>
		<category><![CDATA[guvernare]]></category>
		<category><![CDATA[guvernări]]></category>
		<category><![CDATA[ianuarie]]></category>
		<category><![CDATA[iarna]]></category>
		<category><![CDATA[importante]]></category>
		<category><![CDATA[imposibil]]></category>
		<category><![CDATA[început]]></category>
		<category><![CDATA[încercau]]></category>
		<category><![CDATA[înnegurat]]></category>
		<category><![CDATA[întâmplă]]></category>
		<category><![CDATA[interesantă]]></category>
		<category><![CDATA[lucru]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[lung]]></category>
		<category><![CDATA[magice]]></category>
		<category><![CDATA[mahmureala]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[momentul]]></category>
		<category><![CDATA[naţională]]></category>
		<category><![CDATA[naţiunii]]></category>
		<category><![CDATA[necesare]]></category>
		<category><![CDATA[numeroase]]></category>
		<category><![CDATA[oamenii]]></category>
		<category><![CDATA[oricând]]></category>
		<category><![CDATA[pare]]></category>
		<category><![CDATA[parlamentare]]></category>
		<category><![CDATA[partidul]]></category>
		<category><![CDATA[partidului]]></category>
		<category><![CDATA[perioade]]></category>
		<category><![CDATA[populară]]></category>
		<category><![CDATA[practici?]]></category>
		<category><![CDATA[pragul]]></category>
		<category><![CDATA[prevăd]]></category>
		<category><![CDATA[prezidenţiale]]></category>
		<category><![CDATA[prezinţiale]]></category>
		<category><![CDATA[prindeau]]></category>
		<category><![CDATA[privire]]></category>
		<category><![CDATA[promisiunile]]></category>
		<category><![CDATA[promită]]></category>
		<category><![CDATA[promitea]]></category>
		<category><![CDATA[putut]]></category>
		<category><![CDATA[razna]]></category>
		<category><![CDATA[realitate]]></category>
		<category><![CDATA[românească]]></category>
		<category><![CDATA[româniei]]></category>
		<category><![CDATA[sarbatoare]]></category>
		<category><![CDATA[sărbătorile]]></category>
		<category><![CDATA[scumpiri]]></category>
		<category><![CDATA[sfârşit]]></category>
		<category><![CDATA[sfârşitul]]></category>
		<category><![CDATA[spe­ranţa]]></category>
		<category><![CDATA[strategii]]></category>
		<category><![CDATA[suprapună]]></category>
		<category><![CDATA[suprapune]]></category>
		<category><![CDATA[suprapunere]]></category>
		<category><![CDATA[teren]]></category>
		<category><![CDATA[termen]]></category>
		<category><![CDATA[ticluit]]></category>
		<category><![CDATA[timpului]]></category>
		<category><![CDATA[traditia]]></category>
		<category><![CDATA[traiului]]></category>
		<category><![CDATA[trezească]]></category>
		<category><![CDATA[următoarea]]></category>
		<category><![CDATA[valul]]></category>
		<category><![CDATA[vând]]></category>
		<category><![CDATA[veseliei]]></category>
		<category><![CDATA[viaţă]]></category>
		<category><![CDATA[viitorul]]></category>
		<category><![CDATA[zări]]></category>
		<category><![CDATA[ziua]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/un-sfarsit-si-un-inceput/</guid>

					<description><![CDATA[Se întâmplă destul de rar ca evenimente majore ale unui an şi mai ales ale unei perioade să se suprapună şi să genereze efecte importante mai ales pe termen lung. Sfârşitul de an 2004 se suprapune peste sfârşitul unei guvernari, a unei guvernări PSD care promitea pentru următoarea sa guvernare nimic altceva decât Europa. Tot [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Se întâmplă destul de rar ca evenimente majore ale unui an şi mai ales ale unei perioade să se suprapună şi să genereze efecte importante mai ales pe termen lung. Sfârşitul de an 2004 se suprapune peste sfârşitul unei guvernari, a unei guvernări PSD care promitea pentru următoarea sa guvernare nimic altceva decât Europa. Tot aşa de bine ar fi putut să promită<br />şi luna de pe cer, mai ales că nu e deloc imposibil acest lucru, existând deja companii care vând teren pe lună. Şi astfel în atmosfera de sărbătoare &#8211; Ziua Naţională a României, sărbătorile de iarnă, alegerile prezinţiale &#8211; oamenii îşi aleg viitorul. Altă suprapunere interesantă: viitorul naţiunii ales democratic la început de nou an, tot aşa cum la pragul dintre ani în tradiţia populară românească existau numeroase practici divinatorii, magice prin care oamenii încercau să arunce o privire dincolo de valul înnegurat al timpului în spe­ranţa că vor zări ceva mai bun pentru viaţa lor. Se pare că strategii de campanie ale partidului au ticluit bine de tot momentul alegerilor parlamentare şi prezidenţiale, mai ales că promisiunile electorale prindeau acum mai bine ca oricând. Tot partidul va avea grijă şi să ne trezească la realitate din febra şi mahmureala veseliei. De la 1 ianuarie 2005 se prevăd scumpiri importante la benzină, energie, gaze, adică la toate cele necesare traiului de zi cu zi. Nu de alta dar de prea mult bine oamenii pot să o ia razna.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">321</post-id>	</item>
		<item>
		<title>ROM*NIA S-A CUTREMURAT LA PROPRIU !</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/romania-s-a-cutremurat-la-propriu/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Nov 2004 16:56:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[1935]]></category>
		<category><![CDATA[agenţiei]]></category>
		<category><![CDATA[amplitudinea]]></category>
		<category><![CDATA[anumită]]></category>
		<category><![CDATA[aranjată]]></category>
		<category><![CDATA[arbitrar]]></category>
		<category><![CDATA[bază]]></category>
		<category><![CDATA[bazează]]></category>
		<category><![CDATA[bucuresti]]></category>
		<category><![CDATA[cifre]]></category>
		<category><![CDATA[clădirilor]]></category>
		<category><![CDATA[compararea]]></category>
		<category><![CDATA[considerate]]></category>
		<category><![CDATA[corespun­zătoare]]></category>
		<category><![CDATA[cuprinde]]></category>
		<category><![CDATA[cutremur]]></category>
		<category><![CDATA[cutremure]]></category>
		<category><![CDATA[cutremurelor]]></category>
		<category><![CDATA[cutremurul]]></category>
		<category><![CDATA[cutremurului]]></category>
		<category><![CDATA[dată]]></category>
		<category><![CDATA[declarat]]></category>
		<category><![CDATA[descrie]]></category>
		<category><![CDATA[determina]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[efectele]]></category>
		<category><![CDATA[efectelor]]></category>
		<category><![CDATA[eliberate]]></category>
		<category><![CDATA[energiei]]></category>
