TAINA SCRISULUI (175) – VIAȚA CA UN DAR

Răspunsul infirmierelor este clar: „Nu puteți intra la medic – este sâmbătă, programul de lucru s-a terminat, mai sunt programări astăzi, iar de mâine doctorița pleacă în concediu…” A căzut cerul pe mine şi m-am retras cu soţia lângă nişte scări. Pe ultima treaptă stătea un bolnav îmbrăcat în pijamale. Ridică privirea spre noi şi ne spune şoptit: 

– Nu aveți nici o şansă. Stau aici de trei zile pentru programare la chimioterapie şi aştept de şase luni. Poate voi intra azi la doctori.

– Te putem ajuta cu ceva? Eşti din Galați?

– Nu aveţi cu ce să mă ajutați, speranța este în Măicuţa Domnului. Sunt din Vrancea, soţia este internată la alt spital, iar copii sunt plecaţi. Am rămas eu şi Domnul. 

Soţia, nemaiştiind ce să facă, scotoceşte în geantă şi-mi întinde toţi banii aflaţi la ea. Cu vocea înecată îmi spune: „Scoate şi tu tot ce ai şi să încercăm…” Privirea de gheață a celor două infirmiere mă blochează. Scot mâna din buzunar, şi, odată cu ea, cade buletinul cu analizele de biopsie. Gândul fuge îndărăt, la colonoscopie, când doctorul mi-a spus: „Prietene, nu are rost să umblu cu mănuşi, ai cancer colonorectal. Se întinde pe zece centimetri şi este aproape de rect”. Mintea s-a albit şi l-am întrebat simplu: „Mai pot să joc tenis?…” Nu am mai auzit nimic. Mi-am adus aminte de o bună prietenă care, aflată în aceeaşi situaţie, i-a spus doctorului: „Doctore… eu… nu am făcut curăţenie în sertare!”.

Doamne ai milă de mine… recit şoptit psalmul 50/51, nu mai ştiu unde sunt şi îmi răsună un glas în ureche: „Pleacă!”, un pleacă spus în toate limbile pământului şi mai mult decât atât – spus din ceruri.

Aud ca prin vis glasul tremurat al soției: „Iosif, Iosif, ce este cu tine? Doamne ce s-a întâmplat?”. Îmi revin, o apuc de mână şi, dintr-o dată, totul este altfel. Atingerea mâinii, o face să tresară, se linişteşte şi fără nici un cuvânt ieşim din buncărul spitalului. Acasă, mă întind în pat şi în aceeaşi clipă, Phoebe, pisicuţa noastră, sare pe pieptul meu, îmi miroase gura şi nasul, după care se aşează, ca în fiecare zi, pe piept, întinzând lăbuţele spre bărbie. Aţipesc pe loc. După un timp, parcă oprit, deschid ochii, pisicuţa sare de la locul ei şi cu mişcări automate iau telefonul şi sun la un coleg din şcoala de ofiţeri aflat în Cluj. Nu vorbisem cu el de mai bine de cincisprezece ani. Discuţia a fost scurtă. După o oră primesc telefon de la el: „De mâine poţi veni la Cluj pentru tratament şi operaţie”.

Mi-am adus aminte de o vorbă despre Bulă: „Ştiţi cum a scăpat Bulă de cancer?… A murit de sida!”. Tot aşa, am scăpat de cancer şi era să mor de diaree radică. Doctorul mi-a zis: „Nu mai ştiu ce să-ţi fac. Am vorbit cu toţi specialiştii…” Lipsit de vlagă, nu mă mai puteam ridica de pe vasul WC. Pamperși. Vizite de rămas bun. Familia… Luptă crâncenă cu speranța înfiptă în: creier, inimă, conştiinţă, duh, fire… A douzecișiuna zi am eliminat tot răul – mucus, negreală… tot.

