Pe data de 11 februarie 2011, Centrul Cultural Român din New York a găzduit o ediție specială a Cenaclului Eminescu în cadrul căreia s-a lansat cartea “Kogaion – cercetari multidisciplinare la sanctuarele dacice din Munții Orăștiei” a cunoscutului regizor și ziarist Timotei Ursu. În primul rând, domnul Timotei Ursu surprinde prin subiectul abordat și metodele științifice folosite în susținerea tezei cărții, și anume că ruinele de la Sarmisegetuza Regia nu sunt ale unei capitale dacice, ci ale unui complex centru științific și religios dac. Cei care îl știu mai îndeaproape pe domnul Ursu cunosc pasiunea sa pentru istoria veche a înaintașilor noștri, pasiune care dupa 30 de ani de cercetări și muncă au rodit în forma unui volum lăudat și contestat în același timp.
Seara a fost deschisă de doamna Corina Șuteu, directoarea Centrului Cultural Român de la New York. Publicul numeros care a umplut sala a fost presărat de personalități ale vieții culturale românești cum ar fi doamna Ambasador la ONU Simona Miculescu și Consulul General al României la New York, domnul Marian Pârjol. Alături de dânșii, s-au adunat profesori, doctori, ingineri și alti membri ai intelectualității românesti de la New York. Toți au venit să sărbatorească lansarea acestei cărti care aruncă o nouă lumină asupra trecutului poporului nostru.
Criticul literar M.N. Rusu a făcut introducerea volumului pe care l-a categorizat ca fiind extrem de incitant, “un reportaj istoric”, dar și o lucrare științifică, afirmând că “asemenea cărți apar în România o dată la 100 de ani”. Dânsul a sustinut că acest volum, prin conținutul său, este o premieră absolută atât în România cât și în SUA.
Domnul Timotei Ursu a preluat microfonul și a făcut sinteza cărții. Prezentarea a fost însoțită de o proiectie de diapozitive care au introdus publicul în ideile principale ale cărții, dezvăluind detaliile geografice, arheologice, matematice, astronomice pe care domnul Ursu le-a aprofundat și l-ea studiat cu minuțiozitate științifică. Cartea se numeste Kogaion, numele muntelui sacru al dacilor în care se spune ca Zamolxis s-a retras, a disparut, act căruia a urmat hierofania lui. Domnul Ursu face afirmații surprinzatoare, noi, care contrazic ceea ce am învățat pe băncile școlii despre istoria Daciei, de exemplu că numele de Sarmisegetuza Regia nu a existat in istorie, doar Sarmisegetuza do Bazeilon, și că Sarmisegetuza Regia nu a fost nicidecum capitala Daciei înaintea razboaielor cu Traian.
Călătoria în trecutul nostru începe în Muntii Orăstiei, pe Dealul Gradistii unde se afla Sarmisegetuza, cel mai cunoscuta element al său fiind Terasa 10-a cu Marele Sanctuar Rotund (figurând în majoritatea pozelor din enciclopedii si manuale), soarele de andezit si alte multe sanctuare adiacente. Domnul Ursu afirmă și demonstrează că Sarmisegetuza nu avea cum să fie capitala Daciei așa cum am învatat noi din cărțile de istorie, ci mai degrabă un centru științific și religios, iar Dealul Grădiștii s-ar putea să fie însuși Kogaionul, muntelui sacru . Toate ideile sunt demonstrate prin argumente și calcule solid construite.
Romancierul, eseistul si critical literar Dumitru Radu Popa l-a numit pe domnul Ursu “original si polemic când refuză sintagma Sarmisegetuza Regia”. Domnul Profesor Doru Tsaganea a citit această carte cu deosebita plăcere și cu deosebit interes. Dânsul a mărturisit că, deși la început a crezut ca va citi o carte fruct al pasiunii, a descoperit ” o carte de un înalt nivel științific, care trebuie privită ca o carte științifică, citită și studiată ca o carte științifică”. A lăudat volumul ca fiind valoros prin continut și din punct de vedere al cercetarii – “rezolvările teoretice pe care le include sunt intotdeauna bazate pe fapte de necontestat”, iar “cartea este extreme de concretă, fiecare concluzie pe care o trage vine cu un argument sau cu o măsuratoare”. Prezentarea cărții nu se lasă mai prejos decât conținutul, “cartea e remarcabilă prin conținut ci și prin prezenta grafică de o deosebită eleganță”, “o ediție de elită care corespunde seriozității și conținutului”.
Astfel, de la regizor și ziarist, mânat de o pasiune care a ars vreme de peste trei decenii, Timotei Ursu a ajuns săscrie Kogaion. Deși cartea abordează elemente contestate, dânsul a avut curajul să ajungă la concluziile sale – uneori contrazicând manualele istorice și părerile unor specialiști – păreri pe care le-a susținut și le-a demonstrat într-un mod convingător și științific.
Seara s-a incheiat cu o recepție în timpul căreia oaspeții au discutat ideile cărtii, au reîntâlnit prieteni vechi și s-au bucurat de o atmosferă coridală în compania bucatelor românești.