		<category><![CDATA[exprimată]]></category>
		<category><![CDATA[folosindu]]></category>
		<category><![CDATA[forma]]></category>
		<category><![CDATA[frecvenţa]]></category>
		<category><![CDATA[grade]]></category>
		<category><![CDATA[gradul]]></category>
		<category><![CDATA[încât]]></category>
		<category><![CDATA[indică]]></category>
		<category><![CDATA[înregistrare]]></category>
		<category><![CDATA[înregistrat]]></category>
		<category><![CDATA[înregistrate]]></category>
		<category><![CDATA[institutul]]></category>
		<category><![CDATA[instrument]]></category>
		<category><![CDATA[intensitatea]]></category>
		<category><![CDATA[intensităţilor]]></category>
		<category><![CDATA[inventată]]></category>
		<category><![CDATA[judeţul]]></category>
		<category><![CDATA[limită]]></category>
		<category><![CDATA[logaritmică]]></category>
		<category><![CDATA[magnitudine]]></category>
		<category><![CDATA[magnitudinea]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[mari]]></category>
		<category><![CDATA[mărimilor]]></category>
		<category><![CDATA[măsură]]></category>
		<category><![CDATA[matematic]]></category>
		<category><![CDATA[matematică]]></category>
		<category><![CDATA[maximă]]></category>
		<category><![CDATA[mercalli]]></category>
		<category><![CDATA[mică]]></category>
		<category><![CDATA[mişcare]]></category>
		<category><![CDATA[mişcări]]></category>
		<category><![CDATA[mişcărilor]]></category>
		<category><![CDATA[noapte]]></category>
		<category><![CDATA[oameni]]></category>
		<category><![CDATA[oamenilor]]></category>
		<category><![CDATA[obicei]]></category>
		<category><![CDATA[observate]]></category>
		<category><![CDATA[oscilaţiilor]]></category>
		<category><![CDATA[până]]></category>
		<category><![CDATA[prezent]]></category>
		<category><![CDATA[produs]]></category>
		<category><![CDATA[provocat]]></category>
		<category><![CDATA[puternic]]></category>
		<category><![CDATA[râmnicu]]></category>
		<category><![CDATA[reprezentată]]></category>
		<category><![CDATA[reuters]]></category>
		<category><![CDATA[richter]]></category>
		<category><![CDATA[şapte]]></category>
		<category><![CDATA[şase]]></category>
		<category><![CDATA[scara]]></category>
		<category><![CDATA[scării]]></category>
		<category><![CDATA[scoarţei]]></category>
		<category><![CDATA[seismice]]></category>
		<category><![CDATA[seismografe]]></category>
		<category><![CDATA[seismografele]]></category>
		<category><![CDATA[seismul]]></category>
		<category><![CDATA[seismului]]></category>
		<category><![CDATA[simţit]]></category>
		<category><![CDATA[simţite]]></category>
		<category><![CDATA[şoc]]></category>
		<category><![CDATA[subiectivă]]></category>
		<category><![CDATA[superioară]]></category>
		<category><![CDATA[tăriei]]></category>
		<category><![CDATA[terenului]]></category>
		<category><![CDATA[vrancea]]></category>
		<category><![CDATA[zece]]></category>
		<category><![CDATA[zona]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/romania-s-a-cutremurat-la-propriu/</guid>

					<description><![CDATA[În cursul nopţii de miercuri spre joi, 28-29 octombrie 2004, a avut loc un cutremur de magnitudine medie simţit în România şi în ţările vecine. Seismul s-a produs la ora 23:34 (ora României) şi s-a simţit în mai multe oraşe, între care Iaşi, Bacău şi Bucureşti unde a produs întreruperea temporară a comunicaţiilor. În capitală [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>În cursul nopţii de miercuri spre joi, 28-29 octombrie 2004, a avut loc un cutremur de magnitudine medie simţit în România şi în ţările vecine. Seismul s-a produs la ora 23:34 (ora României) şi s-a simţit în mai multe oraşe, între care Iaşi, Bacău şi Bucureşti unde a produs întreruperea temporară a comunicaţiilor. În capitală sute de oameni au chemat ambulanţele în prima oră după producerea seismului, dar medicii de la Salvare au declarat agenţiei Reuters că aproape toţi au suferit atacuri de panică şi că nu s-au înregistrat persoane cu răni grave.<br /> Institutul de Seismologie din Bucureşti au anunţat că epicentrul cutremurului s-a înregistrat în Judeţul Vrancea. Institutul pentru Fizica Pământului a precizat că magnitudinea seismului a fost de 5,8 grade pe scara Richter. Primele estimări indicaseră o magnitudine de 6 grade pe scara Richter. Cu două zile mai devreme se produsese un alt cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter în Judeţul Vrancea, iar un altul cu magnitudinea de 5,1 grade pe scara Richter fusese simţit pe 27 septembrie. Cutremurul din 1977 a măsurat 7,6 grade pe scara Richter şi a făcut peste 1.000 de victime.<br /> Cutremurul a mai fost simţit în Bulgaria, Turcia, Ucraina şi Republica Moldova. Geofizicianul american John Bellini a declarat agenţiei Reuters că a fost un &#8216;cutremur moderat&#8217;, produs la o adâncime normală pentru regiunea respectivă. Seismul de miercuri noapte a provocat două mişcări seismice de mai mică intensitate, resimţite în zona Focşani-Râmnicu Sărat. Este vorba însă despre cutremure generate de cel înregistrat la ora 23.34, şi nu de replici ale seismului. Cutremurul de miercuri noapte a provocat şi alte mici descărcări. De exemplu, la Râmnicu Sarat, s-au mai înregistrat două alte cutremure, după cel menţionat anterior: unul de 2,3 grade şi cel de-al doilea de 3,2 grade.<br /> Potrivit literaturii de specialitate, magnitudinea unui cutremur &#8211; exprimată pe scara Richter &#8211; este măsura tăriei cutremurului sau a energiei eliberate sub formă de unde seismice. Magnitudinea se determină cu seismografe, folosindu-se amplitudinea maximă şi frecvenţa oscilaţiilor. Limita superioară a scării Richter este 8,8, dată de cel mai mare cutremur înregistrat până în prezent. Scara Richter a fost inventată în 1935, ca instrument matematic pentru compararea mărimilor cutremurelor. Scara este logaritmică, astfel încât o înregistrare de gradul şapte indică o mişcare a scoarţei de zece ori mai mare decât cea corespun­zătoare unui cutremur de grad şase. Cutremurele de magnitudine mai mică de doi &#8211; microcutremure &#8211; nu sunt simţite de oameni şi sunt înregistrate doar de seismografele locale. Cele cu magnitudinea mai mare sau egală cu 4,5 sunt destul de puternice pentru a fi înregistrate de seismografele de pe întregul glob, fiind simţite şi de oameni. Seismele cu magnitudinea mai mare de şase sunt considerate mari, iar cele de peste 8 grade majore. Intensitatea &#8211; exprimată pe scara Mercalli &#8211; este o măsură subiectivă, care descrie cât de puternic a fost simţit un şoc într-un anumită zonă. Ea se bazează pe efectele observate ale mişcărilor produse de cutremur asupra oamenilor, clădirilor, terenului etc. Această scară cuprinde 12 niveluri crescătoare (de la mişcări imperceptibile la distrugeri catastrofice) şi este reprezentată de obicei prin cifre romane. Scara intensităţilor nu are o bază matematică, fiind aranjată arbitrar doar pe baza efectelor observate.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">302</post-id>	</item>