***

Cu Phoebe în brațe m-am întrebat: „Oare cum pot mulţumi bunului Dumnezeu? Oare cum pot mulțumi aproapelui?” Domnul mi-a adus aminte că sunt fiul Său, iar eu i-am răspuns devenind iubitor al Lecturii Cuvântului în Rugăciune. Pentru oameni am scris volumul „Călăuza – Viața ca dar”. Am luat două sute de exemplare şi am plecat la Cluj, pentru a le dărui. Aşa le-am mulţumit oamenilor. Cartea avea nevoie de un apostol literar. Aşa apărea, ca din senin, scriitorul Ion Avram, membru al Uniunii Scriitorilor din România, care v-a deveni un adevărat mentor, alături de Cezarina Adamescu şi mulţi alţi scriitori de la cenaclurile „eLiteratura” – editurile „ePublishers” şi „Coresi” din Bucureşti dar şi Cenaclul Literar „Noduri şi Semne” din Galați.

Într-una din zile Ion Avram mi-a spus: „Nu te opri confrate!”. Aşa am făcut! Am publicat în volum: 

• „Detectivi particulari” (Studii de caz, note, comentarii. Un nou Început), editura  „ePublishers”, Bucureşti, 2017, lansat la Bookfest. Prefaţa: Tudorel Butoi-Severin, Preşedintele Comisiei de Apărare. Postfața: scriitorul Ion Avram; 
• „316 Destine – (Sacrificiu-curaj-demnitate), editura „ePublishers”, Bucureşti, 2018, lansat la Bookfest. Prefaţa: scriitorul Ion Avram. Cartea este dedicată colegilor din promoția 1981 a Școlii Militare de Ofițeri; 
• „Mamelon” (În seara asta să nu pleci), roman, editura „ePublishers”, Bucureşti, 2019, lansat la Bookfest. Prefețe: Anton Cosa, istoric; Preot, scriitorul Iosif Deac OFM Conv., Postfaţă: scriitorul Ion Avram; 
• „Jurnalul soldatului Maer” (Restituiri), editura „ePublishers”, Bucureşti, 2020. Prefaţa: Victor Cilincă, membru USR, UZP şi al Asociaţiei Profesorilor de Istorie de la Dunărea de Jos din Galaţi. Postfaţă – Cezarina Adamescu; 
• „Potirul cu amintiri” (Proză scurtă), editura „ePublishers”, Bucureşti, 2020. Prefața semnată de Cezarina Adamescu; 

Ultimele trei cărți, menționate mai sus, alături de romanul „Serafina – Din zori până în amurg”, sunt dedicate satului natal, Faraoani, din preajma Bacăului; „Cuvinte în duh de lumină – Terapia confesiunii” (Eseuri, Coautori, Iosif Roca şi Cezarina Adamescu, editura „ePublishers” Bucureşti, 2020.

În semn de preţuire oficialităţile Comunei Faraoani mi-au acordat titlul de Cetăţean de Onoare 2020 (Pentru creaţie), iar breasla investigatorilor privaţi, din Asociaţia Naţională a Detectivilor din România (ANDR), mi-au conferit titlul de „Senior Detectiv” (2017). În anul 2021 primesc cea mai înaltă distincție – „Insigna de Aur” – acordată de aceeași asociație, în semn de recunoștință și prețuire în spiritul „SEMPRES VERITAS”, devenind Ambasador al ANDR.

…Şi nu m-am oprit, fiind prezent în mai multe antologii şi reviste literare. Astfel, texte proprii, cronici literare și prezentări de carte apar în ziare şi reviste literare recunoscute, unele sub egida/ale Uniunii Scriitorilor din România: Convorbiri Literare, Plumb, Caligraf, Rotonda Valahă, Antares, Revista Centrului Cultural al Consiliului Județului Galați – Dunărea de Jos, Confluențe Literare, Logos și Agape, eCreator, cotidienele Viața Liberă Galați şi Deșteptarea Bacău. Cronici literare sunt publicate de criticii: Adrian Dinu Rachieru, Emilian Marcu, Adrian George Secară, Cornel Simion Galben, Ion Avram, Victor Cilincă, Ghiță Năzare, Voica Tulcan Macovei.

Departe de mine lauda – încerc să împărtăşesc cu ceilalţi experiența mea. Situaţiile limită, durerea, lupta pentru viaţă, pot schimba omul. În cazul meu drumul ales este spre Cristos şi prin El spre Creator, al cărui Duh Sfânt adie în jurul meu şi în mine. Darul primit este creația literară. Şi mai este ceva… după masa mă duc la tenis. Şi…mai sunt multe altele. Mulţumesc domnule George Roca pentru darul-balsam.

—————

Iosif ROCA

5 septembrie 2022

Galați