Cum ar putea fi altfel scrisul, câtă vreme are ca materie primă cuvântul. Cuvântul, în esența lui, e o taină! „La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.” (Ioan 1:1-14)
Nu cred că pot spune prea multe cuvinte despre această taină! Cel ce scrie, și aici mă refer strict la persoana mea, de cele mai multe ori, mai mult simte decât poate descrie această taină a scrisului. Scrisul e o artă, și ca orice artă, este un dar divin, și ca orice dar divin, se revelează celui ce-i este dăruit sub forma unor avalanșe de gânduri și idei. Este ca o conectare la Sursă.
Pe de altă parte, acest dar divin, trebuie hrănit. Mai înainte de a-l expune pe suportul pe care este redactat, cel ce scrie trebuie să cunoască taina cititului, taina cunoașterii, pentru că în acest mod omul își îmbogățește darul și harul său hărăzit de divinitate în taina scrisului și devine creator. În acest mod mi s-a deslușit mie această taină, de care se face „vinovată” domnișoara profesoară de limba și literatura română Sica Aliu, care în clasa a V-a mi-a recomandat să citesc „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare, iar cititul poeziei, și recitatul în mod teatral al poeziei, pe care mai apoi am început s-o scriu eu însămi, mi-a fost insuflat de profesoara mea de limba și literartura română din clasa a V-a, doamna Ecaterina Negrea.
Prima poezie am scris-o pe când eram elevă în clasa a IX-a de liceu, la moartea unui coleg de clasă, Mihai Ene. Poezia este intitulată „Prea devreme” și a fost inclusă în prima mea carte de versuri „Din lumea trecerii”. Prima mea poezie publicată, intitulată „Plouă”, și-a făcut apariția în ziarul de cultură „Cetatea” din Turnu Măgurele, de către profesorul și poetul Dumitru Vasile Delceanu, căruia îi datorez continuarea scrisului poeziei.
O altă personalitate care mi-a îndrumat pașii destinului către scris, și care m-a îndemnat textual „Continuă să scrii!”, este poetul și jurnalistul Florea Burtan din Alexandria, membru al Uniunii Scriitorilor din România, care mi-a prefațat prima carte de versuri „Din lumea trecerii”, apărută în 2015 la editura Tipoalex din Alexandria.
A doua carte de versuri a apărut în 2018, la editura „eCretor” din Baia Mare, cu o postfață a poetului și editorului Ioan Romeo Roșiianu, carte care a fost bine primită de critică, despre care au scris cronici și referințe critice poetul Florin Dochia, doamna profesoară, poetă, scriitoare și pictoriță Emilia Stroe-Țena, poetul Daniel Marian din Deva, domnul profesor Nicolae Dina, și probabil se va mai scrie, domnul Dochia asemuindu-mi stilul romantic cu cel al lui Nichita Stănescu, iar doamna Emilia Stroe-Țena cu cel al Magdei Isanos.
Eu vă mărturisesc că cea mai mare influență asupra scrisului meu a avut-o și poate o are, Marin Sorescu, influență recunoscută, dacă pot să spun așa, de domnul av. Marian Desculțu, ca impresii de lectură. De-a lungul vremii, au fost publicate poeziile mele în revistele: „Caligraf”, „eCreator”, „Teleormanul Cultural”, „Logos & Agape”, „Agora Artelor”, „Climate Literare”, ”Observatorul de Toronto! (Canada), „Parnas XXI”, „Revista Nouă”, „Urmuz” și altele.
În ultimii trei ani am pictat, am participat la tabere și expoziții de pictură, evenimente literare, și am scris articole de publicistică, Note de călătorie, Note de lectură, recenzii ale unor cărți, ce au fost publicate în diverse reviste din țară și străinătate, multe dintre acestea publicate de poetul și omul care a promovat scrisul românesc în întreaga lume, domnul George Roca.
De asemenea, în ultimii ani, mai puțin prolifici cei pandemici, am scris poezie. Am un volum în lucru al cărei publicare sper să fie cât mai curând. În cuvinte puține, pentru mine scrisul, înseamnă simțire, vibrație, înseamnă să mă simt în elementul meu, să fiu conectată cu mine și cu întreaga Creație.
—————————————
Daniela ACHIM HARABAGIU
Alexandria, Teleorman
29 aprilie 2022