		<item>
		<title>ECONOMIA ROMANIEI LA RASCRUCE</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/economia-romaniei-la-rascruce/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Nov 2004 16:54:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[13Î]]></category>
		<category><![CDATA[14Î]]></category>
		<category><![CDATA[2002]]></category>
		<category><![CDATA[2003]]></category>
		<category><![CDATA[25Î]]></category>
		<category><![CDATA[acord]]></category>
		<category><![CDATA[active]]></category>
		<category><![CDATA[anul]]></category>
		<category><![CDATA[aproape]]></category>
		<category><![CDATA[arată]]></category>
		<category><![CDATA[autorităţilor]]></category>
		<category><![CDATA[aveau]]></category>
		<category><![CDATA[bancă]]></category>
		<category><![CDATA[băncii]]></category>
		<category><![CDATA[bugetului]]></category>
		<category><![CDATA[cehia]]></category>
		<category><![CDATA[cheltuieli]]></category>
		<category><![CDATA[circa]]></category>
		<category><![CDATA[companii]]></category>
		<category><![CDATA[competiţia]]></category>
		<category><![CDATA[continuă]]></category>
		<category><![CDATA[contrast]]></category>
		<category><![CDATA[controlate]]></category>
		<category><![CDATA[controlul]]></category>
		<category><![CDATA[credite]]></category>
		<category><![CDATA[creştere]]></category>
		<category><![CDATA[creşterea]]></category>
		<category><![CDATA[datorii]]></category>
		<category><![CDATA[deficitul]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltare]]></category>
		<category><![CDATA[dezvoltarea]]></category>
		<category><![CDATA[disciplină]]></category>
		<category><![CDATA[dolari]]></category>
		<category><![CDATA[economia]]></category>
		<category><![CDATA[economică]]></category>
		<category><![CDATA[economice]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[energetic]]></category>
		<category><![CDATA[euro]]></category>
		<category><![CDATA[exporturile]]></category>
		<category><![CDATA[externe]]></category>
		<category><![CDATA[faţa]]></category>
		<category><![CDATA[guvernul]]></category>
		<category><![CDATA[impusă]]></category>
		<category><![CDATA[inflaţiei]]></category>
		<category><![CDATA[internă]]></category>
		<category><![CDATA[international]]></category>
		<category><![CDATA[între]]></category>
		<category><![CDATA[întreprinderi]]></category>
		<category><![CDATA[intreprinderile]]></category>
		<category><![CDATA[investiţii]]></category>
		<category><![CDATA[investiţiile]]></category>
		<category><![CDATA[lipsă]]></category>
		<category><![CDATA[macroeconomică]]></category>
		<category><![CDATA[majorarea]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[mari]]></category>
		<category><![CDATA[măsuri]]></category>
		<category><![CDATA[miliarde]]></category>
		<category><![CDATA[mondială]]></category>
		<category><![CDATA[mondiale]]></category>
		<category><![CDATA[necesare]]></category>
		<category><![CDATA[nivelurile]]></category>
		<category><![CDATA[numar]]></category>
		<category><![CDATA[până]]></category>
		<category><![CDATA[pensiilor]]></category>
		<category><![CDATA[potrivit]]></category>
		<category><![CDATA[prezent]]></category>
		<category><![CDATA[private]]></category>
		<category><![CDATA[privatizare]]></category>
		<category><![CDATA[privatizat]]></category>
		<category><![CDATA[priveşte]]></category>
		<category><![CDATA[procesul]]></category>
		<category><![CDATA[proiecte]]></category>
		<category><![CDATA[proprietar]]></category>
		<category><![CDATA[raport]]></category>
		<category><![CDATA[raportul]]></category>
		<category><![CDATA[reducerea]]></category>
		<category><![CDATA[relaţiile]]></category>
		<category><![CDATA[românească]]></category>
		<category><![CDATA[româneşti]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[româniei]]></category>
		<category><![CDATA[sfârşitul]]></category>
		<category><![CDATA[sistemul]]></category>
		<category><![CDATA[situaţia]]></category>
		<category><![CDATA[stat]]></category>
		<category><![CDATA[statul]]></category>
		<category><![CDATA[statului]]></category>
		<category><![CDATA[străine]]></category>
		<category><![CDATA[suplimentare]]></category>
		<category><![CDATA[ţările]]></category>
		<category><![CDATA[taxe]]></category>
		<category><![CDATA[termen]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[trebui]]></category>
		<category><![CDATA[trebuie]]></category>
		<category><![CDATA[urmă]]></category>
		<category><![CDATA[valoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/economia-romaniei-la-rascruce/</guid>

					<description><![CDATA[Banca Mondială a publicat un raport asupra situaţiei economice din România, raport care ana­lizează restructurările din domeniu în vederea integrării în Uniunea Europeană. Documentul evidenţia­ză şi aspecte pozitive, precum o oarecare stabilizare macroeconomică, reducerea gradului de sărăcie sau cel al inflaţiei. Totuşi, accentul se pune pe pro­ble­mele majore din economia românească. Deficitul Unul dintre riscurile [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Banca Mondială a publicat un raport asupra situaţiei economice din România, raport care ana­lizează restructurările din domeniu în vederea integrării în Uniunea Europeană. Documentul evidenţia­ză şi aspecte pozitive, precum o oarecare stabilizare macroeconomică, reducerea gradului de sărăcie sau cel al inflaţiei. Totuşi, accentul se pune pe pro­ble­mele majore din economia românească.</p>
<p>Deficitul</p>
<p>Unul dintre riscurile majore semnalate în raport se referă la deficitele din sistemul de asigurări sociale şi în special din sistemul de pensii.<br />
Deunăzi, însă, primul ministru Adrian Năs­tase anunţă majorarea pensiilor cu aproximativ 10Î încă din luna septembrie, adică înainte de alegeri, în condiţiile în care, iniţial, guvernul promisese această majorare abia din 1 ianuarie 2005. Bugetul necesar reindexării pensiilor cu patru luni mai devreme în­seamnă o cheltuială suplimentară de 3000 de mi­liarde de lei, o povară în plus, dacă punem la socoteală deficitul din acest sector.<br />
