„The Hunger Games” – 155 milioane de dolari încasaţi într-un singur weekend

0
6
The-hunger-games-movie-scan_02

The-hunger-games-movie-scan_02“The Hunger Games” este adaptarea cinematografică a bestseller-ului cu acelaşi nume de Suzanne Collins şi cel mai mare succes al lunii martie. Romanul The Hunger Games a fost publicat în septembrie 2008 la editura Scholastic Book şi era destinat elevilor & bibliotecilor şcolare din SUA. Tirajul iniţial a fost de 50.000 de exemplare, dar în scurt timp s-au tipărit alte 200.000 de exemplare. Primul volum al trilogiei s-a bucurat de un succes neaşteptat în rândul elevilor, iar cele două volume care au urmat „Catching Fire” în toamna anului 2009 şi „Mockingjay” (august 2010), au confirmat naşterea unui nou fenomen în SUA, similar cu  isteria Hannah Montana sau Harry Potter. În trei ani „The Hunger Games” a fost tradus în 26 de limbi şi s-a vândut în 38 de ţări.

Succesul romanului a determinat producătorul Lionsgate să cumpere drepturile de ecranizare. Cu un buget de 100 de milioane de dolari, producţia se anunţă un concurent redutabil în categoria adaptărilor dupa romane, asemenea predecesoarelor serii – Harry Potter sau Twilight. Filmul „The Hunger Games” a fost  difuzat în premieră pe marile ecrane la data de 23 martie 2012 şi a adus încasări record de 155 milioane de dolari în primul weekend.

În rolul principal, Jennifer Lawrence, una dintre cele mai tinere actriţe nominalizate la Oscar pentru rolul său din „Winter’s Bone” (2010), are şanse la o a doua nominalizare. Lawrence interpretează rolul Katniss Everdeen, o adolescentă de 16 ani nevoită să se implice într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu alţi 23 de tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. Katniss se oferă voluntar pentru a salva viaţa surorii sale mai mici. Katniss Everdeen locuieşte  în districtul 12, Appalachia, districtul cărbunelui dintr-o ţară imaginară numită Panem. Panem-ul este un stat totalitar născut din cenuşa Statelor Unite după o revoltă a rebelilor, care a condus la distrugerea completă a SUA în urmă cu 74 de ani.  În amintirea acelui moment istoric, în fiecare an, bogaţii din Capitol (capitala Panem-ului) cer „tributul” de la locuitorii celor 12 districte – viaţa a 23 de tineri. Practic, sunt selectaţi prin loterie o fată şi un băiat din fiecare dintre cele 12 districte ale ţării, pentru a intra în arena unui show TV de mare succes, The Hunger Games (Jocurile Flămânzilor). Numai că jocul, care aduce bani şi faimă realizatorilor, are reguli inumane. Lupta din arenă se duce pană la moarte, regulile se pot schimba în timpul jocului, la cererea sponsorilor, iar tinerii  ştiu că îşi vor pierde viaţa. Există un singur supravieţuitor care va fi declarat câştigător.

Katniss a învăţat să mânuiască arcul şi cuţitele pentru a vâna veveriţe şi căprioare dincolo de sârma ghimpată, pe un domeniu interzis, din nevoia de a-şi hrăni fraţii mai mici. Tatăl ei a murit într-o explozie în mina la care lucra, iar mama ei este afectată psihic şi emoţional şi incapabilă să-şi crească singură copiii.  Cu toate acestea, Katniss este o fiinţă delicată, foarte frumoasă şi de o profunzime neobişnuită pentru vârsta ei. Robusteţea  şi frumuseţea fizică sunt completate de inteligenţă şi de un set de principii sănătoase de viaţă, care o transformă  pe Katniss într-un competitor redutabil şi credibil pentru ediţia 74 a reality show-ului.

Romanul Suzannei Collins combină ingenios elemente inspirate din luptele gladiatorilor din Roma antică, elemente din mitului grecesc al lui Theseus şi tehnici militare ultramoderne. Într-un interviu acordat mass mediei americane în anul 2008, după lansarea primului volum al trilogiei, scriitoarea spunea că intenţia ei a fost să sublinieze discrepanţa uriaşă dintre bogaţii şi săracii lumii, tot mai pregnantă în societatea actuală. Collins a vrut să arate grobianismul show-urilor televizate şi lipsa de scrupule a realizatorilor TV, care speculează suferinţele umane pentru a obţine capital de imagine, bani şi rating.

