Transfăgărăşanul – şoseaua spre cer

0
8
Transfagarasan205

Transfagarasan205Transfăgărăşanul, sau DN7C, este cea mai spectaculoasă şosea din România. Traversează Munţii Făgăraş, cei mai înalţi munţi din ţară (Vârful Moldoveanu 2544m) şi uneşte Muntenia cu Ardealul. Şoseaua are o lungime totală de 92 km, iar urcarea este mai uşoară de la sud spre nord.  
La început de drum te întâm­pină Mănăstirea Curtea de Argeş, ctitorie a voievodului Neagoe Basarab (1512-1517). Mănăstirea este uimitor de frumoasă, cu turnuri zvelte, răsucite si brâie de piatră dantelată. Aici îşi dorm somnul de veacuri voievozi români care au scris pagini de aur în istoria României. Pata roşie de pe latura sudică a construcţiei indică locul în care se presupune că ar fi fost zidită Ana, soţia Meşterului Manole din legendă.
Poarta de intrare în Munţii Făgăraş este barajul Vidraru, de pe râul Argeş, inaugurat în 1965. Lungimea barajului este 166,60 m, iar lungimea la coronament este 307 m. Suprafaţa lacului Vidraru este de 393 ha, lungimea 10,3 km, lăţimea 2,2 km, iar adâncimea maximă atinge155 metri. Nivelul de retenţie este de 830 metri faţă de nivelul mării. La inaugurare, în 1965, barajul Vidraru era cel mai mare din România, al şaselea din Europa şi al nouălea din lume. A fost construit în cinci ani şi jumătate, dintr-un beton special şi are dublă curbură. Pe malul lacului tronează statuia lui Prometeu, opera sculptorului Constantin Popovici. Barajul Vidraru este considerat o bijuterie a ingineriei româneşti şi este situat între Masivul Frunţii şi Masivul Ghiţu.
Transfăgărăşanul începe în comuna Arefu, judeţul Argeş şi se termină în localitatea Cârţişoara, judeţul Sibiu. Pe traseu sunt 27 de viaducte şi poduri. Urcuşul este spectaculos, iar peisajul îţi taie respiraţia. De la altitudinea de 1694 metri, şoseaua arată ca un şarpe gri imens, încolăcit printre munţi. În vârf doar vulturii se mai avântă. Ai senzaţia că te afli pe acope­rişul lumii.
Sus de tot, pe platou, la altitudinea de 2034 de metri, se află Lacul şi Cabana Bâlea. Lacul Bâlea are o lungime de 360 metri, o lăţime de 240 metri şi o adâncime maximă de 11 metri. Pe vârf este zăpadă aproape tot timpul anului. Şoseaua este practicabilă doar patru luni pe an, vara, din mai până în august. Liniştea şi măreţia muntelui te copleşesc. Cabana Bâlea este vizitată de turişti vara şi de schiori curajoşi după căderea primelor zăpezi.
Un câmp pentru snowboarderi şi freeskiori, Parcul de Zăpadă de la Bâlea Lac, se adresează pasionaţilor de sporturi alpine, care vor să se distreze câteva zile într-un parc special, cu trasee concepute pentru începători şi avansaţi. Vacanţa include cazarea la cabana “Bâlea Lac”, două mese pe zi şi acces la hotelul de gheaţă şi la Parcul de Zăpadă.
La coborâre, Transfăgărăşanul îţi oferă un alt cadou măreţ, Cascada Bâlea şi cabana Bâlea Cascadă, situate la o altitudine de 1234 metri. Cabana are 63 locuri de cazare şi acces la telecabine şi pârtiile de schi de pe versant. Pentru pasionaţii de drumeţii montane, sunt disponibile două trasee marcate: Valea Doamnei, urmând poteca marcată cu cruce roşie care ocoleşte piscul Bâlei şi urcă pe Valea Doamnei până în curmătura Bâlei, de unde coboară la Bâlea Lac. Durata traseului este de circa 4 ore. Al doilea traseu turistic este la Vârful Netedu cu altitudinea de 2381 m, urmând poteca marcată cu triunghi roşu, care duce peste Vârful Netedu, la cabana Bâlea Lac şi are acceaşi durată de circa 4 ore.