În afară de majorarea pensiilor, Guvernul a anunţat şi alte măsuri în domeniul social, precum ajutoarele pentru caldură sau medicamente. Toate aceste cheltuieli pot afecta stabilitatea macroeconomică, un punct cheie în raportul Băncii Mondiale.</p>
<p>Codaşă la privatizări</p>
<p>Raportul Băncii Mondiale mai arată că România are mai mult de privatizat decât toate ţările din Europa de Est la un loc. De asemenea, raportul semnalează şi lipsa de stricteţe a bugetului, care continuă să finanţeze intreprinderile neperformante. Pierderile societăţilor sunt deseori finanţate prin împrumuturi neachitate, iar efectul imediat este creşterea datoriei publice. Bani pe care, până la urmă, tot plătitorul de taxe trebuie să-i dea înapoi.<br />
Banca Mondială recomandă o disciplină financiară care ar trebui impusă în relaţiile cu statul, o disciplină care nu poate decât să încurajeze în cele din urmă competiţia reală în economie. &#8220;Cu aproape 2000 de intreprinderi controlate de stat, România are mai mult de privatizat decât toate ţările din Europa de Est la un loc&#8221;, se arată într-un raport al Băncii Mondiale. Potrivit datelor statistice, până la sfârşitul lui 2003, s-au privatizat doar 40Î dintre intreprinderile mari şi în jur de două treimi din cele medii. Există încă 1300 de companii de stat şi 600 care se află sub controlul statului. Cât priveşte aportul societăţilor private la formarea PIB, trebuie spus că, în 2002, sectorul privat a generat 65Î din PIB, în comparaţie cu o medie regională de 76Î. Mai mult, numai 19Î dintre intreprinderi aveau investitori strategici, 33Î dintre intreprinderi aflându-se în posesia directă a statului, 24Î fiind controlate de oameni din interior şi 13Î fiind privatizate în masă.<br />
Prin contrast, în Cehia, până în 1998, 85Î dintre companii aveau un proprietar desemnat strategic în urma privatizărilor din 1992-1994, iar, la sfârşitul lui 2003, 33Î dintre intreprinderi aveau un proprietar străin semnificativ. Din păcate, o vină pentru situaţia actuală a firmelor de stat o au şi ma­nagerii acestora. Şi asta pentru că marea lor majoritate au fost aleşi de muncitori şi aprobaţi de sindicate, iar eforturile lor au fost canalizate către găsirea de metode pentru a acumula arierate. Nici privatizarea prin metoda MEBO nu este lăudată de Banca Mondială. Deveniţi acţionari, 18 milioane de cetăţeni români nu şi-au exercitat în nici un fel controlul efectiv. Astfel, nu au apărut proprietari majoritari.<br />
O problemă foarte importantă identificată de raportul Băncii Mondiale este lipsa de stricteţe a bugetului, care continuă să subvenţioneze găurile negre. Subvenţiile prin neplăţi, acumularea de arie­rate şi aranjamentele tip barter periodice sunt practici curente printre intreprinderile neprofitabile. Atât so­cie­tăţile de stat, cât şi cele private folosesc arie­ratele-taxe pentru a se finanţa.<br />
Companiile în care statul deţine acţiuni sunt cele cu procentul cel mai mare de datorii la buget, între 30 şi 7. La aceste companii, care au avut pierderi şi în 2001, şi în 2002, arieratele au variat între 37 şi 11 procente din active. Firmele private cu pierderi constante au avut datorii la buget mai mari de 30Î din active, în timp ce unităţile profitabile datorau 2Î din active. Prin contrast, se arată că în relaţiile dintre societăţi datoriile nu sunt persistente. Plata întârziată a furnizorilor este un lucru comun, nu şi neplata sistematica. Acest mecanism autodisciplinat funcţionează la fel ca în ţările occidentale. O astfel de disciplină financiară ar trebui impusă şi în relaţiile cu statul, pentru că disciplina bugetară încurajează competiţia la toate nivelurile. Cât priveşte condiţiile de începere a unei noi afaceri în România, Banca Mondială susţine că Registrul Comerţului este unul dintre cele mai puţin eficiente din regiune, fiind nevoie, în medie, de trei săptămâni pentru a obţine un număr de identificare pentru o companie. La polul opus se situează modul de acordare a licen­ţelor. Astfel, o dată ce Guvernul a introdus regula consimţământului implicit, 480 de societăţi au primit imediat licenţe. Noua regula permite companiilor să demareze anumite activităţi dacă autoritatea guvernamentală relevantă nu a răspuns în 30 de zile. Între timp, 25Î dintre companiile româneşti consideră li­cenţtierea ca fiind un obstacol moderat până la major în calea afacerilor.<br />
Nici actualul Cod al muncii nu este lăudat de Banca Mondială. În opinia acesteia, România are unele dintre cele mai rigide condiţii de angajare, noul cod fiind pe alocuri mai restrictiv decât cel vechi. Economist Intelligence Unit (EIU), divizie a grupului The Economist, şi-a revizuit estimările privind creşterea economică a României de la 4,8Î la 4,6Î pentru acest an şi de la 5,3Î la 5,2Î pentru anul 2004. Potrivit celui mai recent raport al insti­tuţiei despre România, modificarea prog­nozelor economice a fost determinată, în principal, de existenţa unor semnale privind încetinirea creşterii producţiei industriale şi de procesul lent de redresare economică din Uniunea Euro­p­­eană. Bugetul de stat pentru acest an este fundamentat pe o rată de creştere economică de 5,2Î. Procesul de privatizare ar putea fi accelerat în acest an, întrucât autorităţile de la Bucureşti au pregătit mai multe proiecte, printre care se numără şi vânzarea unui pachet din acţiunile Băncii Comerciale Române către instituţii internaţionale. De asemenea, deficitul bugetului general consolidat va creşte de la 2,7Î din PIB la 2,9Î din PIB în acest an, ca urmare a unor cheltuieli suplimentare determinate de pierderile intreprinderilor de stat şi disciplina salarială redusă din aceste socie­tăţi. Executivul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional un obiectiv de maximum 2,65Î din PIB pentru deficitul bugetar din acest an. În ceea ce priveşte rata inflaţiei raportată la sfârşitul anului, EIU anticipează că aceasta va atinge 13,8Î în acest an. Institutul britanic apreciază că majorarea salariului minim pe economie, continuarea procesului de liberalizare a tarifelor din domeniul energetic şi nivelurile ridicate de lichidităţi din piaţă vor iîpiedica reducerea ratei infla­ţiei la 12-13Î, după cum doreşte Gu­vernul român. În plus, autorii studiului susţin că atingerea unei rate a inflaţiei cu o singură cifră anul viitor nu va fi posibilă, întrucât Exectivul va efectua cheltuieli suplimentare în anul electoral. EIU consideră că inflaţia va fi de 11Î anul viitor.</p>
<p>Dezvoltarea economică</p>