Suzanne Collins şi-a pierdut tatăl în războiul din Iraq în 2003, cu cinci ani înainte de lansarea cărţii, iar experienţa sa personală a fost  transpusă  personajelor din The Hunger Games. Katniss şi Gale (unul dintre prietenii eroinei) şi-au pierdut taţii în aceeaşi explozie din mină. Cei doi adolescenţi au fost nevoiţi să se maturizeze repede şi să-şi asume rolul părintelui absent. Această experienţă de viaţă i-a apropiat şi i-a determinat să-şi acorde unul altuia sprijin moral. Peeta, baiatul brutarului din districtul 12, este considerat bogat în comparaţie cu Katniss şi Gale. Tragedia lui este că a fost desemnat să reprezinte districtului la The Hnger Games şi este conştient că nu va supravieţui. Drama lui are şi o latura romantică, iubirea secretă pentru Katniss şi teama că nici ea nu va supravieţui.

Romanul Suzannei Collins atrage atenţia asupra problemelor grave cu care se confruntă omenirea. Romanul plasează la unul dintre poli tehnologia, bogaţia şi cruzimea, vizibile peste tot în oraşul Capitol (capitala Panem-ului). La polul opus se situează locuitorii celor 12 districte, care depun munca fizică, produc bunurile necesare capitalei şi trăiesc la limita subzistenţei. Exploataţi, supravegheaţi continuu de către forţele de ordine, săracii au un singur scop în viaţă, indiferent dacă sunt selectaţi la loterie sau nu-  lupta pentru supravieţuire. Este o societate ştiinţifico-fantastică, dar pare o prelungire a capitalismului actual, o proiecţie plauzibilă a unui viitor sumbru. Asemănarea cu civilizaţia noastră a atras atenţia criticilor şi numeroşi cititori în întreaga lume. Transpusă pe peliculă, povestea devine un film de acţiune care  îmbină armonios relaţiile interumane, atitudinea noastră fata de război sub pretextul unui reality show  văzut din faţa şi din spatele ecranului; situaţii critice; caractere umane diametral opuse; frumuseţea fizică a tinerilor şi teama lor faţă de moarte. Tristeţea din tinerilor tradează dramele sfâşietoare din familiile lor şi  neliniştea specifică vârstei.

Cea mai mare slăbiciune a filmului trece aproape neobservată de către cei care nu au citit cartea, deoarece scenaristul-regizor Gary Ross a sacrificat o mare parte din poveste pentru a păstra claritatea şi ritmul narativ şi pentru a menţine dimensiunea peliculei în limite normale. Filmul are o durată de  2 ore şi 42 minute. Alegerea regizorului a fost total defensivă, dar a atras criticile cititorilor care au declarat că ecranizarea este superficială. Practic se repetă situaţia altor bestseller-uri gen Dune sau Shogun. Pentru cei care au văzut doar filmul, fără a citi cartea, The Hunger Games este o peliculă reuşită, care se bucură de un succes fulminant.

În timp ce multe dintre criticile scriitoarei şi observaţiile ei despre societatea noastră au fost omise, filmul a atins ideile principale din carte – loialitatea, patriotismul, gustul grotesc al publicului pentru violenţă şi intervenţia brutală a mass-mediei în sufletele oamenilor. Regizorul  Gary Ross a urmarit acţiunea principală a cărţii şi a extras  din ea esenţa, tensiunea emoţională, reacţia personajelor în  faţa morţii, trăsăturile de caracter ale liderilor şi tehnicile lor de luptă.

Sfârşitul filmului este brusc şi puţin  neplăcut, dar respectă cartea. Finalul te lasă dornic să vezi ceea ce se va întâmpla în continuare. Din păcate, ecranizarea celui de-al doilea volum „ Catching Fire” (publicat în septembrie 2009) va ajunge pe ecrane abia în toamna anului viitor. Dacă partea a doua a filmului se va bucura de acelaşi succes ca şi pelicula „The Hunger Games” lansată vineri, 23 martie 2012, probabil că vom vedea şi partea a treia, ecranizarea volumului „ Mockingjay” publicat în august 2010.