<p>Situaţia la zi: Timp de aproape 14 ani, Ro­mâ­nia (ţară fără datorii externe în 1990), a fost interesată de realizarea de înţelegeri internaţionale, pentru atragerea de resurse financiare suplimentare, necesare acoperirii nevoilor economiei naţionale, serios afectată de procesul de restructurare (ca şi urmare a ne-restructurării şi a unor ezitări sau greşeli în procesul de privatizare sau lipsa acesteia). Încheierea unor acorduri cu FMI a constituit un sprijin important şi o garanţie pentru finanţatorii interna­ţionali ca şi o obligare a autorităţilor de a decide măsuri economice necesare, dar nepopulare. În acest an sunt argumente reale care vin în sprijinul afirmaţiei că acest ultim acord cu FMI va putea, pentru prima oară, să fie îndeplinit în totalitate. FMI continuă să ceară autorităţilor române adoptarea de măsuri energice în vederea recuperării creanţelor, privatizarea sectorului energetic, toate teme mai vechi, la care se adaugă în prezent &#8220;preocuparea pentru creşterea rapidă a creditului neguvernamental&#8221;. Autorităţile guvernamentale au anunţat că se intentionează începerea în aceasta toamnă a negocierilor pentru un nou acord.</p>
<p>Situaţia banilor în România</p>
<p>* Rezerva BNR oscilează între 6-7 miliarde dolari, asigurând astfel posibilitatea acestei instituţii să facă faţă fără probleme deosebite datoriei externe, ca şi unor intervenţii pe piaţa valutară românească<br />
* Datoria externă şi internă a Romaniei pe termen lung nu ridică probleme (în 2003 împrumut internaţional de la MF pe termen de 7 ani, în valoare de 700 mil. euro cu o dobândă de 5,75Î.)<br />
* Creditul neguvernamental în România reprezintă circa 13Î din PIB, în celelalte ţări est-europene, admise în UE acesta reprezentând peste 50Î; în ţările UE el ajunge până la 160Î<br />
* Dobânzile bancare pentru credite au rămas ridicate, BNR continuând o politică rezervată, în aşteptarea confirmării unei rate a inflaţiei de 14Î<br />
* Investiţiile străine atrase în România din 1991 reprezintă 8,8 mil. dolari iar faţă de Polonia 57 mi­liarde dolari, Cehia 32 miliarde dolari şi Ungaria 30 miliarde dolari<br />
* În trimestrul 1 a.c. investiţiile străine directe au scăzut cu circa 30Î faţă de anul 2002; se înre­gistrează retrageri semnificative de capital de pe piaţa românească.</p>
<p>Economia României</p>
<p>* Rata inflaţiei, în conformitate cu evoluţiile pe primele 6 luni se încadrează în ţinta de 14Î<br />
* Creşterea economică anuală pentru 2003 este apreciată la 4-4,5Î, chiar de analişti internaţionali<br />
* Exporturile înregistrează creşteri valorice (sus­ţinute şi de evoluţia monedei euro)<br />
* Economia României va resimţi evoluţiile econo­mice nefavorabile din ţările UE, peste 60Î din exporturile româneşti având această destinaţie.<br />
* Lipsa unor proiecte semnificative realizate în cadrul unor partenariate de tip public-privat<br />
* Solvabilitatea băncilor este în prezent, conform BNR, de 25Î, dublu decât este necesar. Sunt bănci care au o solvabilitate de 70-80Î (inversul riscului generat de acordarea de credite); riscul bancar a crescut doar cu 1-2Î, băncile neacordând un număr sporit de credite, în valoare absolută)<br />
* Indicatorul de lichiditate al băncilor este foarte mare, ceea ce semnifică reducerea riscului de intrare în incapacitate de plată<br />
* Economia românească se apreciază că este în incapacitatea de-a absorbi cca 2 miliarde de dolari (la care se adaugă şi fondurile de pre-aderare ce se vor ridica în următorii ani la 1 miliard euro/an)<br />
* Băncile sunt în prezent interesate în dezvoltarea creditării pentru achiziţionarea de către populaţie a bunurilor de folosinţă îndelungată şi a creditului ipotecar, care deşi este benefic pentru dezvoltarea pieţii interne în general, nu ajută producţia internă decât doar parţial în ceea ce priveşte industria construcţiilor (multe din materialele de finisaj şi dotări fiind importate din ţările UE şi Turcia)<br />
Economia: Creştere, competitivitate, dezvoltare dura­bilă (mediu). Pentru a rezolva problemele de dezvoltare durabilă, cu ritmuri de creştere anuale de peste 4-5Î, sunt necesare investiţii. Exemple:<br />
* Sectorul energetic necesită circa 2 miliarde de dolari pentru investiţii în următorii doi ani (numai energia ce ar fi produsă la Cernavodă ar reprezenta echivalentul a câteva tranşe FMI)<br />
* Investiţiile necesare îndeplinirii standardelor de mediu se ridica la circa 20 miliarde euro.<br />
(va urma)</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">299</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Mărţişor european</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/martisor-european/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Mar 2004 20:35:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Editorial]]></category>
		<category><![CDATA[2007]]></category>
		<category><![CDATA[aceştia]]></category>
		<category><![CDATA[adanc]]></category>
		<category><![CDATA[aderare]]></category>
		<category><![CDATA[adoptaţi]]></category>
		<category><![CDATA[adopţiile]]></category>
		<category><![CDATA[afara]]></category>
		<category><![CDATA[anului]]></category>
		<category><![CDATA[aplicaţi]]></category>
		<category><![CDATA[autentice]]></category>
		<category><![CDATA[beţe]]></category>
		<category><![CDATA[blajină]]></category>
		<category><![CDATA[bolnavii]]></category>
		<category><![CDATA[compensate]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[corupţia]]></category>
		<category><![CDATA[cugetăm]]></category>
		<category><![CDATA[dată]]></category>
		<category><![CDATA[declanşarea]]></category>
		<category><![CDATA[degrabă]]></category>
		<category><![CDATA[destul]]></category>
		<category><![CDATA[drept]]></category>
		<category><![CDATA[eliminăm]]></category>
		<category><![CDATA[emma]]></category>
		<category><![CDATA[euractiv]]></category>
		<category><![CDATA[european]]></category>
		<category><![CDATA[făcea]]></category>
		<category><![CDATA[familii]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[frumos]]></category>
		<category><![CDATA[gândul]]></category>
		<category><![CDATA[generale]]></category>
		<category><![CDATA[generalizată]]></category>
		<category><![CDATA[gratuite]]></category>
		<category><![CDATA[grevei]]></category>
		<category><![CDATA[hotărât]]></category>
		<category><![CDATA[îmbufnăm]]></category>
		<category><![CDATA[îmbunătăţim]]></category>
		<category><![CDATA[impertinent]]></category>
		<category><![CDATA[imposibila]]></category>
		<category><![CDATA[încălcarea]]></category>
		<category><![CDATA[însă?]]></category>
		<category><![CDATA[integrarea]]></category>
		<category><![CDATA[internaţionale]]></category>
		<category><![CDATA[întrebării]]></category>
		<category><![CDATA[judeţul]]></category>
		<category><![CDATA[lipsă]]></category>
		<category><![CDATA[luăm]]></category>
		<category><![CDATA[lumea]]></category>
		<category><![CDATA[magnific]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[martie]]></category>
		<category><![CDATA[mărţişoare]]></category>
		<category><![CDATA[mărţişor]]></category>
		<category><![CDATA[mărţişorul ]]></category>
		<category><![CDATA[masa]]></category>
		<category><![CDATA[medicamente]]></category>
		<category><![CDATA[memorandumul]]></category>
		<category><![CDATA[meritam]]></category>
		<category><![CDATA[minerii]]></category>
		<category><![CDATA[moratoriului]]></category>
		<category><![CDATA[motivul]]></category>
		<category><![CDATA[muri]]></category>
		<category><![CDATA[nicholson]]></category>
		<category><![CDATA[până]]></category>
		<category><![CDATA[parcă]]></category>
		<category><![CDATA[pericol]]></category>
		<category><![CDATA[planurile]]></category>
		<category><![CDATA[plin]]></category>
		<category><![CDATA[potrivit]]></category>
		<category><![CDATA[primit]]></category>
		<category><![CDATA[problemele]]></category>
		<category><![CDATA[pusă]]></category>
		<category><![CDATA[ramane]]></category>
		<category><![CDATA[rău]]></category>
		<category><![CDATA[recomandă]]></category>
		<category><![CDATA[reforme]]></category>
		<category><![CDATA[reorientăm]]></category>
		<category><![CDATA[reprezentate]]></category>
		<category><![CDATA[roate]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[româniei]]></category>
		<category><![CDATA[românilor]]></category>
		<category><![CDATA[sărăcia]]></category>
		<category><![CDATA[scumpiri]]></category>
		<category><![CDATA[semnul]]></category>
		<category><![CDATA[sfârşitul]]></category>
		<category><![CDATA[solidar]]></category>
		<category><![CDATA[strainatate]]></category>
		<category><![CDATA[străini]]></category>
		<category><![CDATA[strategia]]></category>
		<category><![CDATA[trebui]]></category>
		<category><![CDATA[uitam]]></category>
		<category><![CDATA[ultimii]]></category>
		<category><![CDATA[urmă]]></category>
		<category><![CDATA[vigoare]]></category>
		<category><![CDATA[vine]]></category>
		<category><![CDATA[vorbind]]></category>
		<category><![CDATA[website]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/martisor-european/</guid>

					<description><![CDATA[Emma Nicholson a declarat: &#8220;Aplicaţi reforme autentice acum sau ade­rarea în 2007 este imposibilă&#8221;. Un mărţişor mai frumos nici că se putea pentru România! La drept vorbind îl meritam din plin şi nu ar trebui să ne îmbufnăm, ar trebui mai degrabă să cugetăm adânc, să ne îmbunătăţim planurile şi să eliminăm sărăcia. Potrivit website-ului [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Emma Nicholson a declarat: &#8220;Aplicaţi reforme autentice acum sau ade­rarea în 2007 este imposibilă&#8221;. Un mărţişor mai frumos nici că se putea pentru România! La drept vorbind îl meritam din plin şi nu ar trebui să ne îmbufnăm, ar trebui mai degrabă să cugetăm adânc, să ne îmbunătăţim planurile şi să eliminăm sărăcia. Potrivit website-ului www.EurActiv.com, integrarea României este pusă sub semnul întrebării, pusă chiar în pericol de problemele majore reprezentate de corupţia generalizată, de lipsa de independenţă a justiţiei, gradul scăzut de libertate a presei şi sistemul deficitar de protecţie a copilului. Sigur că lista ar putea continua la nesfârşit&#8230; Dar &#8220;un patriot legat la ochi&#8221; nu le mai menţionează şi pe celelalte din lipsă de timp, spaţiu şi suficient grai! Parlamentarii europeni Emma Nicholson şi Arie Oostlan­der au cerut suspendarea negocierilor de aderare a României la UE, uzând de o varian­tă mai blajină care ne recomandă destul de impertinent să ne reorientăm strategia de aderare. Motivul pentru care ni se pun beţe-n roate este încălcarea moratoriului pentru adopţiile internaţionale de copii. În ultimii doi ani, de când memorandumul este în vigoare, numai în judeţul Olt au fost adoptaţi 75 de copii, dintre care 11 copii au fost adoptaţi de familii din străinătate. De parcă le-ar făcea vreun rău! Să luăm toate acestea ca pe un magnific mărţişor şi să nu uităm că vine &#8220;din afară&#8221; , &#8220;de la straini&#8221;! <br /> Însă mărţişorul românilor e altul. Bolnavii vor rămâne până la sfârşitul anului fără medicamente gratuite şi compensate, minerii au hotărât declanşarea grevei generale, CFR a fost solidar cu aceştia din urmă, un val nou de scumpiri în masă etc. Mărţişoare peste mărţişoare&#8230; Lumea va muri de foame cu gândul că au primit şi mărţişor de 1 Martie. De data aceasta de la noi, de la români&#8230;</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">250</post-id>	</item>
		<item>
		<title>O TARA DE SCLAVI</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/o-tara-de-sclavi/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 16 Nov 2003 18:28:45 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Romania]]></category>
		<category><![CDATA[]ară]]></category>
		<category><![CDATA[aceşti]]></category>
		<category><![CDATA[adrian]]></category>
		<category><![CDATA[afacere]]></category>
		<category><![CDATA[ânainte]]></category>
		<category><![CDATA[ândemînatic]]></category>
		<category><![CDATA[ânfră]irea]]></category>
		<category><![CDATA[ânlăturate]]></category>
		<category><![CDATA[ânsărcinate]]></category>
		<category><![CDATA[ântr]]></category>
		<category><![CDATA[ântre]]></category>
		<category><![CDATA[asteaptă]]></category>
		<category><![CDATA[bogată]]></category>
		<category><![CDATA[buni]]></category>
		<category><![CDATA[celelalte]]></category>
		<category><![CDATA[cert]]></category>
		<category><![CDATA[cînd]]></category>
		<category><![CDATA[cîteva]]></category>
		<category><![CDATA[comandă!]]></category>
		<category><![CDATA[comenzi]]></category>
		<category><![CDATA[comunicat]]></category>
		<category><![CDATA[confruntăm]]></category>
		<category><![CDATA[copiii]]></category>
		<category><![CDATA[copil]]></category>
		<category><![CDATA[crede]]></category>
		<category><![CDATA[dată]]></category>
		<category><![CDATA[deschişi]]></category>
		<category><![CDATA[destul]]></category>
		<category><![CDATA[devenit]]></category>
		<category><![CDATA[dezaprob]]></category>
		<category><![CDATA[dezgust]]></category>
		<category><![CDATA[difuzat]]></category>
		<category><![CDATA[dinsticte]]></category>
		<category><![CDATA[două]]></category>
		<category><![CDATA[dovada]]></category>
		<category><![CDATA[fa]ă]]></category>
		<category><![CDATA[femei]]></category>
		<category><![CDATA[femeie]]></category>
		<category><![CDATA[fiecare]]></category>
		<category><![CDATA[flaminzi]]></category>
		<category><![CDATA[gîndeŞte]]></category>
		<category><![CDATA[guvernului]]></category>
		<category><![CDATA[imposibila]]></category>
		<category><![CDATA[insensibilitate]]></category>
		<category><![CDATA[interesant]]></category>
		<category><![CDATA[intrare]]></category>
		<category><![CDATA[intrarea]]></category>
		<category><![CDATA[locul]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[mamei!]]></category>
		<category><![CDATA[maşini]]></category>
		<category><![CDATA[meargă]]></category>
		<category><![CDATA[membre]]></category>
		<category><![CDATA[meseria]]></category>
		<category><![CDATA[meserie]]></category>
		<category><![CDATA[mîna!]]></category>
		<category><![CDATA[murdari]]></category>
		<category><![CDATA[nato]]></category>
		<category><![CDATA[ob]ine]]></category>
		<category><![CDATA[ochii]]></category>
		<category><![CDATA[posturile]]></category>
		<category><![CDATA[pre]]]></category>
		<category><![CDATA[premierul]]></category>
		<category><![CDATA[pri­vi]i]]></category>
		<category><![CDATA[privat]]></category>
		<category><![CDATA[probleme]]></category>
		<category><![CDATA[profitabilă]]></category>
		<category><![CDATA[prunc]]></category>
		<category><![CDATA[pruncul]]></category>
		<category><![CDATA[recent]]></category>
		<category><![CDATA[reportaj]]></category>
		<category><![CDATA[rîvnita]]></category>
		<category><![CDATA[romî­nia]]></category>
		<category><![CDATA[romînia]]></category>
		<category><![CDATA[romîniei]]></category>
		<category><![CDATA[sărmani!]]></category>
		<category><![CDATA[scaunul]]></category>
		<category><![CDATA[sclav]]></category>
		<category><![CDATA[sclavi!]]></category>
		<category><![CDATA[sclavilor]]></category>
		<category><![CDATA[scurt]]></category>
		<category><![CDATA[semafoare]]></category>
		<category><![CDATA[seme]i]]></category>
		<category><![CDATA[spunea]]></category>
		<category><![CDATA[state]]></category>
		<category><![CDATA[stau]]></category>
		<category><![CDATA[strălucit]]></category>
		<category><![CDATA[sute]]></category>
		<category><![CDATA[tărie]]></category>
		<category><![CDATA[televiziune]]></category>
		<category><![CDATA[timp]]></category>
		<category><![CDATA[trebuie]]></category>
		<category><![CDATA[ultimul]]></category>
		<category><![CDATA[urmează]]></category>
		<category><![CDATA[viitor]]></category>
		<category><![CDATA[vînd]]></category>
		<category><![CDATA[vîndă]]></category>
		<category><![CDATA[vîrste]]></category>
		<category><![CDATA[visează]]></category>
		<category><![CDATA[vorbeste]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/o-tara-de-sclavi/</guid>

					<description><![CDATA[Cine Şi-ar putea ânchipui că Romînia este o ]ară a scla­vilor sclavii care sunt prezen]i la orice pas&#8230; Este suficient să stai liniŞtit ân propria-]i maŞină la semafoare, aŞteptînd să treacă pietonii. Ime­diat chipuri livide ce pîndesc de ceva timp schimbarea culorilor la semafor, se apropie de maŞini &#8220;ânarma]i&#8221; cu un burete de bucă­tărie uzat [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cine Şi-ar putea ânchipui că Romînia este o ]ară a scla­vilor sclavii care sunt prezen]i la orice pas&#8230; Este suficient să stai liniŞtit ân propria-]i maŞină la semafoare, aŞteptînd să treacă pietonii. Ime­diat chipuri livide ce pîndesc de ceva timp schimbarea culorilor la semafor, se apropie de maŞini &#8220;ânarma]i&#8221; cu un burete de bucă­tărie uzat Şi o sticlă de plastic plină cu apă Şi Şampon. Se aruncă vehement la parbrize Şi âŞi âncep opera]iunea ân schimbul unei mii de lei sau mai mult, ân func]ie de ge­nerozitatea omului. Înfrigura]i, cu mîinile ânghe]ate Şi crăpate se grăbesc să poată &#8220;prindă&#8221; mai multe maŞini. Sunt copiii nimănui, chiar dacă acasă (ân pu]inele cazuri ân care există cuvîntul &#8220;acasă&#8221;) âi aŞteaptă aŞa-ziŞii părin]i. Îi aŞteaptă pentru a le aduce banii pentru care copiii au trudit din zori Şi pînă-n noapte. De cele mai multe ori părin]ii sunt veterani ân consumul exagerat al alcoolului. Micu]ii sunt supuŞi unor chinuri insuportabile atunci cînd nu au izbutit să strîngă suficien]i bani pentru a satisface poftele părin]ilor. Adesea, atunci cînd âi reântîlnim la semafoare, au chipul brăzdat de vînătăi. Să nu mai vorbim de cum ar arăta sufletul Şi inima lor.<br />
Chiar dacă se credea că sclavia s-a pierdut undeva ân negura timpului, aceŞti copii sunt dovada vie a sclaviei, sunt involuntarii reprezentan]i ai sclaviei! Nu ântotdeauna au noroc. Sunt Şi oameni care deŞi stau seme]i ân scaunul unei maŞini de lux dau dovadă de insensibilitate fa]ă de aceŞti sărmani! În scurt timp această meserie a devenit o afacere destul de profitabilă. Cei mai buni ân meseria &#8220;de a fi sclav&#8221; se vînd pe cîteva sute de mii de lei. Pentru a se ob]ine un pre] bun pe copil, acesta trebuie să fie destul de ândemînatic. &#8220;Să-i meargă mîna!&#8221; În mod cert nimeni nu se gîndeŞte la ei Şi de fiecare dată ei sunt pri­vi]i cu dezaprob Şi dezgust. Sunt murdari, flămînzi Şi ânainte de toate SCLAVI! Recent s-a difuzat un reportaj destul de interesant la unul dintre posturile de televiziune din Romînia. Mai nou se spunea aici că se pot face &#8220;comenzi&#8221;: sclav la comandă! Femei ânsărcinate care urmează să-Şi vîndă pruncul. Prunc ce va avea un viitor strălucit. Este privat de libertate Şi afec]iune paternă âncă de cînd acesta se află ân pîntecul mamei! &#8220;Copilul meu va fi sclav iar eu voi fi bogată!&#8221; spunea o femeie ântre două vîrste.<br />
În ultimul timp, ân Romî­nia, se vorbeŞte numai despre mult rîvnita &#8220;imposibila&#8221; intrare ân Nato. Au fost ânlăturate toate celelalte probleme majore dinsticte cu care ne confruntăm, se spunea ântr-un comunicat al Guvernului. Premierul Adrian Năstase visează cu &#8220;ochii deschisi&#8221; la ânfră]irea cu celelalte state, membre Nato. El crede cu tărie ân intrarea Romîniei ân Nato, cu toate că &#8220;o ]ară a sclavilor&#8221; nu-Şi are locul aici.</p>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">215</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Cei ce ne-au dat nume</title>
		<link>https://www.gandaculdecolorado.com/cei-ce-ne-au-dat-nume/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Redactie]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Sep 2002 19:04:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultura]]></category>
		<category><![CDATA[adevarate]]></category>
		<category><![CDATA[andrii]]></category>
		<category><![CDATA[aniversare]]></category>
		<category><![CDATA[aproape]]></category>
		<category><![CDATA[apuse]]></category>
		<category><![CDATA[arhaic]]></category>
		<category><![CDATA[artişti]]></category>
		<category><![CDATA[artistica]]></category>
		<category><![CDATA[aspecte]]></category>
		<category><![CDATA[aspida]]></category>
		<category><![CDATA[atâtor]]></category>
		<category><![CDATA[basm]]></category>
		<category><![CDATA[binecuvântaţi]]></category>
		<category><![CDATA[canarul]]></category>
		<category><![CDATA[căruţa]]></category>
		<category><![CDATA[câţiva]]></category>
		<category><![CDATA[cenuşa]]></category>
		<category><![CDATA[compus]]></category>
		<category><![CDATA[creat]]></category>
		<category><![CDATA[cultura]]></category>
		<category><![CDATA[culturale]]></category>
		<category><![CDATA[datinele]]></category>
		<category><![CDATA[depune]]></category>
		<category><![CDATA[diferenţă]]></category>
		<category><![CDATA[dimensiuni]]></category>
		<category><![CDATA[epoci]]></category>
		<category><![CDATA[evenimente]]></category>
		<category><![CDATA[evenimentele]]></category>
		<category><![CDATA[extraordinara]]></category>
		<category><![CDATA[faţa]]></category>
		<category><![CDATA[fericită]]></category>
		<category><![CDATA[fiţi]]></category>
		<category><![CDATA[formidabilei]]></category>
		<category><![CDATA[freamătul]]></category>
		<category><![CDATA[frumoasă]]></category>
		<category><![CDATA[frunte]]></category>
		<category><![CDATA[haiducii]]></category>
		<category><![CDATA[importantă]]></category>
		<category><![CDATA[inorogul]]></category>
		<category><![CDATA[interpretat]]></category>
		<category><![CDATA[lăsând]]></category>
		<category><![CDATA[lumea]]></category>
		<category><![CDATA[lumini]]></category>
		<category><![CDATA[majore]]></category>
		<category><![CDATA[mândră]]></category>
		<category><![CDATA[mărturie]]></category>
		<category><![CDATA[mediatizării]]></category>
		<category><![CDATA[medie]]></category>
		<category><![CDATA[mileniu]]></category>
		<category><![CDATA[minore]]></category>
		<category><![CDATA[modern]]></category>
		<category><![CDATA[muzicii]]></category>
		<category><![CDATA[naturii]]></category>
		<category><![CDATA[neamului]]></category>
		<category><![CDATA[negru]]></category>
		<category><![CDATA[neobservate]]></category>
		<category><![CDATA[nostalgici]]></category>
		<category><![CDATA[nume]]></category>
		<category><![CDATA[nuntă]]></category>
		<category><![CDATA[pacat]]></category>
		<category><![CDATA[pasărea]]></category>
		<category><![CDATA[permanenţă]]></category>
		<category><![CDATA[phoenix]]></category>
		<category><![CDATA[popa]]></category>
		<category><![CDATA[posibilă]]></category>
		<category><![CDATA[probabil]]></category>
		<category><![CDATA[profunde]]></category>
		<category><![CDATA[promisiunea]]></category>
		<category><![CDATA[ramane]]></category>
		<category><![CDATA[realitate]]></category>
		<category><![CDATA[renăscut]]></category>
		<category><![CDATA[renaşte]]></category>
		<category><![CDATA[reunite]]></category>
		<category><![CDATA[rock]]></category>
		<category><![CDATA[românesc]]></category>
		<category><![CDATA[româneşti]]></category>
		<category><![CDATA[sârba]]></category>
		<category><![CDATA[singura]]></category>
		<category><![CDATA[sinteză]]></category>
		<category><![CDATA[sirena]]></category>
		<category><![CDATA[specific]]></category>
		<category><![CDATA[spirit]]></category>
		<category><![CDATA[spirituale]]></category>
		<category><![CDATA[spiritul]]></category>
		<category><![CDATA[stari]]></category>
		<category><![CDATA[sunet]]></category>
		<category><![CDATA[sunteţi]]></category>
		<category><![CDATA[supusă]]></category>
		<category><![CDATA[ţinut]]></category>
		<category><![CDATA[treacă]]></category>
		<category><![CDATA[trecerea]]></category>
		<category><![CDATA[trupă]]></category>
		<category><![CDATA[tudor]]></category>
		<category><![CDATA[umbre]]></category>
		<category><![CDATA[vasiliscul]]></category>
		<category><![CDATA[veghea]]></category>
		<category><![CDATA[verde]]></category>
		<category><![CDATA[vlad]]></category>
		<category><![CDATA[vodă]]></category>
		<category><![CDATA[vremuri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://www.gandaculdecolorado.com/cei-ce-ne-au-dat-nume/</guid>

					<description><![CDATA[Cel mai mare păcat al formidabilei mediatizării la care e supusă lumea artistică de azi e acela că face din aspecte minore sau de importanţă medie &#8220;adevarate evenimente&#8221;, lăsând să treacă aproape neobservate evenimentele majore. Doar câţiva nostalgici ai unor vremuri şi ai unor stări de spirit aproape apuse mai pot depune mărturie despre cea [&#8230;]]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div>Cel mai mare păcat al formidabilei mediatizării la care e supusă lumea artistică de azi e acela că face din aspecte minore sau de importanţă medie &#8220;adevarate evenimente&#8221;, lăsând să treacă aproape neobservate evenimentele majore. Doar câţiva nostalgici ai unor vremuri şi ai unor stări de spirit aproape apuse mai pot depune mărturie despre cea mai frumoasă aniversare a muzicii rock româneşti &#8211; 40 de ani de la infiinţarea extraordinarilor artişti ce au alcătuiit formaţia PHOENIX. <br /> 1962-2002 este o perioadă mică de timp, însă o diferenţă extraordinară de cultură şi spirit românesc, reunite în cea mai fericită sinteză posibilă: arhaic &#8211; modern. PHOENIX a fost şi probabil va ramâne singura trupă care a creat muzica rock cu sunet specific românesc care a compus şi interpretat rock cu dimensiuni profunde culturale şi spirituale. PHOENIX este ceea ce renaşte în permanenţă cu tot ce e mai bun în noi, e ceva din spiritul neamului românesc care şi-a ţinut promisiunea şi a renăscut din cenuşa atâtor epoci spre a ne veghea trecerea într-un nou mileniu. PHOENIX e freamătul pur al naturii, e sârba în căruţa de la nuntă, datinele româneşti, fata verde şi sirena, vasiliscul şi aspida, inorogul şi pasărea rock, basm şi realitate, umbre şi lumini, Negru-Vodă şi haiducii în frunte cu Andrii-Popa, canarul şi o mândră fată. La mulţi ani şi fiţi binecuvântaţi că sunteţi. </p>
<p>Tudor Vlad</p>
</p></div>
]]></content:encoded>
					
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">97</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>